Citate despre copilărie și hărnicie
citate despre copilărie și hărnicie (inclusiv în versuri).
Un om care îi învață pe copiii săi deprinderea hărniciei le asigură mai bine viitorul decât dacă le-ar lăsa o avere uriașă.
citat din Richard Whately
Adăugat de elena
Comentează! | Votează! | Copiază!


Copilul harnic își face vara sănie și iarna pârtie.
aforism de David Boia (11 decembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Învățam normal. N-am avut niciodată corigențe, am fost un copil care a învățat bine, dar n-am epatat, n-am fost înnebunit să fiu conștiincios, silitor - că ăsta e cuvântul potrivit pentru școală, unde te silești.
Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Până una, alta, copilul creștea, asculta de părinți, și cartea cu care se născuse din mâini n-o lăsa. Citea, citea mereu pe dânsa și învăța, de se mira toată lumea de silința și învățătura dânsului. Când se făcu ca de nouă ani, știa câte în lună și în soare. El însuși ajunsese să fie o carte și toți megieșii veneau la dânsul și-l întrebau despre păsurile lor...
citat celebru din Petre Ispirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



Întotdeauna bunicii le spun nepoților povești despre cât de cuminți și de silitori au fost ei în copilărie.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului vol. II (2015)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nelu
Dintr-un rest de prăjituri,
Nelu face firmituri.
Mama-l vede și-l întreabă:
- Iar nu ești copil de treabă,
Nelule, și-mi faci gunoi?...
Cum fu vorba între noi?
- Vorba noastră? Stai să-ți spun
Ca să vezi cum o țin minte:
Să mă fac tot mai cuminte
Și mai harnic și mai bun!
- Și de ce îmi faci gunoi?
- Pentru vorba dintre noi:
Eu acum fac firmituri
Pentru puii rândunicii,
Ca să aibă și ei, micii,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Eram, dacă-mi amintesc bine, un copil silitor și chiar destul de conștiincios. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul, fugeam de zgomot și de vulgaritate, iar mai mult decât orice, simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu?
citat celebru din George Enescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


.. De asemenea, ne impunea respect figura delicată a profesorului de matematică, Bălănescu, a profesorului Lichendorf, a cărui candoare față de lejeritățile noastre copilărești depășea orice limită. La chimie, am avut un profesor foarte prestant și cât se poate de zelos în predarea acestui obiect; Tănase,... la geografie, severul profesor Cazacu apoi, după profesorul Stolniceanu, care avea un neasemuit dar de povestit, în afară de obiect profesorul Ștefan Chesim.
citat celebru din Ștefan Ciubotărașu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii recunoscător dacă ai primit o fundație bună și solidă (în copilărie). Fii harnic să o îndrepți dacă nu ai primit-o așa.
Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Un cer numit copilărie
Am aprins o stea pe cerul nopții;
seamănă întrucâtva cu mama.
Nu are nicio formă cunoscută, nu are margini.
Doar o inimă cu mult trup;
Mă urmează desăvârșit prin guri de lumină
care înghit întunericul.
Aici e pământul cerului, aceștia sunt sâmburi - mi-a spus.
Mă zvârlea dintr-un pântec în alt pântec,
înconjurându-se cu mine...
Am văzut hărnicia omului cum rodește în spicele de grâu ;
pâinea devine mai rumenă în sudoarea
celor care o urmează cu credință.
Are gust de pace și de înțelepciune ;
pâinea ține trează fruntea omului.
M-am ridicat între văz și auz să pot atinge
glasul ciocârliei;
mi-am înălțat fruntea peste ceva ce nu avea sfârșit.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Actualitatea Literară (Revista USR, Lugoj - ian 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Atâta îi trebui unchiașului să auză, ca să-i dea un cuțit ascuțit prin inimă. El, vezi, nu se împăca cu ceea ce zisese ursitoarea d-a doua. O grije mare îl coprinse și, de pe acum chiar, începu a plănui cum să facă să-și scape copilașul de un asemenea rău. Până una, alta, copilul creștea, asculta pe părinți și cartea cu care se născuse din mâini n-o lăsa. Cetea, cetea mereu pe dânsa și învăța, de se mira toată lumea de silința și învățătura dânsului. Când se făcu ca de nouă ani, știa câte în lună și în soare. El însuși ajunsese să fie o carte, și toți megiașii veneau la dânsul și-l întrebau despre păsurile lor. Unchiașul se bucura, nu se bucura de fiul său, dară baba știu că nu mai putea de bucurie, văzându-l și frumos, și cu atâta procopseală într-însul. Unchiașul, vezi, era cu cuiul la inimă; știa el ce știa, dară la nimeni nu spunea. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai învățat. Tot satul îl cinstea și îl asculta ca pe cine știe cine; iară unchiașul, de ce trecea timpul, d-aia se întrista.
Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mămica, mierea prelucrează (poezie pentru copii)
Mămica, mierea prelucrează
Și mierea ei este gustoasă;
Copilul ei, încă visează
Și crește măricel în casă.
Ca o albină silitoare
Este mămica mea frumoasă;
Iar eu, nectarul ei din floare
Adus și prelucrat în casă.
Dacă n-ar fi a mea mămică...
Nu aș avea nici vis, nici casă;
Și aș rămâne foarte mică
Și nici la chip... n-aș fi frumoasă.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată oceanul mi-a spus
Odată oceanul mi-a spus:
Privește!
Acolo pe țărm
E o femeie care plânge.
O urmăresc de mult timp.
Du-te și spune-i următoarele
Pe iubitul ei l-am așezat
Într-un hol verde și răcoros
Unde sunt nisipuri de aur
Și coloane roșii de coral ;
Doi pești albi au grijă de berea lui.
Spune-i ce ți-am spus.
Și mai spune-i
Că astăzi regele mărilor
Bătrân și neputincios, plânge.
Sârguincioase, destinele
I-au tot dăruit trupuri tinere,
Iar acum este aidoma unui copil
Cu un surplus de jucării în brațe.
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Mi-e dor
Mi-e dor de oameni înțelepți,
Cinstiți și buni, de omenie,
De gospodari harnici și drepți,
De tata care doarme-n glie,
De mama care ne-a sădit
În suflete grădini de flori,
De cer aprins la răsărit,
Mi-e dor de frați și de surori,
Mi-e dor de mărul cel bătrân
Care rodește sub fereastră,
De nopți când adormeam în fân
Și de copilăria noastră,
De oameni blânzi ce m-au primit,
Punându-și sufletul pe masă,
Lângă colacul împletit.
Mi-e dor, mi-e tare dor de acasă.
poezie de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ce toamnă frumoasă
Ce toamnă frumoasă
A venit pe meleagul meu!
E fermecătoare ca o doamnă,
E ca un curcubeu.
Ce frumoasă e frunza,
Care cade de pe ram!
E ca raza de soare,
Care bate în al meu geam.
Ce frumos e cerul
În miez de toamnă!
E ca fața mamei
învelită în năframă.
Ce frumos e strugurele
Care se coace în vie!
Și este cules de oameni
Harnici și plini de mândrie.
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie după anii...
Nu am uitat cât de bine, am petrecut anii vieții.
N-am uitat copilăria și nici anii tinereții.
De mic am primit iubirea, de la scumpii mei părinți
Și-am cunoscut fericirea, închinându-mă la sfinți.
Din fragedă copilărie, părinții m-au învățat
Să muncesc cu hărnicie, pentru tot ce-am adunat.
Cu elanul tinereții, de viață mă bucuram,
Cu fetele, cu băieții, doamne, ce mult mă distram.
Iar în anii studenției, taina cărții-am dezlegat.
Dar și taina meseriei, pentru care m-am format.
Pentru vremuri dulci, plăcute, întotdeauna aveam glas.
Vremuri de mult petrecute, care-n urmă au rămas.
Nostalgie după anii, petrecuți în tinerețe,
Am și eu, ca veteranii, apăsați de bătrânețe.
poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!


De la acest loc și satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, câte o bucată din pereții și acoperișurile caselor. Casa popii este tocmai lângă biserică. În față cu biserica e școala. Iară zidirea cea mare, care se vede mai la vale, este primăria. Dacă satul nu ar fi atât de îndesat, ar trebui să ni se înfățișeze foarte frumos. Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic. Dacă părul cărunt și barba căruntă nu ar vesti vremea lui, am crede că copilașii cu care se joacă înspre seară la laița cea de dinaintea casei sunt copilașii lui. Unul dintre copilași, pe care l-a ridicat ca să-l sărute, îi fură pălăria din cap și fuge cu ea năstrașnic. Măriuca deschide fereastra și strigă: "Trandafirică al mamei, nu lăsa pe moș-tătuca cu capul gol". Moș-tătuca râde din toată inima; îi place gluma.... Un om din sat trece, le poftește "bună odihnă!" și-și zice: "Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui Dumnezeu!"
citat celebru din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!



Harnic ca un ghiocel
Mic și cu zăpada-n cap
a ieșit către lumină
s-anunțe cu bucurie
primăvara ce-o să vină.
Este primul dintre flori
și e mic și e gingaș
două aripioare albe
parcă ar fi un fluturaș.
Nu e fluture, nu zboară,
stă pe verdele-i picior
până îl culeg copiii
pe micuțul vestitor.
De 8 Martie, voi, mamei,
dăruiți-i ghiocei
să vă ureze cu drag
să fiți harnici tot ca ei.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Fata întrebă pe cal, pe care din amândoi să scape; iară calul îi zise să scape pe cel ce-i făgăduise să-i dea pe Galben-de-soare, că este un cal mai harnic decât dânsul, fiindu-i frate mai tânăr. Atunci unde se repezi fata la zmeul cellalt cu paloșul, și dintr-o lovitură îl făcu în două bucăți! Zmeul, daca se văzu scăpat, îmbrățișă pe mântuitorul său și-i mulțumi, apoi merseră acasă la dânsul ca să dea lui Făt-Frumos pe Galben-de-soare, după cum se făgăduise. Muma zmeului nu mai putea de bucurie când văzu pe fiu-său teafăr și nu mai știa ce să facă ca să mulțumească lui Făt-Frumos că-i scăpase copilul de la moarte. Fata împăratului arătă dorința ce are de a se odihni de osteneala drumului ce făcuse. Îi dară o cămară și o lăsară singură. Ea, prefăcându-se că voiește să îngrijească de cal, îl întrebă daca are să i se întâmple ceva; și calul îi spuse ce are să facă.
Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoții
... au furat o bancă - bine c-au furat
au furat mai multe, hai că tot nu-i rău
a rămas în țară numai un... pătrat
și în jurul lui pupcuristi de-un leu
am fugit departe, pe meleag străin
și trimit acasă pentru cei rămăși
dolari de culoarea verdelui venin
pentru-ai mei părinți, pentru copilași...
și prin bănci furate curg și curg parale
și rămân procente - pentru-a lor sudori
și economia fuge-ncet la vale
harnice albine zumzăie prin flori...
poate-n altă viață alt strigoi de soartă
îmi va pune-n palmă boaghe de noroc
căci în viața asta ultima chișoarcă
guvernanții ăștia cu sughiț mi-o storc...
poezie de Iurie Osoianu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre copilărie și hărnicie, adresa este:
