Citate despre cutremure și gânduri
citate despre cutremure și gânduri (inclusiv în versuri).
Din gândirea norodului
Votul urnei nu-mi dă tremur,
Nici numirile-n guverne.
Nu de moarte mă cutremur
Ci de... "sforile" eterne!
epigramă de Grigore Vasile din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- gândire
- O gândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atât cugetarea e mai clară.
definiție celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și dacă...
Și dacă ramuri bat în geam
Și se cutremur plopii
E ca în minte să te am
Și-ncet să te apropii.
Și dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Și dacă norii deși se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
poezie celebră de Mihai Eminescu din Poesii (1883)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în engleză.
Dacă ai vrea într-adevăr să strivești, să distrugi un om, să-i dai pedeapsa cea mai îngrozitoare, astfel încât și cel mai aspru criminal să se cutremure la gândul acestei pedepse și să se sperie de ea dinainte, atunci ar fi suficient să-i conferi muncii un caracter de inutilitate totală, completă, de absurditate.
Dostoievski în Amintiri din casa morților
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt de martie
Trece un vânt peste lume,
Și nu m-a uitat.
Credeam în poame rotunde și coapte,
În ce s-a-mplinit, în ce s-a-mpăcat.
Cutremur și viață, cutremur,
Vântul lui martie bate,
Cred în puterea gândului nostru,
Și-n începutul din toate.
Strigă un vânt puternic prin lume:
Credeți în forța brațelor voastre!
Ascult și privesc printre crengile goale
Spațiile-adânci și vaste.
poezie celebră de Maria Banuș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul gândurilor mele
Regretatului meu bunic, Leonard
L-am rugat pe îngerul gândurilor,
să-mi arate ce mă așteaptă...
Am închis ușor ochii și i-am întins palma...
privindu-l pe-ascuns...
el s-a uitat,
dar în locul unei călătorii spre lumi necunoscute
mi-a amintit o scurtă poveste:
"Pene negre, vânt și încurcătură.
țipătul cerului.
mari lamentații...
câțiva pași,
trambulina raiului
interzisă acolo
vechiul
oracol
sumerian.
[...] Citește tot
poezie de Marzena Mackojc din Femeile și ciocolata (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Amintire
Când zarva zilei se preface-n șoapte,
Și-n piețele, de liniște-acum pline,
Și-așterne umbra străvezia noapte,
Iar somnul cu răsplata trudei vine,
Atunci începe truda mea și chinul,
Și ceasurile picură-n tăcere:
În nemișcarea nopții simt veninul
Mustrărilor arzând pân' la durere.
În cugetul meu trist, noian de vise,
Sfâșietoare gânduri s-au ivit.
Iar amintirea iese din abise
Rostogolindu-și ghemul nesfârșit.
Și recitindu-mi viața mea în silă
Blestem și mă cutremur, plâng amar,
Dar rândurile triste de pe filă
Răsar prin pânza lacrimilor iar.
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Am fost uluit că bărbații pot muri ca martiri pentru religia lor. M-am cutremurat la gândul acesta. Acum nu mă mai cutremur. Pot fi martir pentru religia mea. Dragostea este religia mea. Aș putea muri pentru ea. Aș putea muri pentru tine... Dragostea mea este egoistă. Nu pot respira fără tine.
John Keats în Scrisoare către Fanny Brawne
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce lucru minunat să fii iubit! Nu există decât un singur lucru mai minunat: să iubești! Inima, trecând prin iubire, devine eroică. Nu mai e alcătuită decât din puritate. Nu se mai reazimă decât pe ceea ce e mare și înalt. În ea nu poate încolți nici un gând nevrednic, cum nu pot crește urzici pe un ghețar. Sufletul înalt și senin, neatins de patimi și emoții josnice, care domină viața și umbrele lumii acesteia, nebuniile, minciunile, urile, vanitățile, mizeriile, locuiește în albastrul cerului și nu mai simte decât zguduirile adânci și subterane ale destinului, așa cum culmea munților simte cutremurele de pământ.
citat celebru din romanul Mizerabilii de Victor Hugo
Adăugat de Bea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus de inima
cuvintele tale încearcă s-ajungă
la inima mea
și ploaia și vântul pereții îi freacă
și ea devine prea grea...
un cutremur o zguduie crunt, un picur de apă
o lovește cu sete,
o floare o mângâie blând.
viața, speranța se bat să pătrundă
prin sufletul meu
sau prin gând...
la inimă se grăbesc să ajungă
să stea
soarele, luna, pământul și tu
cum tu inchizi ochii... se stinge și ea...
poezie de Marian Senchiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaștere
În zgomot de potcoavă și freamăt de stejar,
Centaurii din noapte se nasc în herghelii.
Mă înfrățesc cu ele cărărilor pustii:
Prin ramuri îndoite luceferii transpar,
Iar sunetul copitei pe frunze argintii
Răzbate cu putere, înăbușit și rar.
Nebuni de nemurire gonim prin codrul sfânt,
Pribegi prin țări de umbră și goluri de lumină.
Pe valuri de verdeață se-nalță luna plină;
Văpaia ei urmează sălbaticul avânt.
Deodată mă simt slobod. Gândirea mea străină
O leapăd, mă cutremur ca un copac în vânt.
Pricep tot ce nechează iubitul meu popor.
Mărire ție, Zeus, al veșniciei faur!
Azi unul sunt, de-un sânge, cu aprigul centaur
Colind pădurea largă cu el rătăcitor
Iar noaptea, pe sub bolta de stele și de laur,
Pornim fără mișcare cu râul mișcător.
poezie celebră de Ion Pillat din Visări păgâne
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sensul vieții (ma)tematic
alunec cu mintea și gândul
pe ipotenuza timpului,
simplific silabele pe rânduri,
aștern pe catete pilonii
rezistenți la vânt și cutremur,
în ramificațiile neuronilor
simt cum impulsurile
se amplifică dând sens vieții.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cutremure și gânduri, dar cu o relevanță mică.
Nu ma intelegi
În ochii mei acuma nimic nu are preț
Ca taina ce ascunde a tale frumuseți;
Căci pentru care altă minune decât tine
Mi-aș risipi o viață de cugetări senine
Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind,
Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind,
În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec,
Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec.
......................
Și azi când a mea minte, a farmecului roabă,
Din orișice durere îți face o podoabă,
Și când răsai nainte-mi ca marmura de clară,
Când ochiul tău cel mândru străluce în afară,
Întunecând privirea-mi, de nu pot să văd încă
Ce-adânc trecut de gânduri e-n noaptea lui adâncă,
Azi când a mea iubire e-atâta de curată
Ca farmecul de care tu ești împresurată,
Ca setea cea eternă ce-o au dupăolaltă
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
o geană de ceață
umedă
ca lacrima ochiului
ce a vărsat sânge
mi-e toată tristețea
de-acum
îngeri giganți cu aripile adâncite în jale
îmi cutremurau
epicentrul luminii
iar visele abia ieșite
din chinul întunericului
nu mai creșteau
tot gândul meu
era o rană caldă
în care se ducea să moară
ultima speranță
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai cumplită nenorocire
Cel mai amar dintre toate lucrurile din viața mea amare:
Ea, pe care-am iubit-o nespus, lumii mele centru,
E moartă și-acum, într-un sicriu din lemn de cedru
Plumbuit, se afla undeva departe, nemuritoare
Sau, nor-fantasmă, cutreieră o singurătate mare
Împinsă de forțe stranii zi de zi, metru cu metru,
Mie-asemeni, neconsolată, abandonului epicentru,
De neatins, oricâte implorări sau rugi curg fără încetare;
Resturi de viață petrecute-ntr-o nesfârșită lamentare.
Acesta-i cel mai amar lucru: nu-i pot întinde-o mână
De ajutor și nici s-o consolez, deși, o, cât aș fi vrut!
N-o pot încuraja și nu-i pot oferi nicio îndrumare;
Și gândul că-i singură, biet nod nevăzut de țărână,
În lumea stafiilor... ea, pe care-am iubit-o cel mai mult!
poezie de C. Louis Leipoldt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destăinuire
Mâinilor tale
le-aș spune
rugăciunea de seară
până s-ar cutremura epicentrul dorinței de noi,
ca mai apoi să te citesc
ca pe-o Psaltire
filă cu filă,
până geamătul în do major
va deveni Crezul tău.
Gândul tău nebun
se face vinovat
de o moarte lentă a cumințeniei Pământului,
propovăduind păcatul
în tandem
cu rugăciunea.
Ești cartea mea ieșită din tipare!
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul bardului
O, lăsați să-mi plâng amarul
Cu care-negrita soartă
Mi-a umplut din plin paharul!
Mă lăsați cu viața-mi moartă!
Mi-ar fi de folos vreodată
Mângâieri prietenoase,
Când un vis e viața toată
Cu fantasme sperioase?
Voi legați sunteți de dânsa,
Eu demult m-am dezlegat,
Viața aripile strâns-a,
Iar de mine a uitat...
Amintiri căzute-n zgura
Nopții veșnic neguroasă,
În abis întind custura,
Haina vieții s-o descoasă.
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1929)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prag
O, dar e mișelnic lucru singur zilele să-ți curmi!
Ce cumplit îmi vânturi mintea, și cu ce-ndârjire-mi scurmi
Noaptea gândurilor mele, Moarte, când îți stau în față!
Simt că-nnebunesc... Mă turburi. Fugi cu neagra ta povață.
Înțeleg, împărăția ta, cu veșnica-i odihnă,
Este singura-mi scăpare. O să fiu acolo-n tihnă:
Nici urât, nici dor; nici cobea neprielnicelor gânduri
N-or mai răscoli cenușa rece, țintuită-n scânduri.
În sicriu dormi somn de piatră. Nici un zgomot, nici o grijă;
Viermii nu te mai întreabă de-ai fost aur, de-ai fost schijă,
Cap de geniu, ori de vită tot o hârcă scofâlcită,
Goală, batjocoritoare gură, pururea rânjită.
Ș-o să dorm, în întuneric și în liniște eternă.
N-o să-mi pese căpătăiul de-mi va fi pietroi, ori pernă.
De-mi va putrezi sicriul și găteala de pe mine,
Pentru galbenele-mi oase nu va fi nici rău, nici bine.
Neastâmpărații șoareci dacă-n capul meu și-or face
Cuib, nesupărați de nimeni, vor petrece-acolo-n pace.
Poate-o lacrimă, pe piatra ce-mi va coperi mormântul,
Va cădea din ochii mamei, poate scutura-va vântul
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea
sunt lacrima unui suflet
într-o lume trecătoare și rece
sunt tristețea unui gând rătăcit pe pământ
sunt pământul uscat și gol
mă lovesc de spațiul îngust al luminii
fereastra vieții captează umbre neliniștite
pocnesc alte gânduri pe ziduri
zăvoarele lumii au închis inimi
în noaptea asta, am desenat cearcăne sub ochii vieții
pe țărm, un om veghează sfârșitul
înfășurat în ceață caut lumina
privesc în jur și mă cutremur
mai bine beat într-o lume murdară
viața mi-a întins paharul morții
într-o seară, pe o stradă
am băut paharul cu cucută pînă la fund
ce a urmat apoi, nu știu
prietene, să așezi la colțul vieții, o cruce
pentru lumea ce trece, se duce
pentru mine, să pui în pământ un grăunte de adevăr
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se nasc în zori
Cântă aerul arzând jeratecul
Flacăra se-nalță înroșită
Fierbe adâncul pământului
Cutremur într -o zi însorită
Zbuciumă cerul cu nori
Colbul din praful de stele
Adună parfumul din flori
Protector al iubirii selene
Revarsă iubirea ca o lavă
Din crater o inimă fierbinte
Securizat în vechea epavă
Renaște un suflet cuminte
Vise frumoase ce nu mor
Împrospătate se nasc în zori
Gânduri ard în flăcări de dor
Flacăra iubirii liberă tu zbori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cutremure și gânduri, adresa este: