cosmetică şi încălţăminte

Dovada deplinei reuşite: aceeaşi caricatură este pe coperta 1 a două cărţi de autori diferiţi şi a unei reviste

Iapa doamnei Margareta
Chiţcatâi are success.
Cu pantofi, cu ruj, cocheta
Multora le mai dă ghes...

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu sunt întotdeauna perfecţi de la natură, şi de aceea Dumnezeu a inventat ciorapii, pantofii şi cosmeticele.

citat clasic din Estee Lauder
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te!

Pantofii supăraţi se ceartă-n tindă
cerceii se privesc nedumeriţi
un ruj "Dior" tânjeşte sub oglindă
se vaietă ciorapii plictisiţi
pereţii se încruntă de tăcere
pianul mut ascultă ritm de paşi
cearşaful ţine foame de plăcere:
Auzi tu, soro, când o să ma laşi?
Să fac şi eu un pic de primeneală
că fuge lucrul rău când eşti aici
nici zodia nu-mi cere socoteală...
Te duci din casa asta, poţi să-mi zici?
Te ştiu, acum încerc cu binişorul
te rog, doar pe o vreme, nu pe mult
mai lasă să ma vadă şi fiorul
să spună ce o vrea – eu să ascult...
Te du măcar şi-n pod – acolo-i bine
te las să urmăreşti, oricum nu scap –
presimt că am valoare pentru tine
dar, crede-mă, sătulă-s peste cap!

[...] Citeşte tot

poezie de Radmila Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetele sunt blindate la capitolul arme de seducţie! Ultima cârpa din casă se transformă într-un redutabil punct de interes dacă lasă să se vadă jumătate de sân. Un pantof cu toc face piciorul subţire şi ridică fundul, altă lovitură fatală la dispoziţia femeii. Un ruj întins cum trebuie leşină orice bărbat pofticios, ca să nu mai vorbesc de o coafură sauvage-studiat care-l face pe mascul să-şi închipuie fel-de-fel de lucruri.

citat din Cabral Ibacka
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Panta rhei

împungea vântul cu vârful pantofilor ei de lac
tocurile roşii se înfigeau sfidător în zăpadă
acum nu mă mai bate nimeni, gândea
nici măcar viscolul
doar purta palton Prada şi fond de ten Mac
pe cer, luna se încovoia ca o sirenă cu solzi de aur
hmm, un gând o mai bătea totuşi
căci mai văzuse luna asta cu mult timp în urmă
acum însă parcă se zbătea să-şi iasă din solzi
şi zbaterea asta o simţea dedesubt
de palton dedesubt de machiaj
întreaga lume era la picioarele ei dar
luna avea unica podoabă a cărei strălucire n-o minţea
toate se sting cândva
îi spunea

îşi amintea acum când a mai văzut-o
când o fetiţă cu picioarele goale trecea prin zăpadă
o împungea viscolul cu vârful pantofilor săi de ger
tălpile ei roşii se vârau tremurător în zăpadă

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandra Alb Tătar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe bărbat îl prosteşti cu un sân mai dezvelit şi cu o fesă mai dezgolită. Păi dacă masculul e deja cu nervii întinşi şi cu gândurile în pioneze, ce rost mai are să-l mai complici şi cu pălării cu boruri largi, tocuri, rujuri şi mărgele?!

citat din Cabral Ibacka
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daruri

Ţi-am luat rochie să-ţi strâng mijloc
Şi sâni să-ţi ţin din sprinten joc.
M-am făcut sânge-n ruj de buze
Să mă-ntinzi cald, vorbe confuze.

Ţi-am luat şi fustă liră-n spumă
Să-ţi stea pe şolduri moi de pumă
Să-ţi ating coapse şi genunchi,
Să-ţi fiu cordon, de trup mănunchi.

Ţi-am luat pantofi să calci în zbor
Să mă faci pas cu pas amor,
Să-mi fi sensul de mers în lume;
Să-ţi strig pe străzi rimatul nume.

