cuvinte şi relaxare

În momentul în care simţi că nu mai eşti dependent de nimeni, în fiinţă ţi se instalează o tăcere profundă, o relaxare lipsită de febrilitate şi tensiune. Dar asta nu înseamnă că atunci vei înceta să iubeşti. Din contră, vei cunoaşte pentru prima dată o nouă dimenisune, o nouă calitate a iubirii, o iubire care nu se mai limitează la cuvinte, şi care se apropie mai degrabă de prietenie pură.

citat celebru din Osho
Adăugat de Iza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repetaţi cuvântul "Prosperitate", calmi şi concentraţi, timp de cel puţin 5 minute în fiecare zi, într-o stare de relaxare profundă sau de meditaţie. Aveţi încredere, subconştientul va materializa această sugestie, astfel încât să vă îndeplinească dorinţa.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împreună cu o cultură a muncii, trebuie să existe şi una a timpului liber ca şi gratificaţie. Cu alte cuvinte, oamenii care muncesc trebuie să aibă timp pentru a se relaxa, a fi alături de familiile lor, a se distra, a citi, a asculta muzică, a face sport.

citat din Papa Francisc
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva cuvintele undeva

ca de obicei m-am trezit pe
la trei eram hotărât să nasc un poem cum
se întâmplă de obicei
dimineaţa devreme: câteva mişcări spre
înviorarea tastaturii – nimic – poate
undeva în computer undeva s-a
instalat o ne
fericită relaxare a inspiraţiei re
partizată creaţiei matinale (?!) poate n-ar
trebui să-mi cer decât explicaţii tăcute
poate nu nu
e bine să continui până spre ziuă
să lovesc disperat cu pleoapele-n zidul
plângerii cuvintelor dispărute

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisagiu retrospectiv

I

O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri
Stau veştede sub greaua turmă
De nori haotici şi obscuri.

Te uită, soli ai crustei albe
Ce-o să se-aşeze de pe-acum,
În dantelări de fine salbe,
Pe tufă umedă, pe drum.

Un cinic puf au nins scaieţii...
Şi totuşi, iată-mă venit
În faţa toamnei şi-a tristeţii
Cu gândul iarăşi ispitit,

De-avântul surd care destinde
Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zărilor murinde,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premiu

Prin simplu fapt
Că răspund
Cerinţelor noastre
A unor expresii
Sau sintagme
Ori a unor
Combinaţii
Expresive
Cuvintele
Ne relaxează
Sau mai concludent
Ne încântă
Când formează
Paradigme
Poeme şi eseuri
La poarta voluptăţii
Atunci cuvintele
Ne premiază.

poezie de David Boia (1 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când flacăra democraţiei a învins!

Când flacăra democraţiei a învins
Tu-ai fost un etalon de echitate,
Mănat de-un sentiment de necuprins,
Ai oscilat între hectare şi palate.

Pe baricade, acum ni-e glasul stins,
Abandonăm şi ultima cetate,
Când flacăra democraţiei a învins
Tu-ai fost un etalon de echitate.

Jocul tău murdar, obscur,'i-a prins'
Pe toţi lingăii ce-ţi ridică osanale
Apoi, apari ilustru, hăhăind destins,
Şi debitezi cuvinte absolut banale,

Când flacăra democraţiei a învins!

rondel de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoala vieţii

primesc de la sfinţi sacre învăţăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă
cum să scot păcatele din simţăminte
gândul se face cuvânt şi cuvântul faptă.

mă relaxez evlavioasă în aşezăminte
plină de iubire de speranţa coaptă
primesc de la sfinţi sacre învăţăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.

învăţ din greşeli spre aducere aminte
că viaţa e o şcoală reală înţeleaptă
pe Iisus Hristos l-am primit în minte
să-mi dea mântuirea să mai urc o treaptă.

primesc de la sfinţi sacre învăţăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini...

