cunoaştere şi mediocritate

Mediocritatea nu cunoaşte nimic mai presus de ea însăşi, însă talentul recunoaşte instantaneu geniul.

citat celebru din Arthur Conan Doyle
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mediocritatea noastră este aceea care ne determină să părăsim, să renunţăm. Marea iubire nu ştie ce înseamnă renunţarea, n-o cunoaşte. Ea nu se resemnează niciodată, căci resemnarea, la fel ca eşecul, e pentru mediocri.

Eugene Ionesco în Însinguratul
Adăugat de ana_maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru generaţiile care vin, Eminescu, aşa cum ne obişnuisem a-l cunoaşte, nu mai există.
Există alt Eminescu — un poet inegal, adeseori mediocru şi incorect, care-şi repetă unele figuri şi întorsături de cuvinte până la saturaţie.

George Topîrceanu în Eminescu şi epigonii lui
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţiale sunt ţelurile pe care ni le-am propus. Nimeni nu l-a putut opri pe Don Quijote să ia cu asalt morile de vânt. Nici râsetele, nici realismul celorlalţi. Nu cunosc un exemplu mai clar că poţi să fii un ratat fără să fii un mediocru, că o viaţă poate fi împlinită nu numai printr-o reuşită, ci şi printr-un eşec.

Octavian Paler în Autoportret într-o oglindă spartă
Adăugat de Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ignoranţa oarbă este mai puţin fatală decât o cunoaştere mediocră şi confuză (căci aceasta din urmă adaugă la relele ignoranţei, relele greşeli inevitabile ale cuiva ce are o vedere limitată, fără a atinge graniţa adevărului), omul luminat este darul cel mai de preţ pe care îl poate face un suveran naţiunii şi sieşi, transformându-l în depozitar şi custode al sfintelor legi.

Cesare Beccaria în Despre infracţiuni şi pedepse, Despre științe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai entuziasmul impersonal pentru ceea ce ştii că este adevărat în gândirea ta şi pentru ceea ce simţi că este frumos în închipuirea ta, numai aceasta îţi pune pe frunte semnul celor chemaţi. Şi dacă un tânăr cu minte şi cu inimă, dar care se îndoieşte încă de sine, ne-ar întreba: "Prin ce să cunosc dacă sunt dintre cei aleşi?", i-am răspunde repetând un aforism zis odinioară: "Acela are vocaţiune, care în momentul lucrării se uită pe sine". Căci ceea ce împiedică atâţia oameni, de altminteri inteligenţi, de a vedea bine, de a gândi adevărat şi de a scrie frumos şi ceea ce îi condamnă să rămână totdeauna mediocri este tocmai mărginirea personalităţii lor în interese exclusiv individuale. Prin negura egoismului nu străbate lumina adevărului, nici căldura frumosului.

citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoşti o femeie, o vezi, o auzi, constatând o serie de calităţi şi defecte, distrat şi în treacăt, sau atent şi cu dinadins, te deprinzi să rămâi "tu" în prezenţa ei, adică spectator mai mult sau mai puţin atras de spectacolul feminităţii ei, o critici mintal, o apreciezi uneori şi o accepţi treptat, aflând cum e frumoasă, cum e deşteaptă sau cum e mediocră, având surprize agreabile şi dezamăgiri supărătoare, până când într-o zi, simţi că mai presus de aprecierea ta, femeia aceea a devenit un fel de secret intim, pe care-l ştii numai tu. Bătaia de inimă pe care ţi-o dă acest secret te face să respiri adânc propriul tău suflet în care au apărut arome mai misterioase decât cele aduse de sevele pământului. Întinzi braţele spre primăvara lor. Iubeşti. Şi femeia de mult cunoscută îţi pare nouă, din clipa în care ai întâlnit-o.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Mademoiselle Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să cunoşti o ţară, trebuie să-i citeşti scriitorii mediocri, singurii care îi redau realist defectele, ticurile, virtuţile şi viciile. Ceilalţi scriitori, cei buni, reacţionează de regulă împotriva patriei lor, se ruşinează că-i aparţin. De aceea, îi exprimă incomplet esenţa, adică mediocritatea cotidiană.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solilocul nebunului

Aş vrea să-mi sparg vitrina cu minciuni
Şi-nchis apoi în rafturile goale,
Solemn ca-ntr-un ospiciu de nebuni
Să-mi fac bilanţul boalei ancestrale.

Falit, timid, umil şi resemnat,
Aş vrea să mă cunosc întâi pe mine,
Şi vechiul sfat al bunului Socrat
Să-l scriu pe geamul noilor vitrine.

Şi-aşa, stăpân pe tot ce este-al meu,
Aş vrea să mă desfac de orice vină,
Să-mi pot expune-n For şi-n Coliseu
Întreaga mea origine divină...

Aş vrea să ies din geometria-n spaţiu
A zâmbetelor binevoitoare
Şi-n "mediocritatea" lui Horaţiu
Să intru-nvingător pe poarta mare.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Letopiseţi, nr. 8 (1 martie 1919)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă să accepţi eşecurile. Doar aşa vei cunoaşte oameni noi, situaţii noi, doar aşa vei începe să îţi dezvolţi anumite abilităţi. Pentru ca atunci când apare o oportunitate cu adevărat importantă, tu să ai toate abilităţile necesare pentru a profita de ea. Oportunităţile apar pentru cei ce se pregătesc. Nu poţi rămâne la un nivel constant, să fii o persoană mediocră, şi să speri că se vor întâmpla minuni.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai fost vreodată respins pe baza răspunsului: "Nu te înţeleg... nu reuşesc să te cunosc."... să fugi imediat de acel om! N-ai pierdut nimic! Superficialitatea şi mediocritatea n-au tangenţă cu flacăra înţelepciunii, de care toţi oamenii ar trebui, cel puţin să se apropie. A iubi un om nu presupune a-l cunoaşte (raţional) şi a-i face analize şi studii de laborator, ca să observi în final dacă rezultatul experienţei îţi convine. Nu! Omul trebuie iubit necenzurat cu inima (prin simţire) şi pe cât poţi şi eşti capabil, fără limite şi îngrădiri, învăţând să accepţi că toate din jur sunt diferite, iar fiinţele umane au primul loc în originalitate. Lărgeşte-ţi mintea să accepţi... pentru a putea iubi necondiţionat, în parametrii adevărului divin.

Adina-Cristinela Ghinescu în Pentru suflet - Colecţie de citate şi aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai cunosc subtilul, iar simplitatea cu atât mai puţin. Prea mulţi nu mai sunt capabili să citească printre rânduri ceea ce merită a fi citit. Plăcerea şi fala lor se raportează la prostie, la iluzii, la nimic din ceea ce hrăneşte mintea şi sufletul. E la modă să te minţi şi să promovezi mizeria din tine, în timp ce o îmbrăţişezi pe a altora; e la modă mârşăvia şi pupincurismul! Până şi lumea culturii a decăzut. De fapt, de aici porneşte un rău şi mai mare decât mediocritatea de zi cu zi. Totul se întâmplă pe dos. Măcar trăirea reală dacă ar fi rămas în lumina reflectoarelor, pozitivă sau negativă, dar care să poată fi rezumată la adevăr şi realitate, nu la ipocrizie şi virtual. Totul a devenit sec şi banal, din păcate, iar profunzimea majorităţii de acestea depind.

citat din Evelin L. Ş. Andrei
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confirmare fără recomandare în... trimitere

Stupefacţia, are un nume anost şi bizar.
Nu vreun "titlu"... doar ascunse valori impostoare
Ce prezintă în fals un "criteriu" neclar;
De a decide ce-i viu, sau pe cel care moare.

Nu de fizic omor ei cu jind se ocupă...
Bizantinii relicve, cei din timpuri stră... vechi
N-au lentile în contact cu "valori", ci doar lupă;
De mărit inepţii de grotesc... în urechi.

Necunoaşterea lor este rang de "virtute.
Importanţi, falşi, se îmbracă în negru de robe;
"Judecată" crezând că e scurtul de fuste
Sau de minţi bizâite în zgomot, nu probe.

Ele, ei... ne "numiţii" de nimeni, neştiuţi în eter,
Revanşarzi creatori de jigniri, neînţelesuri,
Limba biz au creat-o; nu cunosc "caracter",
Nici arhaic ce este, nici licenţa în versuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conrad - Cântul al III-lea - Egiptul

Cunoaşteţi voi pământul ce Nilul a născut?
Ce crivăţul cu coama de gheaţă n-a bătut;
În care sub cununa-i se-nalţă palmierul
Şi pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul
Aşa ca o columnă de marmur minunat
Ce sprijină un templu cu aur înstelat?
În care dulcea Ibis de zefiri legănată,
În silvele de cactus suspină amorată,
În care zea Isis c-un graţios surâs
În tristele deşerte crea un oasis;
Cunoaşteţi voi Egiptul ce n-are semănare
Cu nici o altă ţară? Loc curios în care
Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii
Contrastă cu evrea cu ochii azurii,
Şi palida arabă, cu fruntea visătoare,
Cu copta cu păr negru şi braţe de ninsoare?
Pământ ce fecondează în fiecare lună,
Şi nici un timp n-abate splendida sa cunună!
În care frunza cade sub soarele de foc,
Şi alta vine-ndată de ţine al său loc.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!