Citate despre chitară și poezie
citate despre chitară și poezie (inclusiv în versuri).
Ar fi prea trist
Să n-ai în tine apă și să doară,
Nervurile din frunze în dogoare,
Să n-ai o clorofilă de culoare,
Chitarei care cântă-n subțioară,
Să n-ai destul răsuflet, să n-ai boare,
Metaforele să le vezi că zboară,
Să n-ai un ochi curat de căprioară,
Să te îmbeți cu-o tulbure licoare,
Ar fi prea trist, să n-ai atâtea rime,
Să prinzi izvorul ce-a mocnit sub frunte,
Să mergi pe stele galbene de crime,
Când ai un suflet gata să le-nfrunte!
Ar fi prea trist, ca versurile prime,
Să n-aibă aer cu ozon de munte!...
sonet de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
În frunzișul roșu sunet de chitară
În frunzișul roșu sunet de chitară
Al fetelor păr galben bate în vânt
La gard stă Florii-Soarelui veșmânt.
Trece prin nori de aur un car de vară.
În umbre maronii muți odihnesc
Bătrâni îmbrățișați prostește.
Orfanul rugăciuni rostește
În galben ton de muște ce roiesc.
Femeile mai spală la pârâu,
Iar hainele mai flutură pe sfoară.
Micuța ce-mi plăcu odinioară
Se-ntoarce-n seara gri prin grâu.
Vrăbii din linul cer se prăbușesc
În găuri verzi de putregai.
Flămândul e-nșelat de trai,
Miros de pâine, mirodenii-l ocolesc.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chitaristul
chitara pune coardă
sub pașii mei
prin palme cu două degete
și o pană
săream într-un picior pe ea
vibram
în ritmul trecutului meu
pentru tine
sunetele curgeau
în conhorte
se înălțau
apoi coborau
eu prindeam versuri de note
bucăți de suflet rupte
trecute
am rămas același chitarist
trist
în gura stației de metrou
poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Minte-mă că sunt vultur
Sculptez cuvântul
așa cum cred că trebuie iubită femeia
un gest dulce
o privire admirativă spre tocul ei
înfipt în inima mea
întinsă pelerină de toreador
un parfum ce -mi ocupă toate cămările simțurilor
și atunci când vreau să uit...
Sculptez cuvântul meu de poet
după forma ta de chitară
înflorită vibrată
între nopți când ninge tandru.
Cuvântul nu știe să mintă ca tine
hai femeie minte-mă că sunt vultur
și vultur sunt
atingând mereu piciorul Evei
coasta lui Adam
și spurcatul de șarpe
care m-a lăsat să te văd goală
până în suflet.
[...] Citește tot
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Ramona Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie
Umbre albastre. O, voi negri ochi cu duioșie
Prelung mă privesc în treacăt de amiază
Sunet de chitară blând toamna acompaniază
În grădină, dizolvat în maro leșie.
A morții grave umbre se întind
Mâini de nimfe, la roșii sâni sug cu voioșie
Pierdute buze decăzute și-n neagra leșie
A tânărului insolite bucle se preling.
Comentarii
Există trei versiuni ale acestei poezii, care arată o evoluție remarcabilă a imaginilor naturii, mai presus de toate a plantelor, dintr-o lume picturală orientată spre lumea picturală a celei de-a treia versiuni, cu dominare a imaginii corpului uman. Prima versiune este intitulată "Tăcere", a doua "Melancolie". Noi ne ocupăm de varianta "Melancolie", cea din ediția definitivată de autor.
"Negri ochi", "mâini de nimfe", "roșii sâni", "buzele decăzute" și "bucle se preling", în cea de-a treia versiune prezentă și concep o imagine corporală erotică care nu este legată de un singur corp ci de o relație difuză de corpuri diferite.
Foarte iritantă pare "leșia" care apare de două ori, odată "maro" și odată "neagră". Importanța asocierilor asonante sunt la Trakl bine-cunoscute. Prin urmare, suntem autorizați să vedem cu certitudine "leșie" prin cuvântul "duioșie" și referința la "dizolvat".
Ca titlu Trakl folosește "Melancolie" care face referire la o tradiție cultural-istorică, în care melancolia a fost asociată cu teoria învățăturii medicale, astrologie și alchimie.
O referință despre "Melancolie" ar putea fi "Melancolia" lui Albrecht Dürer din 1514. În acest context, este de asemenea de înțeles că enigmaticele "leșii" din această poezie se referă la procesul de purificare alchimică. De asemenea, "leșia" era o parte esențială a băii de vindecare medievală și de curățare/spălare.
Când la Trakl leșia este maro sau neagră el creează o imagine opusă ce corespunde imaginii "bilei negre a ficatului", care a fost atribuită melancoliei în medicina antică.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul tren
ultimul tren îl aștept în gară
lumea se înghesuie pe peronul îngust
am în valiză emoții de vară
și în buzunare poeme cu gust.
ultimul tren mă duce spre succes
cu fiecare gând mă apropii de cer
am în suflet carduri de acces
deschid porți solare cu armuri de fier.
undeva în lumină este visul meu
vreau să ajung la el cu ultimul tren
voi străbate timpul chiar dacă mi-e greu
mi-e voința mare - tonus de refren.
aștept trenul meu în bătrâna gară
îmi țin companie acorduri de chitară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Greierașul fermecat (poezie pentru copii)
Greierașul fermecat
Iute chitara și-a luat:
Cri, cri, cri, să se avânte
Și furnicilor să cânte.
Furnicile silitoare
Au prins aripi ca să zboare:
Ca să zboare la oraș
Cu iubitul greieraș.
La oraș, pentru cântare
Greieraș primea mâncare:
Furnicuțele cărau
Și hrană depozitau.
Greierașul fermecat
Toată vara a cântat,
Furnicile au muncit
Și în casă l-au primit.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (26 ianuarie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Adrian Păunescu - in memoriam
În noaptea primăverii chitarele cântau,
Le cerea cuvântul pentru cuvânt.
Necuvintele se dizolvau încet și dispăreau,
Se dezrădăcinau și deveneau pământ.
În noaptea verii chitarele strigau,
Din ele izvora iubire pentru iubire.
Durerile se dizolvau încet și dispăreau,
Se dezrădăcinau, devenind amintire.
În noaptea toamnei chitarele plângeau,
Flacără din flacără în sine iluminând.
Se dizolvau cenzurile, se vizualizau
Cuvântul din cuvânt și găndul din gănd.
În noaptea iernii corzile vibrau
Poezia în cântec, cântecu-n poezie.
Se dizolvau în noi și generau
Fiori în suflet pentru veșnicie.
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Romanța celor trei romanțe
Mi-am zis:
Voi scrie trei romanțe...
Și-n trei romanțe-mi voi închide,
Ca-n trei sicriuri de aramă, trei morți iubiți -
Trei clipe reci -
Ce-mi stau în suflet împietrite,
Ca trei luceferi stinși pe veci
Uitați în haos,
Ca pe-o cracă de chiparos trei crisalide...
Mi-am zis apoi:
Romanța primă
Voi scri-o-n gustul florentin -
Așa cum ar fi scris-o Dante când a zărit pe Beatrice -
Și-n fiecare vers voi pune atâta aur, cât se zice
Că-ngrămădiră credincioșii
Pe groapa primului creștin...
Pe-a doua
Voi sculpta-o-n ritmul eroticelor lesbiane,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Dunăre
... emportant vers tes havres
Tes cargaisons de bois,
de houille et de cadavres
(Paul Verlaine)
Se duc pe Dunăre la vale
Caiace-n roz și-n alb vopsite...
Se duc pe Dunăre la vale
Coșciuguri albe, plutitoare
Pe negrul apelor murdare...
Departe-n zare, neclintite,
Pădurile de sălcii par
Castele negre feudale
Ce-și spală-n apele murdare
Tristețea zidului murdar.
Se duc pe Dunăre la vale,
Grăbiți și fără de popas,
Pescarii triști ce poartă-n glas
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, nr. 18 (15 septembrie 1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalmul crescătorului de stele
Pe unde au cinci strune chitarele, azi du-mă!
Spre-un continent Vivaldi's catarg de zări flămând.
Cum porți dumnezeirea pe-altar fragil de humă,
Din netrăite lacrimi fântânii suflet dând?
Jur împrejur, ca focul cumplit în ispitire,
Mă-mbracă-n stih stiharul înaltelor stihiri.
Păduri voievodale Te-ntâmpină ca Mire
Magdalenând lumină din nard de trandafiri.
Dând buchii-ntregi văpaia, aripi să aibe cerbul,
Te-ascunzi în dorul morții, și-o prinzi în trup, ca nadă.
Tu cine ești, Iubire? Fără trecut Ți-e verbul,
C-a fi e-n toate fire, fiindului livadă.
- Sunt crescător de stele, din lut le știu aroma...
De n-aș fi Eu, Iubirea, tu cui i-ai mai fi Toma?
sonet de Dumitru Ichim (11 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea visurilor
Păunii verzi plecară în noaptea solitară
Cu strigăte de jale ca nota care trece
Plângând sub ceruri triste; iar sus în turnul rece
Trei lacrimi umeziră pe coarde de ghitară.
Și palidele trupuri de roze s-adunară
Pe marginea-n ruină încet să se aplece
Murind ca niște albe columbe-n noaptea rece.
O, visele, poema de vise-n noaptea clară!
Și noaptea cea muiată în aurul de lună
Părea apoteoza fantastică și vagă
Căzând pe frunți de ceară în taina lor nebună.
Poeme dulci de vise, poeme de petale,
Ce mor în tremurarea din mintea-ne pribeagă!
Departe trec păunii cu strigăte de jale.
sonet de Ștefan Petică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Viziunile orașului
E duminică azi rosti pomul
se plimbă liceencele prin urbe
cu cireșe la urechi,
cauciucurile mașinilor vor să se
salveze din inerția staționării,
podgoreanul toarnă apă în vin fiindcă
la preț de dumping vinde gostatul,
un poet aruncă un poem
între merele pârguite ale
unei dudui binevoitoare,
la balcon patetic zdrăngăne
baladistul ghitara
printre borcanele de murături...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Aurel Dumitrașcu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Castel de ceară
De azi îmi cobor dorul în chitară,
Dau versului un chip de pergament
Că sufletului greu, ca de ciment
Îi vine a muri-n fiece seară.
Pe trupul ce-mi e însuși o povară
Nu șade bucuria sediment,
Pe el nu aș plăti măcar un cent
Să-l am îngenuncheat încă o vară.
Iubirea-i un castel frumos de ceară,
Sărutul e doar sport de agrement
Cu gustul lui dulceag nepermanent
De care și chitara va să moară.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluier dus
pe gânduri în adăpostul
de bambus și cetină
deasupra moldovei ciupind
chitara îngân versuri știute
numai de mine scrise
în păduri de fagi îmbătrâniți
unde soarele se cațără
pe piatra pinului cât mai sus
la concurență cu șoimii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremea liliacului ( grook )
Înflorește, violet și galeș, liliacul. În prag de seară
Parfumu-i ni se urcă la cap, dulce nespus;
și-îndrăgostiții oftează-n versuri și cântă la chitară,
încercând să spună pentru a mia oară
ceea ce-i mai lesne de făcut decât de spus.
poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la chitară și poezie, dar cu o relevanță mică.
în seara asta
vin la geamul tău
o să-ți spun cele mai frumoase
poezii scrise și ne
scrise de mine ne
cântate pentru că nu am vo
ce frumos ar fi fost să-ți cânt
la chitară
sau
acordeon
tu o să oftezi impresionată
pe jumătate îndrăgostită
pe jumătate ne
convinsă de versiunea mea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bebică Ghiță
Binecunoscut ca pictor,
Este un veșnic visător,
Brav, se avântă cu muza
In al poeziei zbor...
Cântând chiar și la chitară,
Are har de pianist...
Grabnic, lemnul modelează,
Harul său nu stă pe loc,
Iscusința sa creează
Tot ce muza îi dictează...
Are suflet de artist.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri cu rima de mine încătușată
Atent la arta mișcărilor, când îmi aprind țigara,
Am o coregrafie canto, când prind de gât chitara.
Și-mi intru-n rol fumând, cântând despre oricine
Și știu să joc și teatru... dar nu mă știu pe mine!
Mă suspectez că-s prins, de fenomene pasteurizate,
Așa beau zilnic doar cafele mari, decofeinizate.
Îmi judec toți vecinii și nu mă pot abține
Dar trebuie să recunosc: nu mă cunosc pe mine!
Dau sfaturi tuturor, le spun despre mândrie,
Cu tact le deconspir orgoliul, ce duce la mânie,
Despre magia neagră oricând îți spun, creștine!
Mai greu îmi este însă... să-ți povestesc de mine.
Ca la un film mă uit, la mine-eroul principal!
Dintr-un fotoliu mă gândesc, la un final moral.
Aduceți-mi chitara, vinul și-un dans de balerine,
Plătesc un detectiv să-ncătușeze: rimele cu mine!
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet alb
strune nevăzute
vibrează la chitară acestui univers
strune negre
de energie
de iubiri
de vers
de-atracție universală
de tragedii
cu anilumi
și anti-te iubesc
în care anti
e antiteza principală
atâtea melodii străbat
și timp și spații
și totul
și nimic
în raze nevăzute
protuberantele se zbat
intercalindu-se în melodii
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (6 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre chitară și poezie, adresa este: