cuvinte şi naivitate

Naivitatea exprimării trebuie să acţioneze asupra persoanei receptoare asemeni unui cuvânt de spirit, căci în cazul ei, ca şi pentru cuvântul de spirit, simplul efort al audiţiei permite suspendarea cenzurii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivul trebuie să se manifeste spontan în cuvintele sau acţiunile altei persoane, care ţine locul celei de-a doua persoane implicate de comic sau de cuvântul de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul naiv consideră că a gândit şi s-a exprimat normal şi simplu şi nu are nici o intenţie ascunsă; el nu obţine plăcere din producţiile sale. Caracteristicile naivului sunt determinate în exclusivitate de atitudinea persoanei care ascultă, identică cu persoana a treia din relaţia cuvântului de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naiv...

... aştept, iresponsabil, mâine,
o nebunie în neştiut
-de parc-aş fi un câine
doar, lătrătorul mut-
neştiind despre cuvinte,
gol cap se năpustind,
naivitând cuminte
în trecerea fugară,
ce-ai crede-o veşnicie,
cum liniile-ntr-o gară,
la fel sperând să fie
şi viaţa; nu un azi,
doar după, un amânat,
trecut, uitat să arzi...
un biet handicapat,
naivul neînştiinţat...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Producţiile naive iau naştere fără nici un efort; omul naiv nu apelează la tehnica complicată a cuvântului de spirit menită să paralizeze inhibiţia indusă de critica raţională, întrucât la el nu există o astfel de inhibiţie, nonsensul şi gluma licenţioasă fiind, în cazul său, produse în mod spontan, fără compromis. Ca atare, naivitatea este un caz limită al cuvântului de spirit; condiţia sa este ca, în formula cuvântului de spirit, mărimea cenzurii să fie egală cu zero.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele dau omenirii abilitatea importantă de a pasa idei de la o generaţie la alta, şi de la o persoană la alta, însă ele sunt limitate pentru că nu sunt aproape de realitate. Realitatea este departe de cuvinte şi este foarte diferită de ceea ce o persoană naivă crede că este.

citat clasic din Alfred Korzybski
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specia comicului cea mai apropiată de cuvântul de spirit este naivul. De obicei, naivitatea, ca şi comicul, este descoperită, spre deosebire de cuvântul de spirit, care este produs; mai mult, naivul nu poate fi niciodată produs, în timp ce în cazul comicului pur se poate vorbi de un comic intenţionat, de o creare a comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrucât plăcerea produsă de cuvântul de spirit are aceeaşi origine – un nucleu hedonic format din cuvinte şi nonsens şi un înveliş hedonic format din anularea inhibiţiei şi descărcarea unor conţinuturi psihice – acest raport asemănător faţă de inhibiţie demonstrează înrudirea strânsă dintre naiv şi cuvântul de spirit. În ambele cazuri plăcerea provine din anularea unor inhibiţii interne.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit are efect doar dacă cele două persoane ale relaţiei sale au aproximativ aceleaşi inhibiţii sau rezistenţe interne; în schimb, naivitatea se manifestă doar atunci când una dintre persoane are inhibiţii, inexistente la cealaltă. Doar persoana stăpânită de inhibiţii sesizează naivitatea, iar plăcerea generată de contactul cu producţia naivă este resimţită în exclusivitate de ea.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc naiv

Ciudata nostalgie ne cheamă, în sfârşit,
În jocul nostru de cifre şi cuvinte
Şi nici nu observăm, în voluptatea clipei,
Că-n jocul nostru ninge hedonic şi cuminte.

Sari prima oară linia tăcută
Aproape ireală, trasată, pe pământ,
Aşteaptă-mă, te rog, curând se face toamnă!
Şi aud cum se desparte cifra de cuvânt.

Jucăm şotron sub felinarul lunii,
Sărind prin geometria primului pătrar
Şi socotim, în doi, cuvintele rămase
Pe gurile statuilor de var.

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelegerea originii inhibiţiilor, pe care am dobândit-o prin studiul evoluţiei ce are loc la cuvântul de spirit, îmi permite să afirm că naivul se întâlneşte în primul rând la copil, apoi la adulţii necultivaţi, care, datorită nivelului lor de cultură, pot fi consideraţi copii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivul este o formă a comicului în măsura în care plăcerea produsă provine din energia psihică economisită ca rezultat al dorinţei noastre de a-i înţelege pe ceilalţi; el se apropie de cuvântul de spirit datorită condiţiei ca energia economisită prin comparaţia cu ceilalţi să fie cea a unui efect inhibitoriu.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit are efect doar dacă cele două persoane ale relaţiei sale au aproximativ aceleaşi inhibiţii sau rezistenţe interne; în schimb, naivitatea se manifestă doar atunci când una dintre persoane are inhibiţii, inexistente la cealaltă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Procesul psihic al persoanei receptoare (care de regulă coincide, în cazul naivului, cu eul nostru, în timp ce în cazul cuvântului de spirit ne putem transpune şi în situaţia persoanei producătoare) este, în cazul naivului, mult mai complicat decât cel al persoanei producătoare; totodată acest proces este mult mai simplu decât cel ce are loc în cazul cuvântului de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discurs naiv

A iubi... iubire nu-i,
A-ntelege... înţeleg,
Ce-i de spus... mereu o spui
Şi de-ales... ştiu... sa aleg.

A uita... uitare este
Şi amoru-i tot amor,
O poveste-i doar poveste,
Cum şi doru-i veşnic... dor.

Depărtarea-i depărtare
Şi cuvântul... e cuvânt,
Floarea dragostei... e floare,
Vântul... pulbere de vânt.

A gândi, poate fi gândul,
Când chemarile-s chemări,
Sunt pământ ca si pământul,
Doar ce-i azi... nu e ca ieri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efortul obişnuit presupus de o inhibiţie devine, la auzul unei naivităţi, dintr-o dată inutil, descărcându-se prin râs; aici, abaterea atenţiei nu este necesară, probabil că suprimarea inhibiţiei se produce direct şi nu prin intermediul unei operaţii induse. În acest caz, ne comportăm la fel cu cea de-a treia persoană implicată în relaţia cuvântului de spirit, care beneficiază de o ridicare a inhibiţiei fără efort personal.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica

Eu aş putea s-o omor
cu o singură lovitură
Ea râde spre mine,
ea surâde
Ea ridică spre ochii mei
ochii ei strălucitori
Ea întinde mâna spre mine,
ea scutură surâzând, râzând
pletele brune.
Dar eu, aş putea s-o omor
cu o singură lovitură.
Acum, ea începe să spună cuvinte
suave, naive, de joc.
Se uită curioasă la mine,
se încruntă o clipă
şi iarăşi
surâde, râde.
Se uită în ochii mei,
cu ochii ei lucitori
În timp ce eu o contemplu

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu din Belgradul în Cinci Prieteni
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica

Eu aş putea s-o omor
cu o singură lovitură
Ea râde spre mine,
ea surâde
Ea ridică spre ochii mei
ochii ei strălucitori
Ea întinde mâna spre mine,
ea scutură surâzând, râzând
pletele brune.
Dar eu, aş putea s-o omor
cu o singură lovitură.
Acum, ea începe să spună cuvinte
suave, naive, de joc.
Se uită curioasă la mine,
se încruntă o clipă
şi iarăşi
surâde, râde.
Se uită în ochii mei,
cu ochii ei lucitori
În timp ce eu o contemplu

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu din Belgradul în Cinci Prieteni
Adăugat de Marius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţia de cuvinte

O conversaţie spumoasă,
Cu farmec, ştil şi cu savoare
Îţi face clipa mai frumoasă
Şi ziua plină de culoare.
Îndrăgostitul se îmbată
Cu vorbele iubitei june,
Ce îi declară-mbujorată
Cuvinte de amor nebune.
O clipă nu se îndoieşte,
În ea el crede ca orbit
Şi cu speranţe se hrăneşte,
Definitiv ea la vrajit.
Dar juna, ce-avea şcoala vieţii,
Expertă-n vorbe-ameţitoare,
Abandona pe rând băieţii,
Zburând mereu din floare-n floare.
Avea criterii juna divă
Şi nu le încălca de fel,
Ochea o victimă naivă,
Dotată bine-n... portofel.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitate dusă la paroxism sau inconştienţă cu miasmă de sadism: omul care, după ce a făcut rău cuiva prin gest, faptă sau cuvânt, speră, visează, ori e convins că va fi fericit pe acest pământ.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!