M-am înnegrit rimel de gene
Să-ţi fac umbrar de suave semne
Şi-n telefon m-am pus cartelă
Să-ţi fiu minute-n şir... Rebelă!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Last October

frunze şi pantofii mei cu toc firav
ţigările tale stinse pe pământ
până mai ieri dragostea ca un greier rătăcit
în fântâna arteziană
şi toate toamnele cu rujul siclam...

dincolo de casa păpuşilor mama tânără
râde spre tatăl meu care îşi vâjâie motorul
nu a cunoscut eclipsa vieţii
venită de pe dealuri aroma vinului a îmbătat
nefericiri prezente

din octombrie vom circumscrie letargii
şi vom semăna nebunia nopţilor în doi
pe terasa îngustă a blocurilor
tu şi larma sturzilor din grădinile oraşului
vă veţi ipostazia

clipele sunt purtate în lesă ca un câine comunitar pe care nu îl revendică nimeni
iar noi tragem retuşuri cu toamna aceasta

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă - Nişte capre

Mi s-a spus
de pe vremea când eram mic
cum că o capră
nu dă din buric,
nu sare la întâmplare,
nu behăie fără motiv,
a cântare
nu se fardează excesiv,
pe unde apucă
nu poartă perucă,
brăţări, inele, fără rost,
nu ascultă manele
cântate prost,
nu se dă cu parfum
pe haine-mbibate de fum,
stă bine pe picioare,
nu se dă mare,
nu poartă sandale
romane,
nu face sluj

[...] Citeşte tot

fabulă de Gheorghe Gurău din Împunsături blajine (27 noiembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăcat rupestru

Pierdut prin şoaptele de fum
In dune de dor cu trup de scrum..
Vântul mă duce şi aduce
Mă aşează să mă culce
In roua amintirilor.
Se aude cutremurător
Ecoul tocului răvăşitor
Pe treptele tâmplelor
Fante de haos se deschid
Şi cad in sarcofag, şi ard
In picturi rupestre de ruj
Rămase pe o cămaşă
Imbrăcată in fiecare seară
Din şifonier...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Africa

Deşertul gustă galben în gura mea
ierburi amare într-o vale strâmtă
ape subterane aşteaptă sub roci
ploaia ce va cădea peste 5 ani
la sud de cataracte

Iar noaptea: ocean albastru-negru
umplut cu sunete de nispuri mişcătoare
Cicade plutind prin aer
ca o respiraţie grea, un cânt cu gust de cenuşe
vibrează printre dinţii albi
un semn lăsat de vânt.

Undeva licăreşte Steaua Sudului
stau pe spate şi
ascult fascinat
bufniţa deşertului
în singurătatea ei
vârtej de vise uscate.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Grauenfels din Etnii, Naivul si Profanul (2018)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul zilei

ea venea pe o cale
în rochie înflorată şi pantofi din lac
2 fluturi trudeau s-o desăvârşească estetic
zgomotul muzical deschidea o corolă

în lume
se emiteau constant prognoze nefaste
tocmai ce scăpase [pentru a câta oară?]
rochia albă cu magnolii – ca o platoşă!

ea venea pe cale
la intervale sonore îşi pipăia poşeta minusculă:
rujul din coacăze o agendă "autrefois" stiloul cu peniţă de aur 3 bomboane cu lapte

întreagă şi vie venea!
ingenuitatea ei avea poate să fie trecută cândva
la Poemul zilei

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă din Iubire cu lămâie şi sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crusta

o colegă îmi spune –seriozitatea în artă e
ca atunci când apeşi pe trăgaciul unei mitraliere încărcate
spre cer
îi împrumut portfardul
are dinţi din ruj pe placa dentară
un şervetel de unica folosinţă rămâne pur
într-o figură guralivă prin operatia de frecare
râsul colegei se prelungeşte în oglinda
care îmi taie sub formă de cruce chipul - nimbostratus
mă învârt pe tocurile lui Prince
cu o chitară în mână
more more more
închid fermoarul poşetei
linişte ca o cortină coborâtă
la ieşirea din sală
metalul găurit şi sanguin al drogaţilor
se colectează pentru reciclare.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emily (vorbind despre Andrea): Chiar nu înţeleg de ce a angajat-o Miranda.
Serena: Mie-mi spui. Eram la departamentul de cosmetice şi a luat un ondulator de gene Shu Uemura şi a întrebat "Ce e ăsta?".
Emily (râzând): Am ştiut imediat ce am văzut-o că o să fie un eşec to...
(Andrea intră în birou cu o ţinută nouă.)
Andy Sachs (răspunde la telefon): Biroul Mirandei Priestley... Nu, nu e aici momentan, dar îi voi spune că aţi sunat. Bine, mulţumesc. La revedere.
Emily (uimită de noua înfăţişare a lui Andrea): Porţi cizmele...?
Andy Sachs: Cizmele Chanel? Da.
Serena: Îţi stă bine. (Emily e furioasă că Serena a spus aşa ceva.) Ce e? Chiar îi stă bine...
Emily: O, mai taci, Serena.

replici din filmul artistic Diavolul se îmbracă de la Prada
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persuasiune

Timidă ploaia se scurgea pe geam
Când reveria mea vâna prin nouri,
Nedesluşite păsări ciripeau pe ram
Şi alunecau în iarbă vesele ecouri.

