Citate despre cutremure și religie
citate despre cutremure și religie (inclusiv în versuri).
Eu cred că războiul nu e făcut de oameni; e mult prea serios. Îl face Dumnezeu. Cum ne dă și cutremure, ne dă și război.
citat clasic din Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Eu iubesc Bucureștiul și acuma și să sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, care este cel mai mare care poate să ne ajute, să nu fie cutremur, să fie pace și să fim sănătoși... și Bucureștiul meu iubit.
Gică Petrescu în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
El îmi va descoperi voia Sa nu prin foc sau cutremur, ci prin rămânerea liniștită în prezența Sa; un copil al lui Dumnezeu învață curând ca din ea să citească voia Lui.
citat din Jim Elliot
Adăugat de emma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima este cea mai fascinantă dintre catedrale. Rezistă la miliarde de cutremure și are patru adăposturi anti-ură pentru suflet.
aforism de Ionuț Caragea din M-am născut pe Google (2021)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutremurul este un avertisment din partea lui Dumnezeu; oamenii trebuie să asculte de poruncile Sale și să trăiască în sfințenie...
citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul gândurilor mele
Regretatului meu bunic, Leonard
L-am rugat pe îngerul gândurilor,
să-mi arate ce mă așteaptă...
Am închis ușor ochii și i-am întins palma...
privindu-l pe-ascuns...
el s-a uitat,
dar în locul unei călătorii spre lumi necunoscute
mi-a amintit o scurtă poveste:
"Pene negre, vânt și încurcătură.
țipătul cerului.
mari lamentații...
câțiva pași,
trambulina raiului
interzisă acolo
vechiul
oracol
sumerian.
[...] Citește tot
poezie de Marzena Mackojc din Femeile și ciocolata (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Am fost uluit că bărbații pot muri ca martiri pentru religia lor. M-am cutremurat la gândul acesta. Acum nu mă mai cutremur. Pot fi martir pentru religia mea. Dragostea este religia mea. Aș putea muri pentru ea. Aș putea muri pentru tine... Dragostea mea este egoistă. Nu pot respira fără tine.
John Keats în Scrisoare către Fanny Brawne
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E indicat să ai o atitudine pozitivă
Am hotărât ca de-acum înainte să am o atitudine pozitivă.
Nu există cutremure, erupții vulcanice, uragane sau tornade,
cel puțin pe o rază de o mie de kilometri
de locul unde mă aflu.
Nu există specii pe cale de dispariție.
Încălzirea globală a luat sfârșit;
la fel ca războiul din Irak și, spre marea mea surpriză,
nu mai există amenințări teroriste. N-am fost, de altfel, martor
niciunor accidente sau decese, programate sau inventate,
și îmi place să cred că toți cei care-au mierlit-o
sunt iertați de Dumnezeu și au intrat în Împărăția Cerurilor.
Of, iar am uitat unde mi-am pus medicamentele alea...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul pustiirii (Urgia cerească)
Iarăși lupte, iarăși sânge
Iarăși zgomot de război,
Iarăși lacrimi nesfârșite,
Iarăși valuri și nevoi!
Când a șters sărmana lume
Lacrima de pe obraz,
Au venit năpraznic iarăși
Alte valuri de necaz.
Văduvele iar vor plânge
Cu bătrânii cei sărmani
Și copiii vor rămâne
Iar cu miile orfani.
Pustii-se-vor orașe
Și pe mulți îi vor robi,
Unde sunt cântări deșarte,
Gloanțele vor dănțui.
[...] Citește tot
poezie celebră de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Seară rurală
Se uită soarele-napoi...
O fi pierdut ceva,
Sau, poate,
Așteaptă-n deal vreun car cu boi,
Să-l plimbe și prin alte sate
Cu gospodari și holde mai bogate?...
În sat la noi,
Biserica, de veche ce era,
În anul când a fost cutremur de pământ
S-a prăbușit cu turlele-n șosea,
Și-azi casele - atâta cât mai sunt -
Par jucării
Pentru copii,
Iar plopii - coșuri negre de mașini
Ce-au treierat
Bucatele din sate
Pentru străini...
Prin curți,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există cutremure care zidesc. Și toate se petrec în biserică.
Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cutremure și religie, dar cu o relevanță mică.
In vazduh de inima
De strajă-n apa duhului, toiag izvor, Scriptura
În stâncile de rând
Lovește Moise-n secetă, e Cruce și e nour
Sion în avalanșă, Duh Adevăr Mângâietor
Ostașii Domnului peste văzduhul inimii, din « stema cea cu bour ».
Crengi rugăciune, timp, mugurind
Pe inimă văzduh din sevă de păduri
Tărâm, seism tectonic suflet, alt tărâm,
Liane, cruci latine, și brațele de rouă
Pe lacrimă, spre ceruri, pământ, rai nouă.
Cereștii mesageri, în iarna inimii sosesc
Pe scara mântuirii, colindul cerului, cu cetini
Trup Sfânt Pământ, Prea Sfintei Născătoare
Din iesle-n cină, cu Steaua de Lumină
Păstori și magi în peștera din Viflaim, se întâlnesc.
Altarele-n iertari, pe-mbrățișări de pietre
Zidit din jertfa spinilor - cunună
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
De fiecare dată când ordinea stabilită a lucrurilor e răsturnată, când nu mai există nici o siguranță, când tot ceea ce era ocrotit de legile oamenilor sau ale naturii se află la cheremul brutalității inconștiente și crâncene, apar aceleași simțăminte. Un cutremur de pământ care zdrobește sub casele năruite mii de oameni, un fluviu revărsat care rostogolește în apele lui de-a valma țărani înecați, stârvuri de boi și grinzi smulse din acoperișuri sau o armată glorioasă care-i măcelărește pe cei ce se apără, îi ia pe ceilalți cu ea prizonieri, jefuiește în numele sabiei, și-i mulțumește lui Dumnezeu în larma bubuitului de tun sunt deopotrivă prăpăduri care zguduie orice credință în dreptatea veșnică, orice încredere învățată pe de rost, în ocrotirea cerului și în rațiunea omului.
Guy de Maupassant în Bulgăre de Seu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eminescu
Voi nu mă știți, firește, luminăția voastră
pe-atunci eram sămânță, sau nici măcar atât
umblam prin labirintul trupesc al unor oameni
din care unii, poate, vă vor fi și văzut
știu doar că-n ziua-n care voi v-ați născut pe lume
trei magi cu guri de aur, călăuziți de-o stea
s-au pogorât din munții Moldovei să vestească
un prunc domnesc cu fruntea heraldică și grea
O super-novă, parcă, a explodat în iarnă
a fost și un cutremur de tei în univers
(aceste semne, toate, le-au scris de fapt bătrânii
prin pravili și cazanii, cu seve de neșters)
și ați crescut ca feții-frumoși, și erați geamăn
cu candela de miere a limbii românești
aud că ființa voastră lăsa prin aer urme
de forma unui clopot oceanic tras de pești
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Epistole Vieneze (1979)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destăinuire
Mâinilor tale
le-aș spune
rugăciunea de seară
până s-ar cutremura epicentrul dorinței de noi,
ca mai apoi să te citesc
ca pe-o Psaltire
filă cu filă,
până geamătul în do major
va deveni Crezul tău.
Gândul tău nebun
se face vinovat
de o moarte lentă a cumințeniei Pământului,
propovăduind păcatul
în tandem
cu rugăciunea.
Ești cartea mea ieșită din tipare!
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oprimarea socială a maselor muncitoare, aparenta lor neputință completă în fața forțelor oarbe ale capitalismului, care pricinuiește omului muncitor de rând zi de zi, ceas de ceas suferințe de o mie de ori mai îngrozitoare, chinuri de o mie de ori mai cumplite decât diferitele evenimente care ies din comun, cum sunt războaiele, cutremurele etc. - iată cea mai adâncă rădăcină a religiei în vremurile de azi.
Lenin în Opere, vol. 15 (1957)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La biserica cea veche
La biserica cea veche
Ce-o zidiră ei străbunii,
Plâns în dangănul de clopot
Cheamă azi la rugăciune.
Și a fost cândva odată
Fala celor ce-o zidiră,
A ajuns trecând prin veacuri
Părăsită - o ruină.
Martor vremurilor tulburi
Suferinței unui neam,
Astăzi pare răstignită
Ca Hristos între tâlhari.
Și de ar putea ea spune
Câte rugi pe la icoane
Inălțat-au ei creștinii,
Câte mame ingenuncheate
De durere și de griji
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (6 august 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Apocalipsa
vine pe scara 7 Richter
din interiorul tău
singura dată
când
ai tăria să-l privești pe Dumnezeu
fix în ochi și-i promiți că
te vei schimba
e ca și cum ai vedea în depărtare
o lumină și ai vrea
să o prinzi cu mâna
speranța crește ca o flacără
luminând în interior dar
nu poți face nimic
între tine și Dumnezeu
e doar o rugă
un dangăt de clopot
ce urcă și coboară
spre un cer fără margini
întunericul își resfiră umbrele
fără să țină cont de nimic
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi moare al spiritului suflet...
Îmi moare al spiritului suflet
Și-a lui avânt de altădat,
Mă simt pustie și străină,
De lumea ce am adorat,
În raiul verde al fericirii,
Acum, un vis pustiu și dărâmat.
Îmi moare al spiritului suflet,
Când vorba nu mai este vorbă
Și omul firea și-a schimbat,
Ca vulpile când năpârlesc,
Iar optimismul surd, apatic,
Lumea toată a inundat.
Îmi moare al spiritului suflet,
Mă simt din ce în ce mai rău
Și am putere ca o râmă,
Dar bătrânețea cu iz tânăr
Aș vrea să o trăiesc frumos,
Nu ancorată în frustări,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (21 aprilie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama, omul de zăpadă
Mama-și face omul de zăpadă,
Nimeni nu-i vede inima goală,
Vijelia voinicește pe ridurile ei,
Țurțuri de lacrimi se sfarmă în poală.
Un trandafir e cu ochii pierduți,
Dumnezeu aduce îngerii turmă,
Păsări sapă orizontul, ciripesc
Pe dealul cu buzele de humă.
Cerul prinde giulgiu către seară,
Cutremurul durerii e hârciog de grup,
Un bucium din adânc de piatră
Repune răstignirea-n al ei trup.
Cine vrea s-audă-n iarna asta
Cum vântu-aduce apocalipsa?
Frigul lui rărunchi-mi răscolesc,
Omul de zăpadă mamele cuprins-a!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cutremure și religie, adresa este: