Citate despre concubinaj și timp
citate despre concubinaj și timp (inclusiv în versuri).
Când trăiești în concubinaj cu singurătatea pentru prea mult timp... și timpul se plictisește.
aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dialog între concubini
- De-atât-amar de timp trăim
Necununați! se plânse ea.
Aș vrea să ne căsătorim...
- Dar cine naiba ne mai ia?
epigramă de Vasile Vorobeț din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradoxurile enunțuri contradictorii și în același timp demonstrabile, născute din concubinajul spiritului cu rațiunea.
aforism de Constantin Răduț Argetoaia din Sesam, deschide-te!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hanny
În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuință.
El îi oferă brațul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuință!
N-ascult de tinerii frumoși,
Bărbații toți sunt mincinoși,
Cu-o vorbă dulce
Ei te seduc, te-adorm ușor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."
El o privește drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...
[...] Citește tot
poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Generalul și starea lui inițială
Stare de alarmă
în creierul tău metafizic
ții un discurs pe tema
destinului
la căpătâiul muribundului
dragă generale,
nu-ți face procese de conștiință
e mai uman totuși
să-l citești pe Albert Camus
sau să spargi oglinzi
în nopți cu lună
prin câte războaie s-a plimbat
trupul tău
înainte de a-și dobândi
starea inițială
în intimitate te transformi
într-un vampir
mai rabdă-te câteva secunde
sau du-te acasă
mama ți-e grav bolnavă
[...] Citește tot
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tembeliziunile aservite PSD-ului îi numesc pe Liviu Dragnea (vătaful PSD-ului) și amanta lui, cu 30 de ani mai tânără, Romeo și Julieta din Carpați (pamflet)
Le-ascult și mă cuprinde greața,
De-mi vine să îmi smulg mustața.
Romeo-avea doar opșpe ani,
Nu éra șef de hoțomani,
El nu era un infractor,
Vreun corupt dezgustător,
N-avea copii, ca dumnealui,
Mai mari decât amanta lui,
El nu era un babalâc
Și n-a trăit un amantlâc.
El nu avea o concubină,
Cum e blondina carpatină;
El nu avea o țiitoare,
Ci cea mai mândră-ntre fecioare;
N-o prezenta ca pe-un trofeu,
Cum face Dragnea cu tupeu.
Iubirea lor nemuritoare
E demnă de glorificare,
Iar sacrificiul lor, se știe,
A fost cântat în tragedie,
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (10 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la concubinaj și timp, dar cu o relevanță mică.
Știre de importanță "națională" la tembeliziuni: se însoară pușcăriașul Radu Mazăre (un burlac de 51 de ani, fost primar PSD-ist), care se află la penitenciarul Rahova, condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupție (pamflet)
Lume, lume, veste mare,
Se însoară, scrie-n ziare.
Nu se-nsoară la moșie,
Ci se-nsoară-n pușcărie.
Spun la tembeliziuni,
Că și i-a ales ca nuni,
Pe L. Dragnea și Irina,
Tinerica, concubina.
Pentru Mazăre-i onoare
Să-l cunune la-nchisoare
Liviu Dragnea, care e
Fost vătaf la PSD.
Amândoi sunt la-nchisoare,
Vá fi, totuși, nuntă mare:
Vine toată PSD-imea,
Și baronii, și prostimea.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (7 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Urmărind stelele
Atât de pierdut, atât de departe
pe acel drum plin de bolovani.
Acel drum plin de bolovani
mă rănește până-n inimă.
Amărăciune-împletită cu alean,
Atât de pierdut, atât de departe.
Amărăciune-împletită cu alean
mă rănește până-n inimă.
Această casă în care stăpânul lipsește;
perdelele patului tremurând, transparență delicată.
Perdelele patului tremurând, transparență delicată
iar tu nu ești aici.
Atâta singurătate.
Frumusețea feței mele
[...] Citește tot
poezie de Sui Hui,627-650, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul regretului fără sfârșit
Împăratul Chinei râvnea la o frumusețe care să-i încununeze imperiul,
Dar, deși era de mulți ani pe tron, nu i se împlinise această dorință.
Între timp, o fetișcană din familia Yang ajunsese la pubertate.
Crescută fiind într-o curte interioară, nimeni nu-i văzuse frumusețea.
Grația ei îngerească nu mai putea rămâne ascunsă.
Într-o zi a fost aleasă să țină companie Împăratului.
Când și-a întors capul și a zâmbit, farmecul creat a fost zguduitor,
Eclipsându-le pe toate concubinele celor șase palate.
Era o primăvară timpurie. A fost îmbăiată în Piscina Florilor Pure
Cu apă caldă de izvor, care i-a catifelat și limpezit cristalul pielii,
Și, datorită somnolenței resimțite, o fată a ajutat-o să iasă din piscină.
Revăzând-o, Împăratul a a hotărât să-i fie mireasă. Și-așa a început saga.
Părul ei plutind ca norii era prins c-un ac de aur, fața-i era ca cea a florilor.
Au petrecut noaptea sub acoperișul cald al hibiscușilor.
S-au trezit cu soarele sus pe cer, regretâd că noaptea a fost prea scurtă.
Începând din acea zi, Împăratul a lipsit la toate audierile curții.
O răsfăța tot timpul cu banchete și petreceri fel de fel,
Era stăpâna zilelor de primăvară și despotul nopților lui.
[...] Citește tot
poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În portul Amsterdam
În portul Amsterdam marinarii cântau
Despre visele lor, într-un vast Amsterdam.
În portul Amsterdam mureau beți și sterili,
Duhnind a bere, a sudoare, a rachiu.
Mureau până în zori, plini de dramele lor,
Pe faleza uscată spre-un ocean mișcător.
Iar când zorii de ziuă aproape mijeau,
Cadavrele lor descompuse rânjeau.
În portul Amsterdam marinarii mâncau
Cu dinții lor mari pește fript și tăceau.
Pe șervetele albe puneau tot ce aveau,
Iar seara la lună beau din nou și dansau.
Te invitau la masă uneori liniștit,
Înfulecând cu mâini murdare pomes frites.
Nu vorbeau cu nimeni despre dramele lor,
Se-ncheiau la nădragi și urcau pe vapor.
În portul Amsterdam marinarii dansau
Frământând corpuri moi de femei și râdeau,
[...] Citește tot
cântec, versuri de Jacques Brel, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poeții și moartea
Adesea, ca-ntr-o scenă rituală,
poeții dorm cu moartea pe pământ,
dar moartea-i moarte, n-are istoveală,
semnând cu ei un tainic legământ:
să-i dea mereu raport și socoteală!
Și-ncet, prin versul lor zglobiu,
salută moartea-n pas de defilare,
ducându-și mâna dreaptă la chipiu,
știind că moartea multă minte n-are,
cutremurându-se de ochiul ei șerpiu!
Trăind cu ea-n concubinaj rebel,
se hârjonesc în public și se-njură,
dar moartea-i trece zilnic pe-un tabel,
căci, de la legământ, ades abjură:
ea n-are mamă, dor, nici cerebel...
Să le cosească drum spre țintirim,
în zelu-i frust, ea noi dovezi adună,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Aveam mândrie, când aveam și tată,
Chiar deși, nu m-a crescut,
Știeam că-i tânăr și frumos arată,
Ca-i întru-n loc necunoscut...
Puține ori, venise să mă vadă,
Se apleca, să-mi fie de statură,
Venea cu caramele, ciocolată,
Lăcrimând, pleca, după cotitură.
Chiar dacă, de puține ori. eu l-am văzut.
Îs bucuroasă, ca l-am cunoscut...
Având doar 15, ani adolescenți,
Tata a plecat, în lumea celor drepți.
Iar când eram de-acum matură,
Am aflat cu încurcătură,
De la unchiul de departe,
Că de la tata, mi-a rămas și-un frate.
[...] Citește tot
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
BALADĂ
BALADĂ
autor Ludmila Maciuga
Aveam mândrie, când aveam și tată,
Chiar deși, nu m-a crescut,
Știeam că-i tânăr și frumos arată,
Ca-i întru-n loc necunoscut...
Puține ori, venise să mă vadă,
Se apleca, să-mi fie de statură,
Venea cu caramele, ciocolată,
Lăcrimând, pleca, după cotitură.
Chiar dacă, de puține ori. eu l-am văzut.
Îs bucuroasă, ca l-am cunoscut...
Având doar 15, ani adolescenți,
Tata a plecat, în lumea celor drepți.
Iar când eram de-acum matură,
Am aflat cu încurcătură,
De la unchiul de departe,
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un voyage... un infern
Enormă, orbitoare, lampa striga din cer,
du-te acasă, drace, aici nu e infern,
e noapte, vin copiii mâniei, cine-s ei?
Gladiatori de zahăr, părinți și porumbei,
sunt flame subterane, repetă-n vis bătrânii,
zeița răzbunării își aranjează sânii,
senină e demența, ca luna, ca un soare,
așteaptă că la ziuă toții faunii se-nsoară,
fug, mare spaimă este-ntre cele vinovate,
că nenăscuți copiii mâniei nu așteaptă,
au suflete pereche precum ciorapii albi,
rău răsplătiți savanții se lasă de-nvățat,
stai liniștit scholare, nu-i crimă, n-ai citit,
un accident, dar tat-tu pe ochi te-a cam plesnit,
în Biblie mai scrie că ochiu-i păcătos,
azi învățăm chimia să scoți aur pe dos,
din glie și salivă se face omul om,
Haim vrea să știe, viața e pasăre sau pom?
Dar moartea, dar durerea, ce fructe acre ai?
Întreabă Domnul aspru pe jalnicul Ianai.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românii vor emigra în valuri
Cu Veorica Dăncilă președinte,
cine în această țară o să mai aibă minte?
Românii vor emigra în valuri.
Vor fugi cu tot cu neamuri.
Vom ajunge un stat de asistați sociali.
Ce nu muncesc, dar vor doar bani.
De veți vota așa, veți plânge neîncetat 5 ani.
Cu un așa președinte, vor fi premiați toți agramații.
Vom fi mai săraci mintal, dar însă plini de obligații.
Vor câștiga doar cei ce sunt pe combinații.
Totuși sunt unii ce o vor duce bine.
Acei politicieni speciali, cu secretare și concubine.
Ce de 30 de ani încoace, au reușit să ne dezbine.
poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre concubinaj și timp, adresa este: