Citate despre cerere în căsătorie și frumusețe
citate despre cerere în căsătorie și frumusețe (inclusiv în versuri).

Cerere în căsătorie
(Pe timpul pandemiei de coronavirus)
Ce ochi, ce nas, ce mijloc ai,
Ce cap frumos, ce mândră bască...
Ți-aș cere mâna să mi-o dai,
Dar nu știu ce ascunzi sub mască!
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea avea un picior atât de frumos încât îndrăgostitul n-a mai rezistat și i-a cerut mâna.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Se miră împăratul când auzi de la porc așa vorbe frumoase și îndată își dete cu părerea că aci nu putea să fie lucru curat. Ar fi voit s-o cârmească împăratul spre a nu-i da fata de soție; dară după ce auzi că curtea și ulițile geme de porci, care venise cu pețitorul, n-avu încotro și-i făgădui. Porcul nu se lăsă numai pe făgăduială, ci intră în vorbă și se hotărî ca nunta să se facă peste o săptămână. Numai după ce priimi cuvânt bun de la împăratul, porcul plecă. Până una alta, împăratul își povățui fata să se supuie ursitei, daca așa a voit Dumnezeu.
Petre Ispirescu în Porcul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



A fost odată ca niciodată un împărat care avea o fată nespus de frumoasă, dar atât de trufașă, de nu putea să-i găsească nici un pețitor pe gustul ei. Pe cei care veniseră-n pețit până atunci, fata reușise să-i facă să-și ia tălpășița. Ba îi mai și batjocorise pe deasupra!
începutul de la Împăratul Cioc de Sturz de Frații Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



Balada fiicei contelui Haldan
Fata contelui Haldan venea mereu aproape
De valuri, privind sfidător în zare
Spre orizont, dincolo de ape;
Râdea mândră, strigând în gura mare:
"Cosițele a șase prințese-s prețul
Pe care-l va plăti cel ce-mi va cere mâna,
Așa că, hai frumoasă barcă, salut frumoasă barcă!
Să vină mirele să-și ia stăpâna!
Într-o zi, fata contelui cutreiera
Pe falează, la fel ca și-altă dată,
Când a văzut un cavaler bălai
Cum naviga spre țărm cu nava lui înaltă.
Toate velele din catifea erau croite,
Iar catargul bătut în aur și-n safire
Și "hai frumoasă barcă, salut frumoasă barcă!
Iată vitezul care-mi va fi mire!"
"Am tăiat cosițele a cinci prințese,
Colindând mii de ape și-îndepărtate țări,
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Kingsley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!



Textele de mai jos conțin referiri la cerere în căsătorie și frumusețe, dar cu o relevanță mică.

Împăratul hotărî să-și mărite fetele. Dete, deci, sfară în țară de această hotărâre și chiar de a doua zi începură a veni pețitori de la cutare și de la cutare fecior de împărat. Iară după ce fata cea mai mare își alese mire pre un fiu de împărat, care-i păru mai frumos, se făcu mare nuntă împărătească. Și după ce se sfârși veseliile, plecară împăratul cu toată curtea ca să petreacă pre fiică-sa până la hotarele împărăției sale. Numai fiica împăratului cea mai mică rămase acasă. Făt-Frumos, argatul de la grădină, văzând că și grădinarul se dusese cu alaiul, chemă calul, încălecă, se îmbrăcă cu un rând de haine din cele luate de la zâne, pe care era câmpul cu florile și, după ce-și lăsă părul său de aur pe spate, începu a alerga prin grădină în toate părțile, fără să fi băgat de seamă că fiica împăratului îl vede de pe fereastră, căci odaia ei da în grădină. Calul cu Făt-Frumos strică toată grădina și, când văzu că veselia lui făcuse pagubă, descălică, se îmbrăcă cu hainele sale de argat și începu a drege ceea ce se stricase. Când veni acasă grădinarul și văzu stricăciunea ce se făcuse, se luă de gânduri; începu a certa pe argat de ce n-a îngrijit de grădină, și era atât de supărat, cât p-aci era să-l și bată. Dară fiica împăratului, care privea de la fereastră toate aceste, ceru grădinarului să-i trimită niște flori.
Petre Ispirescu în Făt-Frumos cu părul de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anamaria m-a cerut prima dată în căsătorie. Eu sunt mai timid. Mă frământam să găsesc ceva frumos, original, dar ea mi-a luat-o înainte, simplu..."Vreau să fii bărbatul meu pentru restul vieții și pentru încă 10.000.000 de vieți". Așa mi-a spus și eu am răspuns "da". După, mi-a venit să mor că nu am fost eu primul. Dar în fiecare an o cer de nevastă și așa o voi cere an de an.
citat din Laurențiu Reghecampf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rochia cea nouă
Din galaxia stelelor nepieritoare
Un voal de spumă am adunat
M am dus cu el la pețitoare
Rochie să-mi coasă pentru cununat
Născută dintr-o boltă cu lumină
Într-o noapte cu Lună sângerie
Când stele trâmbițau în surdină
Aurite toate de atâta bucurie
Eram si eu o stea micuță
Prin noaptea rece licuream
Cometă blonda cu codiță
Obrajii netezi rosi îi aveam
Crescută de buna Lună măicuță
Eu sunt acuma o stea polară
Luceafăr apărut pe o potecuță
În prima noapte dintr-o vară
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tiralexa
Tiralexa, Doamne,
Grâu de primăvară
Și-n pod și-n cămară
Și pe prispă-afară.
Noi strigăm pă sub butuci
Să ne dați vreo două nuci;
Noi strigăm pă sub podele
Să ne dați vreo două mere.
După ce primesc darurile, copiii mulțumesc urând:
Câți cărbuni în vatră
Atâția pețitori la fată;
Câte pene pe cocoș
Atâția copii frumoși.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanny
În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuință.
El îi oferă brațul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuință!
N-ascult de tinerii frumoși,
Bărbații toți sunt mincinoși,
Cu-o vorbă dulce
Ei te seduc, te-adorm ușor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."
El o privește drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...
[...] Citește tot
poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Legenda rândunelei
Din zori, de cum s-aprind,
Tot cântă rândunica
Sub streșini ciripind
Era și fată mare
Și mândră de-a cătare
Și-apoi, pe lângă toate,
Și fată de-mpărat.
Ușor se duce nume
De-un lucru bun în lume,
Dar mai ușor de-un lucru
Frumos cu-adevărat.
Și-n toată lumea vestea
I-a mers, cum merg de-acestea
Când trec din gură-n gură
Grăbit din sat în sat.
Dă roate șoimu-n zbor
Și țipă rândunica
Și n-află ajutor.
Cum vin în șir cocorii,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Nuntă în cartier
Dați buchetele miresei
Să le pună undeva
Toată viața alergăm în jurul mesei,
Să ne cadă și nouă ceva!
Că de când aștept o nuntă
Și căciula mi-a albit
Iar mireasa e căruntă
Și sătulă de pețit
Deschideți umbrelele că plouă
Nu aici, că suntem în salon
V-am citit pe fețele-amândouă
Ca o stofă veche de melon
De plafon atârnă-un candelabru
Ce se-aprinde cu parcimonie
Cine-i domnu-acela în cinabru
Absent, de la ceremonie?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fata craiului din cetini
Un colț întreg de lume s-a fost înspăimântat
De spada și curajul lui Tabără-mpărat,
Domn mare și puternic din țara cu nenorii.
El trece-n șir de taberi cum trec secerătorii
Prin holdele răscoapte; cu brațul său robust
Deschide-o cale lată pe unde-i drum îngust
Și zboară fortunatec prin rândurile dese
Și-n veci cu biruință din grele taberi iese.
Deci dusu-mi-s-a veste prin lume și prin țări
Și s-a pierdut în umbră de-albastre-ndepărtări
Că, de-ai cerca prin lume de-a lungul și de-a latul,
Voinic nu poți să afli ca Tabără-mpăratul!
Dar totodată veste și vorbă s-a pornit,
Că Tabără-i om dosnic și-i trist necontenit
Și cât e ziua dânsul cu nimeni nu vorbește,
Cât parcă ceva-l doare și nu știu ce-i lipsește;
Că-i tot mereu pe gânduri și-i vecinic supărat.
Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat
Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele,
Frumoși în zi de pace și tari în zile grele
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

La luncile Soarelui
La luncile Soarelui
Florile dalbe de măr,
La fântâna corbului,
Grele ploi că au plouat,
Luncile ni le-au spălat.
Apoi soare-au răsărit,
Flori frumoase-au înflorit.
Fetele cum auziră,
După flori se pogorâră.
Le rupea și le-alegea,
Luncile le sărăcea:
Cele mari cu brațurile,
Cele mici mai puținele.
Când feciorii le văzură,
Pân' la ele de fugiră.
"Noroc bun" că le zicea
Și de mână le prindea,
Și în dor le dezmierda.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cântec
Te aștept permanent, fără niciun efort,
te aștept și-ai să vii, chiar și fără motiv.
Te închipui aici, mă săruți ca pe-un mort -
înviez doar o clipă. Iarăși mor emotiv.
Iubim - sau înnebuniți mai curând
de foșnetul frunzelor ce lipsesc din păduri -
sau din vina minoră a celor ce vând
năluca iubirii pe-un sărut fără guri.
Niște draci cu chirie, niște nervi de-mprumut,
ne aruncă frecvent într-o clipă de dor -
ai vrut totul mereu și ți-am dat chiar mai mult
ți-am dat tot și să știi, nu mi-a fost prea ușor...
și să plâng, de se poate, pentru tine frumos,
totodată să fiu și cumva mai atent,
cum o lacrim-aprinsă ne străpunge de jos
- plânsul meu poate fi uneori indecent.
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te iubesc, penelopă
stai întinsă tu, femeie, pe un pat de vise dulci,
parc-ai sta în așteptare și nu vreai ca să te culci,
ai pe cap maramă albă, trup de aur, sâni de aur,
plămădită din miresme, de un mare meșter faur,
în vârtejuri diafane doar privirea în nocturn
te-nfășoară în lințolii și-n inele de saturn,
treci printre cărări pierdute, la umbră de chiparoși,
îți privești oglinda în față și cu ochii tăi frumoși
te vezi tânără, regină, cum erai odinioară
și visezi idila-ți dragă, cum a fost întâia oară,
cum cupole de amiază se lăsau în dulci sonate,
în idile de iubire, lună, stele și agate,
joc de treceri, iuți, încete, scene din trecut bizare,
stând în pat așa de tristă tot mereu ți se năzare,
în cvadriga ta de visuri timpul își pierde măsura,
ochiul lăcrimează singur, a tăcut deja și gura,
pe o pernă roz- albastră tot visezi cai verzi pe cer,
care-apar din când în când după care iute pier,
vise aspre, ne-mplinite, deziluzii și păcate
trec prin fața ta, femeie, pline de singurătate,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (24 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ileana
1.
Pesemne, stele am visat,
Pe-un cer, din timpuri grele,
La tini' pe trup s-au arătat
Tulpini prea vechi de stele.
2.
Și, poate, vremuri de-început
Spre spații să te cheme
Și ai scăpa, din azimut
Spre-întâile lor gheme.
3.
Care sunt stele ce se nasc,
De mult, se scrie vreme,
Și poate, încă, stele pasc
Lumini ce cresc, devreme.
4.
Din apă, este dorul meu,
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cerere în căsătorie și frumusețe, adresa este:
