Citate despre cerere în căsătorie și timp
citate despre cerere în căsătorie și timp (inclusiv în versuri).
Cerere în căsătorie
(Pe timpul pandemiei de coronavirus)
Ce ochi, ce nas, ce mijloc ai,
Ce cap frumos, ce mândră bască...
Ți-aș cere mâna să mi-o dai,
Dar nu știu ce ascunzi sub mască!
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La pețit
A plecat să-i ceară mâna
Fu primit chiar în pridvor,
Și-mplinește săptămâna,
Șchiopătând de un picior.
epigramă de Valentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Care este, în zilele noastre, cea mai obișnuită formulă de cerere în căsătorie?
Dumnezeule, să nu-mi spui că ai rămas însărcinată...
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La trei zile când veniră ursitoarele, o ursiră ca ea să nu se poată mărita până ce nu se va găsi cineva care să petreacă o noapte în cămara ei și să scape teafăr. Pasămite Dumnezeu pedepsea pe copil pentru păcatul părinților. Nu numai atât, dară ursitoarele întinse pedeapsa aceasta și asupra împărăției. Ele zise că din ziua când va veni cel dintâi pețitor și nu va izbuti să scape, toate orașele și toate satele să se dărâme precum le-ai văzut și tu, și toți oamenii să putrezească, să le rămâie numai oasele. Aceasta ca să îngrozească pe juni, ca să nu vie în pețit. Vezi d-ta, și fermecătorul acela care a făcut pe împărăteasă să nască fu pedepsit, căci umbra lui este care vine noaptea de muncește și chinuiește pe bieții tineri carii se încumet a rămânea în cămara domniței. Mulți tineri s-au încumes până acum a face cercare, și toți au pierit. Auzind unele ca acestea Făt-Frumos, zise portarului că ar dori să vază și el pe fata de împărat.
Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada pețitorului
- Apoi, dragă Mărioară,
Am tot stat și m-am gândit:
Io, duminică, pe seară,
Vin cu tata în pețit!
- Înainte de-a mă cere,
Musai, dragu' meu, să-ți zic
Că nu-s fată, mi-s muiere...
Nu vreu rostu' să ți-l stric!
S-ontâmplat la vremea sapei,
Noaptea, când veneam din ștei.
Coborâm pe firul apei,
Când m-am pomenit cu trei...
M-au ajuns la Fundătură,
și m-au dezbrăcat pe loc,
și mi-au pus năframă-n gură,
și tăți tri 'și bătură joc...
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ionica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se miră împăratul când auzi de la porc așa vorbe frumoase și îndată își dete cu părerea că aci nu putea să fie lucru curat. Ar fi voit s-o cârmească împăratul spre a nu-i da fata de soție; dară după ce auzi că curtea și ulițile geme de porci, care venise cu pețitorul, n-avu încotro și-i făgădui. Porcul nu se lăsă numai pe făgăduială, ci intră în vorbă și se hotărî ca nunta să se facă peste o săptămână. Numai după ce priimi cuvânt bun de la împăratul, porcul plecă. Până una alta, împăratul își povățui fata să se supuie ursitei, daca așa a voit Dumnezeu.
Petre Ispirescu în Porcul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino iarăși pe la moară
Vino iar odor de veacuri,
Pe drumeagul de la moară,
Să-ți văd chipul să-ți simt gura,
Dorurile mă doboară.
O tu zeu cu chip de faur,
Vino! Nu mai am răbdare,
Simt că luna și pământul
Mă vor spulbera în zare.
Viața este atât de scurtă,
Nu te iartă nici o clipă,
Vino! Deci, te aștept întruna
Și în mine te-nfiripă.
Iartă-mi insistența oarbă,
Sunt totuși rațional,
Simt că dorul va învinge
Spumegând spre ideal.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hanny
În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuință.
El îi oferă brațul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuință!
N-ascult de tinerii frumoși,
Bărbații toți sunt mincinoși,
Cu-o vorbă dulce
Ei te seduc, te-adorm ușor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."
El o privește drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...
[...] Citește tot
poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dogoritor pețit
Când Soarele se culcă-n Lună,
Argint fecioarei dă în dar;
Sărut cu aur cere mână
Să-i pună inel, pe cleștar.
Dar mândra, suava și fragila
Își ascunde fața-n voal sfioasă
Și alungă pe flăcău, copila...
Stingheră-n noaptea răcoroasă.
Se duce suflet arzător
Topindu-și trist căldura-n rază,
Din inima cu atât amor,
Ce-n zile lungi îl scânteiază...