De undeva venind sub o umbrelă
Paşi mici se agitau pe tocuri cui
Şi izvorând din atitudinea rebelă
Mă săgetă lucirea ochilor căprui.

Încât trezit din melancolica trăire
Deschisei larg fereastra surâzând
Apoi încurajat de optimistul gând
Am salutat cu inocenţa din privire.

Primii răspuns din senzuala gură
Al cărei ruj cu minijupul se asorta
Că-s domnul ce a fost zărit cândva
Prin mall având romantică figură.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Tarita
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimburi

Îmi pare că în mijlocul a ceea ce îţi spuneam stă furibundă inima mea
dumnezeu nu are nicio treabă cu asta, te trezeşti într-una din zile altfel
îţi laşi la o parte întrebările şi toate dubiile însoţitoare
te îmbraci în femeie laşi de o parte stânjeneala
devii altceva
una
pe buze aroma de merişoare al unui ruj foarte roşu
ieşi aproape nouă din casă ţi-ai pus desigur cerceii tăi cei mai frumoşi
fusta te îmbracă de parcă nu ţi-ar mai fi mamă
ci tată
pantofii cu toc ţi i-ai înmuiat în aur
şi-n
ploaie
ceasornicarul îţi dă cheia inimii bărbăteşti şi începi să întorci altfel ceasul şi timpul
dar nu, bărbatul tău nu e nicăieri
îl cauţi zadarnic pe strada prelungă ca moartea
pe taximetre s-au oprit dumnezeii să-întrebe ce e cu suflul cel nou
pentru că nicio pasăre nu se schimbă la suflet prea repede
iar tu eşti pesemne o pasăre ai devenit una
din porumbă te-ai făcut porumbel şi apoi iarăşi porumbă

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rochia ta încă neîmbrăcată

ne îmbrăcăm în timp ce intersecţia vorbeşte
prin fereastra deschisă
cu păsările ieşite din teama nopţii care foşneşte

ai încă stropi de apă pe sâni când îţi potriveşti sutienul negru
e ca o lumină precisă
zâmbetul tău de mentă încă integru

îţi privesc acum părul strâns cu un elastic subţire
de parcă ai avea un ochi în ceafă
cu care vezi totul dintr-o privire

aş vrea atunci să-ţi cobori pleoapele aşteptând
un sărut moale
ca o ofrandă cuvenită ca o întoarcere în rând

ţi-aş prinde apoi buzele cu dinţii uşor
mai întâi pe cea de jos ca şi cum
asta ne-ar ţine cumva suspendaţi între tavan şi covor

[...] Citeşte tot

poezie de Călin Hera din Îmi pun singur miere în ceai (2010)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în favoarea altuia

prin geamuri de transparent plumb
privesc spre gânduri spălate de ploaie.
ofensivă chemare a nopţii-n dulce venire
cu afirmare dată în crengi şiroaie.

turistica lună caută preferinţe de odăi
căzute sub melancolii adunate grămezi.
trilul a zdrenţuit liniştea sedusă de capelă
din arome se zidesc ziduri ce nu le vezi.

cântă cerul în favoarea altuia acum,
în sublim iar întâlniri cu vechile stele.
răzbătător cântec pe răsaduri de atingeri
tricotat cu timpul în subiecte adormiţele.

creşteri de gânduri noi pe cromatul serii
crengi înecate în ruj, degustări de timp.
lângă bocanci se predau amărăciuni
ochiul repatriat-n lacrimi, e un ghimp.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cam asta

felul acela atemporal de a seconda ploile
amestecul de pământ-cu-dulceaţă
(preferata mea, de vişine!)
o vânătaie nevinovată într-un colţ auster de masă
na-na-naaaaa! se lasă caniculă!
efortul titanic de a-mi şterge vopseaua de pe unghii
ratarea serialului brazilian de la 6

oh!
cafeaua concepută cu caimac şi vanilie
buzele arse în aventurare eroică
(eroina ta! eroina ta! Eroina!)
şorţul căzut estetic pe un spătar
irezistibila prăjitură
cu dovleac şi cu zmeură
atunci când am ştiut exact
cum se începe o carte
nu şi cum se termină

fuga mea prin sufragerie

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă din Iubire cu lămâie şi sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În scopul de a-şi împlini cu succes misiunea, uneori îngerii poartă ruj aprins la culoare şi tocuri înalte, pentru a se putea integra într-o societate închistată, delimitativă şi restrictivă, în care oamenii păcătoşi nu acceptă decât pe cei asemenea lor.

Adina-Cristinela Ghinescu în reviste online
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!