criză şi prezent

Reminiscenţe

Cu focul dragostei aprins
Ieri ne iubeam ca doi nebuni!
Nici astăzi focul nu s-a stins,
Dar e o criză de cărbuni!

epigramă de Vasile Panaitescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criza financiară este cea mai complexă şi mai perversă armă descoperită până în prezent si care poate să omoare omul pe dinăuntru, doar pentru a-l controla si supune pe dinafară!

aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când viitorul e doar un împrumut la bancă, trecutul e o conspiraţie, prezentul, o criză, iar restul, o nebunie!

Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata criză

De douăzeci de ani suntem în criză
Şi am vândut tot ce-am avut,
Iar astăzi, ca şi scoşi din priză,
Cu mâna-ntinsă stăm... la împrumut.

epigramă de Constantin Enescu (25 martie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contramăsură (Criza gazelor ruseşti)

Până mai ieri, eram supuşi
Politiceşte pe la ruşi;
Astăzi, în contramăsură,
Stăm în ger, fără căldură.

epigramă de Gheorghe Luchian D'Aquila (10 ianuarie 2009)
Adăugat de Gheorghe Luchian D'Aquila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valiza poznaşă - Vali Slavu

Speram să-nvingem astăzi criza
Din epigramă - bună, zic -
Şi ţi-am deschis puţin valiza,
Dar n-am găsit în ea nimic.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât se accentuează criza aceasta economică şi finanţiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranţă a scăpa aşa de curând, cu atât mi se lămureşte mai bine amintirea lucrurilor de pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenţia să pricep economia politică şi, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică şi starea în care se afla ţara noastră până în ajunul marelui război. Ştiu însă că lumea toată se plângea tot aşa de amar ca şi astăzi de lipsa banilor pe piaţă.

Ion Luca Caragiale în Leac de criză (1900)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criza de... muniţie

De corupţi e plină astăzi glia
Dar niciunul n-a intrat la... apă
Că n-avem săgeţi în România
Şi un Vodă Ţepeş cu o ţeapă!

epigramă de Alexandru Misiuga din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este ceva profund artificial în întreg sistemul de valori pe care se sprijină viaţa noastră. Nu numai în economie politică, unde deformările sunt vizibile şi răul uşor de localizat. Tulburările monetare sunt numai cele mai evidente, dar nu şi cele mai acute ale lumii vechi. Sunt alte descompuneri, mai grave, sunt alte agonii, mai triste. Nu vom pricepe nimic din criza economică pe care o studiem, dacă ne vom opri la aspectele ei tehnice. Ele sunt secundare, absolut secundare. Nu un sistem financiar cade astăzi, ci un sistem istoric. Nu câteva forme se lichidează, câteva fapte, câteva detalii, ci o întreagă structură. Dacă există o criză a noţiunii de valoare în economie şi finanţe, ea nu este un fapt particular, ci se integrează într-o criză generală a valorilor pe toate planurile vieţii moderne. Trăim cu prea multe abstracţii, cu prea multe năluci. Am pierdut pământul de sub picioare. Nu numai raportul dintre hârtie-monedă şi aur s-a rupt, ci raportul dintre toate simbolurile noastre şi noi. Este o prăpastie între om şi cadru. Formele acestea de viaţă pe care le vedeţi s-au dezumanizat.

Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce s-a întâmplat astăzi poate fi definit drept o criză. S-o numim Criza din Golful Smaraldelor. Criza aceasta demonstrează că există pe lume o putere mai mare decât statele care, împreună, au încercat s-o distrugă, dar fără a izbuti. Deoarece v-am demonstrat că ştiu adevărul, să numim această putere Adevăr.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie frumoasă

Femeie frumoasă şi tristă
Din care iubire-i blestemul
Schimbând râsului semnul?
Mai plângi ascunsă-n batistă?

Cândva, într-o altă trăire,
În şa galopai, amazoană,
Prada se zbătea-n capcană
Voiau cavaleri a-ţi fi mire

Cărui timp proxim, garderoba
I-o împresori cu busuioc?
În ce modul ceresc de noroc
Ispită fiind vei da proba?

Trecut şi viitor coexistă
Dispreţuindu-l pe prezent,
Treime în criză de sentiment,
Femeie frumoasă şi tristă...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cum ni se schimbă starea de spirit când avem bani

Motto: "Necazul cel mare e că Dumnezeu a făcut prea puţini bani!" (Heinrich Heine)

Ani de zile eu n-am băgat de seamă
Care e cea mai teribilă dramă

Ce anume roade, ca un vierme la rădăcină
Biata fiinţă umană, până când o termină.

Ne uscăm pe picioare, n-avem chef de nimic
Universul ni se pare din ce în ce mai mic.

Ne zbatem ca şoarecii-n cuşcă
Ne este ruşine, mai tragem o duşcă.

Dăm telefoane, ne facem curaj
Pentru un mic împrumut punem totul în gaj.

Dar specia umană s-a sălbăticit
Prietenii cei mai buni au fugit.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abuz de z

Te zăresc cum cazi arzând în zare
Tu suflet zămislit în zori de zi
Tu care ai zis în zapiţ că ziua e păzită
De zeii cei cruzi ce hoinăresc pe străzi.

Deviza ta crezută de cei ce ezită
Să vază prezentul îmbrăcat în zale
Cu zile fără criză cu zâmbete pe faţă
Şi fara dezbinări care să dea târcoale.

Diluezi eczeme ce erozionau Pământul
Cu zilele oftezi, mereu te paşte groaza
Noi încă cutezam să îţi zâmbim în faţă
În loc să ne zbatem să alungăm piaza.

Pierzându-ne-n moloz căutând zincit
Căzut de prin zestrea zeilor din cer
Ne retrezim dorinţa de mult putrezită
De a avea o zi cu clipe ce nu pier.

poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aventură în criză

M-am săturat de stat atâta-n casă,
Şi-ncerc să ies că-n pat nu mai rezist,
Iar soaţa-mi zice-n faţă că mă lasă,
Dar sună pe ascuns la sectorist.

Îmi completez pârdalnica hârtie
Cu domiciliu, dată şi traseu
Şi soacra ţipă: - Dragă-i pandemie,
Tu ieşi să mă trimiţi la Dumnezeu!

Mi-am pus o mască verde pe figură
Şi-n mâini perechea albă de mănuşi
De se holbau şi mârâiau cu ură
Şi cei mai blânzi şi paşnici căţeluşi.

Nu fac doi paşi şi-apare o maşină
Cu girofar şi poliţişti cu mască,
Îmi urlă aspru: Mergi în carantină
Sau te întorci în casă, gură-cască?

[...] Citeşte tot

poezie de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greierele şi furnica

Dintre fabulele care
Au avut succes odată,
Este una ce îmi pare,
Astăzi, foarte demodată,

Chiar mai mult, inoportună
Pentru-această rânduială,
Cu-o morală care-i sună
Nici ca nuca-n tencuială ;

"Greierele şi furnica"...
Lăutar, ea gospodină!...
Fac pariu că şi bunica
De-ar citi-o se închină

Fiind vremile schimbate,
Crize lungi şi barosane,
Plus că nu sunt menţionate,
Celulare, blugi, Merţane,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu ne priveşte

Eminescu se tot miră, ce popor noi am ajuns,
Nu mai cântă nici o liră, se aude numai plâns.

Oameni ce nu au pe mâine, se zbat în dureri şi chin,
Nu mai au nici neagra pâine, peste tot numai venin.

Valuri de şomeri de criză, ce aşteaptă la răscuruce,
Ne arată suferinţa pe care ţara o duce.

În altă parte palate şi în ele graşi ce-njură,
Nu te lasă nici privirea s-o arunci în bătătură.

Au piscine şi grădini, lenevesc fără de treabă,
C-au furat averea ţării şi nimeni nu se întreabă.