... Tânjind, c-odată o fi schimbare,
Aruncă-n nopți cristale Lunii;
Să-i stea pe boltă însoțitoare,
Să-nmoaie sufletul minunii.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lanțul
Dulce muză divină
mă îmbată cu vin
mă duce departe
de teroare și chin
ăsta-i momentu' sublim
cer înstelat și senin
că vreau s-o cer de nevastă
că poate nu mai am timp
și frica de am s-o pierd
mă consumă încet
cele mai negre gânduri ies la
suprafața și cred
că totul e un coșmar
să mă trezesc n-am habar
și aparent dispar treptat
sub oceanul amar
e clar că n-am invațat
să inot pe uscat
eu sunt cel ce poartă vina
din cauza mea cad
[...] Citește tot
poezie de Eduard Palade din Sursa directă (26 mai 2013)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiindcă vorba vorbă aduce, cotoșmanul și boierul stătură la taifas și se înțeleseră la cuvinte. Ei hotărâră ca să vie Mătăhuz împărat să dea ochi cu fata boierului. Întorcându-se cotoșmanul la stăpânul său, îi spuse cum a izbutit în solia lui și puseră la cale ca în sărbătoarea viitoare să meargă împreună. Băiatul nu putea domiri cum de să meargă el așa goloneț. Iară cotoșmanul nu-i da răgaz să se gândească la d-alde-astea, ci îl luă cu vorba pe departe și cu un cusur supțire îl făcea să priceapă că are să fie fericit. Trecură zilele ca ziua de ieri și veni sărbătoarea așteptată. Cotoșmanul luă pe stăpânul său și plecă cu el în pețit. Merseră ce merseră și, ajungând într-o pădure, aproape de palaturile boierului celui cu fata, se opriră. Băiatul rămase adumbrit într-un crânguleț verde, căci era gol pistol. Iară cotoșmanul o rupse d-a fuga spre curtea boierului celui mare.
Petre Ispirescu în Cotoșman năzdrăvanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata craiului din cetini
Un colț întreg de lume s-a fost înspăimântat
De spada și curajul lui Tabără-mpărat,
Domn mare și puternic din țara cu nenorii.
El trece-n șir de taberi cum trec secerătorii
Prin holdele răscoapte; cu brațul său robust
Deschide-o cale lată pe unde-i drum îngust
Și zboară fortunatec prin rândurile dese
Și-n veci cu biruință din grele taberi iese.
Deci dusu-mi-s-a veste prin lume și prin țări
Și s-a pierdut în umbră de-albastre-ndepărtări
Că, de-ai cerca prin lume de-a lungul și de-a latul,
Voinic nu poți să afli ca Tabără-mpăratul!
Dar totodată veste și vorbă s-a pornit,
Că Tabără-i om dosnic și-i trist necontenit
Și cât e ziua dânsul cu nimeni nu vorbește,
Cât parcă ceva-l doare și nu știu ce-i lipsește;
Că-i tot mereu pe gânduri și-i vecinic supărat.
Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat
Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele,
Frumoși în zi de pace și tari în zile grele
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cerere în căsătorie și timp, dar cu o relevanță mică.
Alegere
Așteptai o săptămână
La o cerere, și fata,
Profesoară de "... română"
Nu prea agrea armata.
Motivația era clară,
Că ea vrea stabilitate,
Nu să se plimbe prin țară
Cu boccelele în spate.
Cu speranță cam deșartă
O cotii spre "... geografie".
Asta, de, cu multă artă,
M-a amânat... pe vecie!
Apoi cea de "... naturale"
M-a analizat atent
"Lasă fumurile tale
Că ești doar... locotenent!"
[...] Citește tot
poezie de Nițu Constantin (23 octombrie 2016)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai cere nimic
A venit vremea frigului de-afară,
Precum și vremea frigului din noi,
Aceleași neguri vechi ne uzurpară
Și ne-au târât cu forța în noroi.
Nu mă înșală ziua însorită,
Căci îi urmează gheara nopții reci,
Văd umbra ta, de lună alungită,
Spre alte-mbrățișări cum te petreci.
Nu se mai cere mâna sărutată,
Nici sânul dezgolit și alintat,
Iubirea e o pasăre plecată,
Iar cuibul ei de ploi e inundat.
