ciocolată şi copilărie

Te iubesc aşa cum un copil gras iubeşte ciocolata!

citat din Scott Adams
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua ciocolatei

E ciocolata albă făcătură,
Anume pentru pruncii negrotei,,
Să râdă copilaşii albi de ei,
Când se mânjesc cu dânsa... pe la gură...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolata cu chili te va ajuta să afli dacă copilul tău ştie să înjure.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolata este un lux pentru copiii săraci. Unii sunt atât de săraci, încât nici măcar Moş Crăciun nu reuşeşte să le aducă, nici măcar o ciocolăţică.

aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, Ciocolata (22 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolată sub fiecare brad (poezie pentru copii mari)

În prag de Crăciun, ignorand festinu'
Domnul Girel Barbu din sătucul Pinu
Si-a luat în grabă straiele de Moş
Barba lungă, albă, în sat umblă ţantoş.

A pus distihuri, haiku, niscaiva ciocolate,
Şi-a umplut desaga, plecat-a pe-nserate,
Copilaşii asteaptă să sosească Moşul,
Sub braduţ, deja, ei şi-au pregătit coşul.

Înspre miez de noapte, a sosit Moş Ene,
Astfel că Girel, de daruri avu vreme
Pentru-orice fetiţă, şi fieşce băieţel,
Copii să fericească, e-n al nouălea cer.

El deschise sacul, i-a privit cu drag
Le-a pus ciocolată, sub fiecare brad,
Însă când dădu de stihuri, poezioare,
Se-ncruntă pe dată, nu mai avea stare.

[...] Citeşte tot

poezie de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gestul lui Moş Girel este meritoriu. Şi încă de două ori. În primul rând a dat ciocolată şi alte dulciuri [...] | Citeşte tot comentariul

Un vis ce fuge

Dintre toate câte sunt
în privire şi-n cuvânt
au rămas, ca-ntr-o magie,
anii din copilărie,
zilele cu lună plină,
nopţi cu soare în grădină,
nori pufoşi, ploaie perlată,
amintiri de ciocolată,
clipele de zahăr ars
ce ţi se lipeau de nas,
şi mai ştiu un vis ce fuge
în papuci de turtă dulce...

Toate câte-au fost mai sunt
abur, ceaţă, fum şi vânt.
Ceru-i tot acolo sus,
dar albastrul lui s-a scurs,
Poţi să zbori, ca şi atunci,
în papuci
de turte dulci?

poezie de Carmen Firan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil fără copilărie

- Prunc fără copilărie,
Spune tu, ce îţi doreşti?
Bomboane, o jucărie?
Lângă alţi copii să creşti?

Să te joci şi să te bucuri?
Să faci năzbâtii ca ei?
Prostioare, giumbuşlucuri?
Privirea-ţi spune că vrei...

Spune tu, cine te pune,
Să munceşţi ca un adult?
Cine-ţi sunt părinţi pe lume?
Tare-aş vrea să îi ascult.

Purtarea lor n-are scuză!
Te revolţi, chiar de eşti orb,
Iar petele de pe bluză,
Arată că le eşti rob.

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce poartă speranţa în inimă şi pe chip, răspândind în lume înălţătoare veşti despre promisiunile cereşti, se aseamănă cu un copilaş care păşeşte pragul unui magazin cu bomboane de ciocolată ruseşti şi turte dulci mănăstireşti.