Omu-n el a strâns durere, sufletu-i e otrăvit,
E vreunul c-o părere? că păcatul nu-i plătit

Martori fără de prihană la strivirea astei naţii,
Unde-i mintea s-o dăm hrană unei alte generaţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Oprea (15 ianuarie 2010)
Adăugat de Maria Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poemă deschisă

Nici nu ştiu pe unde să mai caut
acest tribunal divin despre care vorbesc nebunii
în timpul crizelor de personalitate,
ca să-mi vărs amarul şi să lansez scrisori deschise
către toate colţurile Universului.
Să-i dau în judecată pe toţi acei oameni de paie,
pe toate acele buruieni uscate,
stropite cu sudoarea ignigenă a neputinţei
şi lăsate să ardă sub un soare răbdător -
încet, sigur şi frumos.
Dragoste, acei oameni de paie care au minţit cu adevărul
şi care au furat ani buni din vieţile tuturor
cu simulacrele lor, cu licitaţiile lor puse în scenă,
cu moartea lor plină de viaţă.
Dragoste, pe sânul tău de lapte şi miere vreau să îmi odihnesc capul
şi să strig către infinit printre suspinele
lăsate să plonjeze în marea deschisă între noi
ca plaga unui pământ înconjurat şi toropit.
Deşi am uitat să-ţi scriu poezii,
îmi mai aduc aminte de tine printre picături

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste din dializă...

După ce le-am dat bineţe fetelor din dializă,
le-am spus, sincer, cu blândeţe: - Astăzi nu mai intru-n criză,
nici nu chem infirmiera la final să-mi ţină stază,
sigur merg pe filiera: doar pe mine punem bază!
Ce să vezi, totul e bine când o dăm pe armonie,
iar discuţia începe: - Ai mai scris vreo poezie?
– Una, dis de dimineaţă: "DACĂ CEL DE SUS... MĂ CERE",
pe care-o citeşte Gela cu cea mai mare plăcere!
Doamna Neacşu face zâmbre că n-are şi ea Facebook,
încearcă să bage strâmbe şi vrea schimbare de look.
Lupancea e cam nervos că nu-i merge "manivela",
de tv nemulţumit, dă lui Chelbe "daravela",
zicând că e obosit, cu ea nu are ce face,
se întoarce plictisit, în pat se duce şi zace!
Barbu, ca de obicei, nicio vorbă nu mai scoate,
dar din ochi îi sar scântei, iar să vorbească nu poate!
Numai Domnul Vasilichie turuie ca o morişcă,
mă freacă (ca pe ridiche) şi-apoi mă-nvăluie-n frişcă!
Face versuri, spune glume şi o dă pe fantezie,
iar la gură face spume: i-a ieşit iar poezie!

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Protest pentru o sărăcie demnă

sărăcie-n ţară a mai fost şi-n trecut
pribegii şi molime şi război
dar ca azi nicicând n-am avut
dezbinare şi-atâta ură-ntre noi

care pe care se suie părelnic
avuţii şi ranguri ţării să-i sugă
pământu-i ars trist jertfelnic
nici să-i înghită n-o să-i ajungă

se compară cu domni într-a istoriei nimb
pretind că fac lege, democraţia
impun sărăciei un curs de schimb
nemunca-i plătită şi onoare-i hoţia

n-au izbutit nici fanarioţii
nici alţi aprigi năvălitori
să ne facă simţi străini cu toţii
în ţara dacilor nemuritori

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contribuiţi ca mine sau... Demagogia

Sunt convins, neclintit, că deţin adevărul,
Că doar alţii greşesc! Nu eu sunt - dintre acei
Ce-şi permit cu emfază a declara că "popooorul"
Asta vrea- să stau leneş; bani să iau... ca şi ei.

Din puţin în puţin, dând încoace şi-n colo,
Mi-am făcut un renume- că relaţii deţin-
Pe estrade strigând "Românieeee", în tremolo...
"Naţiuneee te adorrr"; pe aleşi... nu minţim.

Din măruntul de ieri, cu răbdare, tupeu,
Mi-am clădit un regat, dar modest, 5 hectare,
Cu palate ca-n Dallas, "swimming pool", şemineu,
Cu Ferrari şi Jeep; nu doar eu... fiecare.

Şi copiii şi ei sunt deştepţi, peste poate.
Nici nu merg pe la şcoli, ei ştiu tot pe de rost,
Mult mai mult, decât cei ce-au făcut facultate
Pe la Stat, sau cu burse; nu ca ai mei... contra cost!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!