România-i cap de fier,
rugineşte lent
şi ne ţine-n auster
pe-un discurs dement.
Agramat este cuvântul
ce-l invocă des,
făr' să potolească gândul,
toamna la cules.
Viitorul sună bine
după cum se vede,
aliniază către tine
stratosfera verde.
Ne destinde azi lumina,
ochiu-i mototol
şi-aşteptăm cu toţi chenzina
pe stomacul gol.
Ani-lumină ne aşteaptă
cu feştila stinsă
şi cuvinte spuse-n şoaptă
pe sub pleata ninsă.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (4 octombrie 2018)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât timp dai pentru Isus?

În viaţa-aceasta trecătoare  î
C-un ne-aşteptat şi brusc apus
Tu eşti chemat, ca fiecare,
Să dai răspuns la o-ntrebare
De-o importanţă foarte mare
"Cât timp dai tu pentru Isus?"

Ai timp de prieteni, şi e bine
Dacă-i ajuţi şi-i fericeşti;
Dar, mai presus de-orice şi-oricine,
Petrece-ţi timp cu El, creştine,
Şi în relaţia cu Sine
Cu totul să te dăruieşti.

Îţi faci timp pentru relaxare
Vizionând/citind ceva...
Dar nu-i mai câştigată oare
Clipa cea tainică în care
Isus, în slava Lui cea mare,
Vorbeşte cu fiinţa ta?

[...] Citeşte tot

poezie de Paula Diţă (27 martie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

am un cuvânt albastru de tot
e o linişte pe care o scriu
ca să mă simt în siguranţă

nu fac nimic cu el
îl mai învârt uneori pe degete
şi ce frumos îmi dă senzaţia unei euforii

relaxat pe vârful unui creion
fără vreo apăsare
se revanşează faţă de hârtie

îl repet de câte ori vreau
şi dacă dau pagina
se preface roşu

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alvy Singer (referindu-se la faptul că Annie vrea să fumeze marijuana înainte de sex): "Iarbă", zici? Iluzia care va face o femeie albă să semene tot mai mult cu Billie Holiday.
Annie Hall: Ai mai făcut vreodată dragoste aşa?
Alvy Singer: Eu? Nu, nu, eu dacă fumez sau beau alcool înainte, devin peste putinţă de atrăgător, greu de explicat în cuvinte oricum. Nu înţeleg de ce trebuie să fumezi de fiecare dată când facem dragoste.
Annie Hall: Mă relaxează.
Alvy Singer: Chiar ai nevoie de un preludiu artificial?
Annie Hall: Ce contează?
Alvy Singer: Atunci îţi fac o injecţie cu pentotal de sodiu. Ca să dormi bine.
Annie Hall: Cine vorbeşte... Tu mergi la psihiatru de 15 ani, tu eşti cel care ar trebui să fumeze câte ceva. Te-ai ridica de pe canapea într-o clipită.

replici din filmul artistic Annie Hall, scenariu de Woody Allen
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confidenţialitate

Te urmaresc pas cu pas in fiecare zi
Esti clipa mea de liniste, de relaxare.
Uneori pui intrebari.
Caut raspunsul, il filtrez si scriu.
Alteori povestesti....
Raman pe ganduri fara a schita un gest.
Nici nu ai nevoie, esti in lumea ta
Pe crestele nevazute ale imaginatiei
Trairi intense transmise
Prin cuvinte incandescente.
Citesc detasat.....
Mint, citesc cu inima
Pastrez confidenţialitate.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertarea

Ţi -am auzit inima cântă
Cântă cu stropii de ploaie
Credinţă în muzică caută
Focul iubirii arde ca o văpaie

Flăcări ard din neputinţă
La întrebări acelaşi răspuns
Caută iubirea în a ta fiinţă
Priveşte -n tine fi destins

Sunt lângă tine suflet drag
Picurul ce îţi atinge faţa
Nu te sfii eu-îs sufletul pribeag
Între noi se -nalţă viaţa

Ursite clipele -s prin cuvinte
Cerul ne-a dat binecuvântarea
Gândurile iubite sunt rîvnite
Picură cerul ne -a dăruit iertarea

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât timp dai pentru Isus?

În viaţa-aceasta trecătoare
C-un ne-aşteptat şi brusc apus
Tu eşti chemat, ca fiecare,
Să dai răspuns la o-ntrebare
De-o importanţă foarte mare
"Cât timp dai tu pentru Isus?"

Ai timp de prieteni, şi e bine
Dacă-i ajuţi şi-i fericeşti;
Dar, mai presus de-orice şi-oricine,
Petrece-ţi timp cu El, creştine,
Şi în relaţia cu Sine
Cu totul să te dăruieşti.

Îţi faci timp pentru relaxare
Vizionând/citind ceva...
Dar nu-i mai câştigată oare
Clipa cea tainică în care
Isus, în slava Lui cea mare,
Vorbeşte cu fiinţa ta?

[...] Citeşte tot

poezie de Paula Diţă (27 martie 2013)
Adăugat de Anton
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-a văzut luna

Doi politicieni s-au întâlnit sub raza lunii pline.
Relaxarea chipurilor, gestica, păreau cam simulate.
Au aruncat o privire peste prerie.
Zâmbetele lor erau şi ele, parcă,-un pic trucate.

În diferite forme, cândva ei au condus
Statul spre varii falimente,
Dar au făcut-o cu-atâta artă şi lipsă de bun simţ
Încât fanii i-au considerat nişte mari talente.

Stăteau la umbra unui hat şi n-au spus
Niciun cuvânt, dar au fumat trabuc după trabuc.
Un portofel a trecut din mână-n mână.
A doua zi-n ţară nu mai era niciun bucluc.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drum spre veşnicie

se scurg în pământ vise gri de plumb
altele se plimbă prin vastul univers
caută tărâmuri noi precum Columb
şi-i află cunoaşterii un nou demers.

am pavat cu versuri drumul spre veşnicie
nici pietre nici stânci nu mi-au stat în cale
romantismul din suflet are trăinicie
gânduri se relaxează în sfere muzicale.

o stea să cuceresc îmi iau azi avânt
întotdeauna pure lumini m-au sedus
la poarta raiului bat cu un cuvânt
un înger mă aşteaptă în cerul de sus.

conceptul graţios al armoniei pe pământ
într-un colţ de inimă trainic l-am pus.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea din stânci

tăcerea stâncilor relaxează pământul
să nu se prăbuşească în vulcani de foc
în tăria lor se-ntremează cuvântul
în lumea cunoaşterii să găsească un loc.

vântul sculptează stânci - artist de seamă
le dă chip abstract şi forme grăitoare
de la ele învăţ sa nu mai am teamă
când planeta se cutremură sub soare.

pe fermitatea stâncilor se reazemă cerul
pe a lor coloane munţii s-au format
precum nişte magi dezleagă misterul
rezistenţei planetei în nebulos climat.

în pieptul setos a răsărit izvorul
scrâşnete de stânci în susur s-au calmat.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars poetica

vreau poemul să vorbească de al verii miraj
când totul este verde şi-s vesele parcuri
străbat cu fericirea intim pelerinaj
secundele în ornic se joacă pe arcuri.

acum renasc în rime visele supreme
nopţile sunt tandre mă învelesc cu raze
lumina din cuvinte se transformă poeme
Luna se destinde pe iubitoare fraze.

n-am să scriu despre dureri şi lacrimi
credinţa mă îndeamnă la gesturi şi fapte
ştiu că în univers există şi patimi
dar viaţa este dulce ca miere cu lapte.

poeţii mă inspiră răsar dintre mulţimi
trăirea lor boemă e-n opere de arte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carda

Un boboc în roua dimineţii
Îşi deschide aripile vieţii,
Ca nou-născut în aura luminii
Începe zborul, arta împlinirii.

Este greu împiedicat de toate,
Dar ambiţios le izgoneşte-n noapte
Şi din tristeţi renaşte fericire
Şi suferă zâmbind la zile.

A cunoscut priviri necunoscute
Şi-a fost atins de taine mult prea multe
A încercat să lupte, a învins
Dar rănile-n cuvinte s-au destins.

A înotat în ochii săi albaştri
A cumpărat aripi de la aştri
Şi zboară neatins de stele
Repetă, ca-ntr-un joc de iele.

[...] Citeşte tot

poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simţurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!