demascare şi timp

"Învaţă-ne* să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!" Ps.90,12

Orice răsărit de soare
Pe care-l nesocoteşti,
Este-un fel de demascare
A nopţii ce o trăieşti
Şi-un apus, în depărtare,
La care nu te gândeşti.

epigramă de Ioan Hapca din Hrană pentru suflet
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cordelia: Timpul va scoate la iveală ce se ascunde pe sub mânecă; toţi tăinuitorii de metehne, mai devreme sau mai târziu, păţesc ruşinea demascării.

replică din piesa de teatru Regele Lear, Actul I, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1606), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu timpul istoria va aprecia influenţa domniei Ecaterinei a II-a asupra moravurilor; sub masca blândeţii şi a toleranţei va demasca despotismul ei sălbatic: poporul asuprit, visteria jefuită de favoriţi; istoria ne va arăta greşelile de politică economică, nimicnicia legiuitorilor, batjocorirea filosofilor din secolul ei - şi atunci glasul lui Voltaire, fermecat de atenţia ţarinei, nu va fi în stare să-i izbăvească memoria de blestemele Rusiei.

Puşkin în Jurnal secret 1836-1837
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În birou...

În birou la Scotland Yard,
toate becurile ard.
Ce s-a întâmplat? Sunt crime!
Câte crime? O mulţime!
Oare cine poartă vina?
Asasinul? Asasina?
O fi domnul scamator
Îmbrăcat multicolor?
O fi doamna cu păr frez
care ţine-un pechinez?
O fi trompetistul chel
de la barul «Show pe el»?
O fi gingaşul contabil
tuturor indispensabil?
Diva cu piciorul fain,
Miss Lolita Frankenstein?

Poliţiştii – ce să zic! –
nu descoperă nimic.
Dar «particularul» Nat,

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu privirea fixă...

Cu privirea fixă-n tine
Spune-mi sincer ce-i lumina
Astfel ca, privind în mine,
Să îmi văd cu claritate
Tot defectul meu şi vina,
Sesizând că am un frate
Ce-mi înlătură ruina.

O, fixaţi-mi dar privirea
În ce Este nu-n ce ştiţi;
Definiţi-mi ce-i iubirea
Cei ce-n adevăr iubiţi
Nu voi care-aveţi gândirea
Celor pe cere-i citiţi
După cum vă îndeamnă firea.

Spuneţi-mi ce e trăirea
Voi ce-n adevăr trăiţi
Nu voi care nemurirea
Ştiţi frumos s-o definiţi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (4 iunie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu premeditare

V-au strâns aleşii asasini şi v-au dat foc,
V-au otrăvit cu dioxid, să fie ei
Mai bine oxigenaţi, hapsânii derbedei
Şi, nici răniţi nu vă mai lasă trai, deloc.

V-ascund printre spelunci, zise spitale,
Cu pumn în piept bătându-se eroi,
Se lăudând de grija voastră, în timp ce voi
Tot mai mulţi, mulţi, ne lăsaţi dor şi jale.

Ei stau pe sticle să vă mintă într-una
Că vă iubesc şi suferă profund,
Dar nu vor decât sacrificiul vostru sfânt,
Să se arate, că vă vor fi ei... Fortuna.

Mulţimi din voi, ce-aţi lăsat testament, vă plâng
Cu adevărat şi vă vreau steag, să închine
Un sacrificiu nedorit, da-nspre mai bine
Să fie ţării, din dureri ce inimi frâng.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţ redus

În detaşarea mea, accept şi măşti...
Am masca mea cu care vă demasc.
În timp ce faceţi calcule, eu casc...
Cunosc deznodământu' acestor găşti.

Poftiţi, intraţi, e gratis pentru voi...
Doar timpul îl veţi pierde la final.
Insist, lăsaţi-vă purtaţi de val,
Ce-ar fi o ghenă fără de gunoi?

Învăţ prin voi, nu am mai multe vieţi,
Să risc prin mine a nu-nvăţa nimic...
Primesc mocirla voastră drept amic,
Ce dacă-o ţin dincolo de pereţi?

Nu vreau să vă evit, de ce aş vrea?
E lumea voastră, eu sunt cel în plus.
Primindu-vă, obţin un preţ redus
Pentru o lume care nu-i şi-a mea.

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracul gol

e tot spre a muri a mă renaşte
pe-acest Pământ ce n-are-n veci vertebre
lumini cu viaţa învelind tenebre
din astăzi mâine coborând în moaşte

în alergări de timp spre zări funebre
mi-e-n cuget năzuirea de-a cunoaşte
în vis din flori corole să-mi demaşte
prin omeneşti şi trecătoare febre

şi arbori sunt, ce umbrelor condamne-i,
pe-afară plumbul vine rostogol
de sub sisifica rostire-a toamnei

zadarnic dau de Tine blând ocol,
puţinul Tău de vin de-n sânge Doamne-i
mai mult de-i dres în minte-i dracul gol

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăii

Noi n-o să ne-nţelegem niciodată
şi casă bună n-am făcut prin ani
căci mâna voastră veşnic e pătată
de sângele românilor sărmani
Trufaşi, şi cruzi, şi fără de măsură
nici fiarele pădurii nu-s ca voi
cu ochii tulburi, injectaţi de ură
visând la un mileniu de noroi

"Să piară-n veci valahilor sămânţa
sunt mult prea vechi şi prea s-au înmulţit
din Cluj la Satu Mare şi Săpânţa
auzi doar graiul lor nesuferit!
Afară cu valahii! Sau la moarte
exterminaţi-i până nu-i târziu
mutaţi-le hotarul mai departe
pe-aici să nu rămână unul viu!"

Şi aţi trecut la fapte glorioase
dar simpla crimă nu era de-ajuns

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti obsedat de control, pentru că eşti obsedat de imagine, de validarea imaginii tale. Aşadar, ce minte pretinzi tu că ai depăşit, când tocmai mintea e obsedată de control? Persoana suferă de mania controlului pentru a-şi întări imaginea falsă de sine. Fără control, persoana ar sucomba în secunda doi şi a-i da divorţ de minte. Cea mai mare frică a persoanei este că ea ar putea să nu existe, tocmai de aceea controlul o ajută să supravieţuiască. Când controlorul sau "eu"-l fals este demascat, dăm jos din spate cea mai grea povară; "imaginea de sine"! Nu e nevoie să controlezi nimic, nu eşti în război decât cu propria imagine de sine, las-o să moară şi vei fi liber.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că mintea, oricât de mult s-ar strădui, nu poate renunţa la minte. Mintea nici măcar nu bănuie că ea e obstacolul principal în calea realizării, atâta timp cât o crezi reală. După cum mintea nu bănuie, căci copilul ei veşnic nevoiaş gândul, e închisoarea din care vrei să evadezi. Iată de ce aveţi nevoie de un guru, de o fiinţă care a biruit mintea. Astfel de oameni sunt extrem de rari, iar Iisus spunea despre astfel de Fiinţe: "Îndrăzniţi şi voi, căci adevărat, adevărat vă spun, eu am biruit lumea!" Biruie Maya sau lumea gândului, pentru că această iluzie. ca oricare iluzie, NU EXISTĂ! E doar o farsă pe care Guru o demască şi te invită să îi pui capăt. Guru nu îţi arată Sinele, ci faptul că Absolut tot ceea ce gândeşti, simţi, crezi, experimentezi despre el, este doar o farsă a minţii.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indecenţă

Pudicul lui Rostogol,
Când "îşi dă autogol",
Tot el sare-n ofensare,
Roşu, câş şi-n balansare.

Nu ştiu cum, da l-am văzut...
Aşa cum am prevăzut,
Rătăci-n obscur, dementul,
Etajul, apartamentul.

Bâjbâie la uşa mea.
I-aş da una-n zeflemea,
Drept în nas, că are-o rană,
Însă strig ca o soprană:

- Măăă, da tu eşti dracu gol,
Şi teafăr da şi matol,
Când faci pipi şerpuit,
Ici, în colţ... - nu te-am pândit -

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Falsului întotdeauna îi este frică de real. Iată de ce mintea pretinde Adevărul dar trăieşte o frică paralizantă faţă de el. Iată de ce oamenii spun: "Dar eu te iubesc Atmaji." Dar în fapt ei nu vin niciodată în Satsang, ei păstrează distanţa pentru că mintea se pricepe cel mai bine la asta. Mintea zice toate astea, mintea pretinde că vrea libertatea, dar nu vine niciodată în Satsang care e libertatea libertăţii. Minciuna are o frică paralizantă faţă de Adevăr, căci Adevărul oricând ar putea-o demasca, tocmai de aceea pretinde că-l iubeşte dar îl ocoleşte. Mintea ta va găsi orice motiv ca să nu te expui în Satsang să păstrezi distanţa în timp ce inima spune: "Nu-mi pasă nici dacă mă ucizi vreau să fiu a ta, vreau să fiu Libertatea dintotdeauna şi pentru totdeauna!" Mulţi dintre voi vreţi să întrebaţi ceva, dar dracul de gând îşi bagă coada şi zice: "Dar ce să întrebi, că acum totul e linişte, tu eşti liniştea". Mintea în Satsang şi mintea la doctorul stomatolog e la fel; când ajungi la cabinet aproape că nici nu mai ştii care e MĂSEAUA CE NU TE-A LĂSAT SĂ DORMI 10 NOPŢI LA RÂND? Şi totuşi continui să trăieşti în teamă şi înstrăinare de tine însuţi. Continui să tânjeşti după iubire când ai putea-o împărtăşi oricând. Ce paradox şi câtă suferinţă, doar pentru că mintea ta mă evită?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărtăşit Paşte

Din tot ce am umanitate
Mă vărs ca sfânt, ce iarăşi naşte
Să fie doar de bun, dreptate,
În fiecare zi... Un Paşte.

Din tot ce am dar, hărăzit
Mă dăruiesc cu ce-aş cunoaşte,
Să pot vă fi ceva iubit,
Ce-am mai ales, mai pur... Un Paşte.

Din tot ce mi-aş dori şi mie
Cu gând măcar c-aşa renaşte
Speranţa, vi-o împart vă fie
Jurându-mă... Un sol, de Paşte.

Din tot ce vă va înfrunta
Cu rău, ce riscă să se caşte,
Să mă simţiţi alăturea,
Prieten... Cel eternul, Paşte.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 aprilie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inevitabil estival

suntem prea fricoşi
ne începem constant ziua din dreptul a ceva expirat
tot balansul acesta... tot balastul:
cine să ne plângă de milă?

intraţi în aria de coliziune cu nimicul
inactivi activăm funcţia de economisire a afectului

! dar suntem oameni
avem nevoie de jumătăţile-acestea!
nu ne displace balconul cu briză
nici firimiturile gesturilor noastre
conservate într-un vârf cu levănţică

*
asemenea vieţii
orice cuvânt cu sens se naşte
dintr-o dragoste

să fie iubirea iasomiei

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!