aforism de Michelle Rosenberg (22 decembrie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Dacă anii aceia s-ar putea întoarce,
Aş atinge visele cu palma,
Bucuria inocenţei mi-ar împrăştia uitarea
Peste tristeţe,
Tata m-ar purta pe umeri,
Mersul mi-ar fi zbor,
Aş alerga după fluturi coloraţi,
Verile mi-ar părea nesfârşite,
Ploile mi-ar stropi fericirea,
Aş fura cireşe necoapte,
Genunchii mi-ar fi mereu juliţi de asfalt,
Aş crede că toţi copiii din lume sunt prieteni,
Dar aş împărţi ciocolata
Doar cu fetiţele frumoase
Din blocul vecin.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Dacă anii aceia s-ar putea întoarce,
Aş atinge visele cu palma,
Bucuria inocenţei mi-ar împrăştia uitarea
Peste tristeţe,
Tata m-ar purta pe umeri,
Mersul mi-ar fi zbor,
Aş alerga după fluturi coloraţi,
Verile mi-ar părea nesfârşite,
Ploile mi-ar stropi fericirea,
Aş fura cireşe necoapte,
Genunchii mi-ar fi mereu juliţi de asfalt,
Aş crede că toţi copiii din lume sunt prieteni,
Dar aş împărţi ciocolata
Doar cu fetiţele frumoase
Din blocul vecin.

poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai vreau să fiu copil

În ghetuţe lustruite
vreau să-ţi pun un mic bănuţ.
Dacă tu eşti cel cuminte,
cumpără-ţi ceva drăguţ.

Poate fi o acadea,
sau o ciocolată mică.
Nu tânji la altceva,
ce e mult, e mult şi strică.

Şi să meargă totul bine,
fă si tu o faptă mare:
dacă ghetele ţi-s pline,
dă şi la cel care n-are.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor...

Mi-e dor de trosnetul din sobă, de aburi calzi de cozonac,
De mere coapte-n scorţişoară, de banca brună din cerdac,
Mi-e dor de albul pân' la hornuri, de sfânta seară de Ajun,
De caramelele cu lapte, de mămăliga din ceaun.

Mi-e dor de serile de iarnă când ascultam, atent, poveşti,
De zilele fără de grijă, de bruma albă din fereşti,
Mi-e dor de scârţâitul porţii, de îngereştile ninsori,
De lampa galbenă din geam ce pâlpâia până în zori.

Mi-e dor de puloverul de lână, de căciuliţa cu urechi,
De torsul mâţei lângă plită, de corzile chitarei vechi,
Mi-e dor de-aroma de gutuie, de ceaiul cald de muşeţel,
De uliţa copilăriei, de clinchetul de clopoţel.

Mi-e dor de laptele cu miere, de gustul fin de caşcaval,
De bolta casei încărcată de candelabre de cristal,
Mi-e dor de cocoloş cu brânză, de şunca proaspăt afumată,
De ciocolatele cu rom, de turta dulce asortată.

[...] Citeşte tot

poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vreau copil, Moşule, de Crăciun. Vreau să sar în zăpadă şi să pun globuri în brad, chiar dacă le sparg şi mă ceartă mama. Vreau să ştiu doar că e rău să n-asculţi de părinţi şi să-i las pe ei să decidă culoarea pijamalelor când le cumpără să le aşeze sub brad. Vreau să cânt colinde la fiecare uşă şi să primesc nuci pentru că iar am făcut-o pe doamna aia drăguţă să plângă... de drag. Vreau să mă rostogolesc în zăpadă şi să intru în casă cu ţurţuri în păr, să mă certe mama şi să-mi spună că mâine nu mă mai lasă, iar eu să mă cuibăresc morocănoasă pe cuptor, plângând că cele 6 ore de strigat în iarnă nu mi-au fost de-ajuns. Vreau să fiu copil, Moşule. Să râd cu toată inima când vii cu barba de câlţi la biserică şi să-ţi cânt colinde pentru pacheţelul cu ciocolată, banane şi portocale. Aşa m-ai obişnuit... Şi să-mi spui că te mănâncă barba, iar eu să râd şi să le dau ghionturi copiilor din jur, ca să te audă cum te plângi de bătrâneţe.

Gabriela Chişcari (18 decembrie 2011)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu acum versul

vise născute dintr-un clişeu
literele se aliniază frumos
un scris de copil trecut
de jumătate de veac voalat
poeziile sunt născute
din păcate şi bucurii diverse
de lapte degresat în care pui
ciocolată. scriu versuri şi scot
limba când sar pe foile-şotron
suflu peste vers. râd. crapă
pereţii când trec poeziile
pe albul secţiilor de psihiatrie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta de şapte ani m-am îndrăgostit de poeziile creştine care mi-au parfumat şi colorat în roz copilăria, ulterior, adolescenţa. Pentru fiecare poezie recitată eram foarte bine recompensată cu o... ciocolată... sau cu un ou Kinder... A funcţionat! Anii au trecut, ele însele au devenit desertul sufletului meu, fiecare vers îndulcindu-mi milioanele de gânduri.

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna expediază vara

băieţii se plimbă cu bicicleta
pegas dacă ştiţi cum arată
fetiţele roiesc în jurul gropilor
cu nisip cernut de un copil
plin de ciocolată pe faţă
alţi copilaşi se încolonează şi mărşăluiesc
în urma toboşarului care duce
trena unei fetiţe-regină
frumoasă şi severă comandă
cu glas dulce-amărui de la ultima
cutie cu bomboane de ciocolată
golită în timp ce poruncea
copiilor-soldaţi să pună mâna pe săbiile
de jucărie nepericuloase
boante la ambele capete
conform normelor în vigoare
şi să atace la comanda ei
robii s-au încolonat
mărşăluiesc în ritmul bătut
în toba de tinichea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

îngheţata este mai bună

îngheţată stă bine în cornetul glazurat
cu ciocolată şi-n cap îţi vine fotografia
dintr-un manual de citire din clasele
primare unde tu erai copilul acela
care pleca de-acasă printr-un colţ
de gard acoperit cu vegetaţie
la ghereta cu îngheţată şi începeai
să lecturezi câteva propoziţii cu saliva
pregătită să se combine armonios
cu orice tip de îngheţată mâncată

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odihna

cea mai plăcută odihnă vine calm când
ai făcut mut amor şi-ai mâncat ciocolată
când te ştii încheiat
cu mediile copiilor la desene pe primul
semestru din anul de iarnă atroce în curs
când te ţii înjurat (?!) în
toate colţurile pe unde-ai ascunde puţin
din răutatea pe care-o cultivi cu emfază
când te ştii încordat
pentru poezia unei zile ce încă rimează
cu materia predată-ntr-un viitor fără pată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merlin: Acum, uitaţi-vă cu atenţie în flăcări şi spune-mi ce vedeţi.
Măgarul: O, pantomime! Eu văd o napolitană de ciocolată presărată cu scorţişoară.
Merlin: Bine, monstrule. Încearcă şi tu. (Shrek priveşte fumul, vede un cărucior de copil; încearcă să sufle peste el.)
Shrek: Ăăă... eu văd un ponei pe un curcubeu.

replici din filmul artistic Shrek al Treilea
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

L-am iubit pe Moş Gerilă!

Cu magie, o poveste astăzi aş fi vrut să spun,
Despre cum venea odată, iarna, din nămeţi, chiar Moş Crăciun,
Despre bradul 'nalt cât casa pe care-l împodobeam,
Despre cozonacii calzi ce cu mama-i împleteam

Pentru a-l primi frumos de-ar veni înfometat,
Despre teama ce-o aveam să nu fie supărat...
Dar o altă amintire fură visu-mi de copilă
Şi, trecând prin poarta vremii, îl văzui pe... Moş Gerilă!

Mi-am reamintit deodată cum bătea grea cale lungă
Ca, până la miezul nopţii şi la mine să ajungă,
Cum găseam bomboane, cărţi, ciocolată, acadele,
Jucării şi alte daruri din dorinţele-mi rebele.

N-a fost rău, a fost chiar darnic pentru-acele vremi răpuse
De a timpului patină şi în zări uitate duse,
Aducând cadouri multe la copiii buni, cuminţi
Care învăţau la şcoală şi-ascultau de-ai lor părinţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!