Și, nu știu cum, dar te-am lăsat în urmă,
În timp ce umbra ta, încet, se curmă.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată, ca din senin, începură a învia oamenii de prin orașe și de prin sate slugile de prin curte, și toate câte erau cu suflet, în ziua când veni cel întâi pețitor, începu să miște și să se scoale ca dintr-un somn adânc. Oamenii începură la lucrul lor, oștirea a da în tâmpine și în surle, și a veni la curtea împărătească să se închine cu slujba. De unde până aci era tăcere, moarte, acum te asurzeau strigătele și zgomotul ce făcea mulțimea de oameni și de argați mergând fiecare la lucrul său. Portarul se buimăcise la cele ce vedea. Nu știa încotro să-și întoarcă privirea și la ce să se uite mai întâi. Făt-Frumos și cu domnița ieșiră și se arătară la lume. Mulțimea striga de bucurie de se auzea în cer strigătul lor, și din fiecare gură ieșea vorbele: "Să ne trăiască împăratul și împărăteasa noastră!" Făt-Frumos, daca se cunună cu fata, se așeză în scaunul împărăției și-și tocmi oștile, boierimea și prostimea cum știa el în legea lui. Toți rămaseră mulțumiți de tocmelele lui. Și petrecură ce petrecură cu fericire în căsătoria lor; când, într-una din zile, își aduse aminte de tatăl său și de mumă-sa, și se întristă că nu știa nimic de căpătâiul lor.
Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna ne dă un sfat
Am ajuns ca să te cunosc
Pătrund în taine fermecate
Lumină a noptii din adânc
Ascunzi iubirile pe înserate
Când la mare bate vântul
Valuri ce se spag în spume
Gândul meu își ia avântul
Reflectând la acelasi nume
Îmbrăcată în rochie de voal
Părul în coadă am împletit
Vreau să mă scufund în val
Pregătită sufletește de pețit
De atâta iubire si așteptare
Cerul este rosu înfierbântat
Marea varsă lacrimi cu sare
Lumina Lunii ne dă un sfat
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geme adânc Universul
Geme adânc Universul,
Grecul, sirianul și persul,
Contemporanii și ei
Au ruginit și sunt chei.
Pe Quai d'Orsay ne plimbam,
Eram hipopotam,
Erai hipopotiță,
Beți de iubire, beți criță,
Oamenii ne fluierau,
Parcă ați fi din Macao,
Ei ne spuneau.
Apoi noi ne-am iubit,
În duhul Marelui Brit,
Apoi noi am trecut,
Gemem din stele, din lut.
Copacii stau neclintiți,
În straie de promoroacă,
Oaspeții pleacă în zori,
Nimeni nu moare, doar pleacă.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întunecarea la față
M-am pomenit deodată ca cerbul împușcat,
În salt când se-avântă peste corola lumii,
Când prin păduri de stele se simte împărat,
Al ciutelor fecioare și pețitor bărbat
Și-al spațiilor pline de strălucirea lunii,
Care-i absorb lumina în beznă din înalt.
M-am pomenit deodată precum Adam cel gol,
Degustător din pomul oprit și lăudat,
Cutezător în faptă cu riscul asumat
Și surghiunit din vară în frigul de la pol,
Considerând de-atuncea iubirea un păcat,
Iertarea ca virtute, dar... veșnic neiertat.
Mă pomenesc adesea rugându-mă în van,
Căci timpul mi se pare mai scurt pe zi ce trece
Și mulțumind în taină c-am mai trăit un an,
Nimic nu mă mai miră și tot mă lasă rece,
Întunecat la față și tot mai inuman,
Pe lumea asta moartă când văd ce se petrece.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile din Versuri clare dulci-amare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rochia cea nouă
Din galaxia stelelor nepieritoare
Un voal de spumă am adunat
M am dus cu el la pețitoare
Rochie să-mi coasă pentru cununat
Născută dintr-o boltă cu lumină
Într-o noapte cu Lună sângerie
Când stele trâmbițau în surdină
Aurite toate de atâta bucurie
Eram si eu o stea micuță
Prin noaptea rece licuream
Cometă blonda cu codiță
Obrajii netezi rosi îi aveam
Crescută de buna Lună măicuță
Eu sunt acuma o stea polară
Luceafăr apărut pe o potecuță
În prima noapte dintr-o vară
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Sfântul Valentin
Nu un trandafir roșu sau o inimă catifelată
Îți dăruiesc o ceapă.
O lună învelită-n hârtie maronie.
Ea promite lumină,
ca o iubire care, cu delicatețe, se dezbracă.
Aici și acum.
Te va orbi și te va face să plângi cu lacrimi
ca o iubită.
Va deplasa reflecția ta
într-o fotografie clătinată a durerii.
Încerc să fiu onestă.
Nu o carte poștală drăguță sau o pețitoare.
Îți dăruiesc o ceapă.
Sărutul ei înverșunat va rămâne pe buzele tale,
aidoma nouă,
[...] Citește tot
poezie de Carol Ann Duffy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cerere în căsătorie și timp, adresa este: