copaci şi timp

Există copac cu 4 crengi: una înverzeşte, a doua rodeşte, a treia veştejeşte, a patra se usucă. Ce e?

Este anul.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

După anul 2000

Într-o cuşcă, sub un pom
Doi roboţi privesc un om.

distih de Ştefan Marinescu din Păcate amestecate (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum sunt ani în care pomul ce rodeşte nu dă nici o roadă, deşi înfloreşte.

citat celebru din Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învierea timpului

E magie dragă Kitty
nu poezie
toată
faza asta
cu
pomii înfloriţi
Gata
să salte
pământul
la
cer

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (14 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închinare

Adolescenţii, bărbaţii, bătrânii
aspiraţia, rodnicia, împlinirea vârste trecându-şi puterea, arborele
din cele opt ore - ale zilei de muncă.

Mai mulţi fii ai pământului ţării,
ce fericire!
Ei fac să răsară-n opt ore sfera
întreagă a Timpului!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Roşu vertical (1967)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş avea la dispoziţie opt ore pentru a tăia un copac, aş petrece şase ore ascuţind toporul.

citat celebru din Abraham Lincoln
Adăugat de Simona Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acel arbore magic

După o minge colorată aleargă
nu ştiu câte popoare,
Ţară.
Statuie la care timpul va sculpta veşnic.

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul este o fiinţă a timpului în ramurile căruia atârnă anotimpurile oamenilor.

Camelia Opriţa în Universul Iubirii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva stă la umbră astăzi fiindcă altcineva a plantat un copac cu mult timp în urmă.

citat din Les Brown
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot să stau uneori în faţa unui copac cu ochii deschişi şi să-l şi visez în acelaşi timp. Şi să prefer să-l visez.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu timpul toate lucrurile mor

Cu timpul toate lucrurile mor; pădurile văd cum
Cad arborii bătrâni, cum toate se destramă ca un fum:

Acel trunchi puternic care-a stat zeci de ani în picioare,
Dictator în patria lemnului, în veac nemuritoare,

Vreau să spun stejarul, tuturor plantelor supravieţuitor,
Se vestejeşte, moare şi se prăbuşeşte neatins de topor.

poezie de Robert Herrick, 1591-1674, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată soarta noastră se aseamănă cu un pom fructifer în timpul iernii. Cine ştie cu siguranţă că acel copac va înverzi şi va înflori după trecerea iernii, dar sperăm din toată inima... simţim.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Culincu Diana Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa, în zori
Găsim copacii tot mai goi
Simţim cum uneori
Timpul se prăvale peste noi.

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aerul

Frunzele mă atrag spre ele violent,
copacii negri din toamnă,
sub ochiul lunii lent
refuzând să adoarmă.

Aud un ceas bătând în turn
ore în trecutul îndepărtat,
când frigul selenar, nocturn
îngheaţă-n aer, suspendat.

Şi brusc trecutu-mi pare viitor
şi urc spre secole latine
şi-aud un ding, un dang sonor
al frunzelor foşnind prin mine.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fel ca două păsări aurii care îşi au cuibul în acelaşi copac, egoul şi sinele sălăşluiesc în acelaşi corp. Primul mănâncă fructele dulci-acrişoare ale pomului, în timp ce al doilea îl priveşte cu detaşare.

citat din Mundaka Uoanishad
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci adormiţi

La ceaiul cu ierburi senile,
Un foc se aprinde din veacuri –
Compost de răbdări printre zile –
Descântece-n şoapte şi leacuri.

Pădurea se-ncruntă a jale,
O frunză scânceşte prin rouă,
Strivită de vreme şi zale,
În suflet e ceaţă şi plouă.

Privit de departe, copacul –
O aşchie-n calea furtunii –
Îl ţine pământul, săracul,
Şi-o rugă ce-o-nalţă străbunii.

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora răzleaţă

E către seară. Zarea stă grămadă
Şi goii arbori parcă vor să cadă.
Adorm şi-n sus şi-n jos, în lac,
Dormind şi lacul parcă de un veac.

Străbuni, strămoşi din zeci de neamuri,
Copacii au rămas doar trunchiuri între ramuri,
Giganţi în ruină: un trecut,
Morţi în picioare-ntregi, cum au crescut.

Nedesluşită, umbra te-mbie şi te cere.
Singurătate, ceaţă şi tăcere.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titel

Sufletul tău
fu pomul firav
cu un fir de viaţă legat
de parul vertebrelor

răzvrătite celule
corbi îndoliind copacii
în inflorescenţa tumorii
crescu nefiinţa

să fie oare luna
marele câine
care păzeşte lumea.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor

Clipocind sub clar de lună,
Barca-i poartă lin pe lac:
Dânsa - trestioara jună,
Dânsul - scorburos copac.

epigramă de Marian Cioacă (1987)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roiuri de ciori
prin copacii parcului
se ciorovăiesc-
la ceas de seară
ora de culcare

tanka de Olga Duţu din revista "Albatros" (2009)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!