Citate despre desfrânare și religie
citate despre desfrânare și religie (inclusiv în versuri).
Desfrânarea este un păcat de moarte, care duce sufletul în întunericul iadului.
Dmitri Avdeev în Femeia și problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Comunicarea cu orice om este rugăciune. Ține minte că în fața ta nu se află un ucigaș, un desfrânat, un jandarm, un polițist, un rege, un spion, ci manifestarea lui Dumnezeu. Ține minte în fața cui te afli și poartă-te cu el cum te-ai purta cu cel mai sfânt lucru din lume.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!




Nici unul dintre păcate: hoția, desfrânarea, omorul și altele nu face nici 1/100000 din răul pe care îl aduce justificarea celei mai mici slăbiciuni. Toate grozăviile săvârșite de guverne și smintelile răspândite de biserică se bazează pe asemenea justificări religioase, patriotice, socialiste.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pe buzele infernului omenirea mimează prosperitatea într-un desfrâu al egoismului.
Romulus Păcurar
Adăugat de Romulus Păcurar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața, adevărul și calea...
Trăim intens o epocă șocantă;
suntem savanți, și diavoli, și cobai,
iar Dumnezeu pe ultima turnantă
ne vrea și sfinți, și călăreți, și cai!
Nimic nu mai oprește lunecarea
pe toboganul marelui desfrâu
când muntele se-amestecă cu marea
și omenirea nu mai are frâu...
Să ne urcăm în limuzina rece
și să-nchinăm paharul rubiniu,
că viața-i vis și tot ca visul trece,
iar omul doar o dată este viu!
Clonează, Doamne, înc-o dată cerul
și dă-ne Nemurirea și-Adevărul!
sonet de Anton Stanciu (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!


E adevărat, am acum conștiința dureroasă a trufiei pentru că celelalte ispite au slăbit, dar, punând între paranteze bătrânețea mea, trufia rămâne una dintre cele mai păgubitoare ispite. E păgubitoare mai ales pentru că înlocuiește sentimentul religios sau conștiința. Și de aceea e poate cea mai rea, cea mai vătămătoare dintre ispite. Pentru alții, e periculos, respingător desfrânatul, zgârcitul, mâniosul, mincinosul, dar pentru mine cel mai rău este omul trufaș, cel care face totul de dragul părerii oamenilor. Pentru celelalte ispite există o limită, la acesta din urma nu există nici una.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!


În afara religiei pe care ai învățat-o de mic de unde mai știi că ești desprins de Dumnezeu? Dacă Dumnezeu este propria ta Inimă, cum si unde te-ai desprins de ea? Dumnezeu este veșnic Aici, iar acest Aici e la fel, fie că ești în cea mai pioasă mănăstire, fie că ești în cea mai desfrânat bordel sau crâșmă. Cum de nu poți vedea asta și la ce bun să cauți un Dumnezeu căruia îi e frică sau scârbă de lume și se ascunde în răceala unei biserici? Unde și cum Iisus a predicat într-o biserică? Oare nu cumva când a spus: "Eu și Tatăl Una suntem!" a făcut-o sub cerul liber? Asta este adevărata biserică! Biserica a devenit o afacere și nu o cale spre mântuire! Dacă trebuie să mergi la biserică pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu, nu o să-l cunoști niciodată! Tot ceea ce vei cunoaște vor fi veșnicele dogme ale separării, veșnica lor pomenire! Dumnezeu este mai aproape decât următoarea respirație și infinit mai aproape decât primul/următorul gând. Ai fi în stare să bați mătănii la toate bisericile acestei lumi, simple clădiri din lemn sau din piatră care găzduiesc separarea. Dar Adevărata biserică este propria ta inimă, este chiar faptul tău de A FI, a ființa fără gânduri, Aici oare când ai să mergi?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vrie nostalgică
mă gândesc la tine
ca la un desfrâu absolut
al luminii
tolănite
pe iadul meu
mut
mă gândesc la tine
cum la o rătăcire de sori
în ochii
tăiați din orbite
cu o bardă
de frig și ninsori
poezie de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cred că ești numai Tu, iar Tu ești în mine și în tot ce e viu. Mă simt separat de Tine, dar viața mea e în Tine, și de aceea caut să mă unesc cu Tine prin iubire și cu tot ce e viu, cu tot ce e de la Tine. Vreau această unire și mă lupt cu tot ce mă separă de Tine: cu poftele trupului, cu lenevia, cu desfrâul și mai ales cu lipsa de bunătate. Mă lupt cu ispitele mândriei, orgoliului, iubirii de arginți, răzbunării; mă lupt cu prejudecățile dorinței de putere, statului, teologiei, științei. Mă lupt prin străduința faptei și gândului, prin renunțare de sine, smerenie, sinceritate și înfrânare în faptă și vorbă. Știu că viața e numai iubire în prezent și că pentru viața spirituală nu există suferințe, nu există moarte, există doar ce dorește sufletul, doar binele. Mulțumescu-Ți Ție.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!


Acest nebun! Ce dreptcredincios va dori să stea într-o Biserică care cinstește în mod egal pe ucigași și pe mucenici, pe desfrânați și pe sfinți?
Patriarhul Moscovei Alexei al II-lea în declarație referitoare la promiscuitatea lui Rasputin (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul care nu iubește decât o singură femeie-n viață se apropie de ea cu venerația cu care te apropii de altar pentru a îngenunchea și a te ruga. El o atinge cu aceeași sfială cu care credinciosul atinge altarul. Desfrânatul, în schimb, se apropie de femeie așa cum fiara se apropie de pradă.
aforism de George Budoi din Dicționarul dragostei (1999)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Textele de mai jos conțin referiri la desfrânare și religie, dar cu o relevanță mică.
Nu fi!
Nu fi mândru!
Nu fi trist!
Nu fi prost!
Nu fi lacom!
Nu fi invidios!
Nu fi laș!
Nu fi viclean!
Nu fi fățarnic!
Nu fi avar!
Nu fi răzbunător! -
[...] Citește tot
poezie de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Nu fi!
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!


Seceta desfrânată
O secetă plângea lâng-o fântână
Și se ruga cu foc lui Dumnezeu:
"Mai lasă-mă, Părinte, doar o lună
Cu soarele vărsat în pieptul meu!"...
Când a venit o ploaie și seceta fecioară
S-a răcorit de-odată din piept și până jos;
Dar a-nceput s-o ude, și-a început s-o doară
Și s-a sfârșit iubirea din visul ei frumos.
Plângea și se ruga lui Dumnezeu,
Că tocmai se trezise dintr-un vis;
I-am auzit cuvintele doar eu,
Dar niciodată-n viață nu le-am zis.
O scetă plângea la poarta mea
Și se ruga să n-o spun la vecine
Că s-a ținut cu soarele și-ar vrea
Să vină să se țină și cu mine!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mașinăria de plouat
Plouă cu zinc și iasomie
cu irigații de tutun
plouă cu damigene peste vie
plouă cu prunii rupți peste magiun
Plouă cu somnolențe, cu desfrâuri,
cu labe diavolești în ochi de cai
cu brâuri de bunici aduși de râuri
plouă cu iad și cu bucăți din rai.
Plouă
cu timp între armuri de șarpe
cu blănuri de oțel nealtoit
cu tine plouă
și cu mine...
Iată!
Cu Dumnezeu ne plouă
dezgolit.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată stam la fereastra casei mele și priveam printre gratii, și am zărit printre cei lipsiți de minte, am văzut un tânăr fără pricepere. El trecea pe uliță pe lângă colțul casei ei și se îndrepta către locuința ei. Era în amurgul serii unei zile, când se lasă umbra și întunericul nopții. Și iată o femeie îl întâmpină, având înfățișare de desfrânată și cu prefăcătorie în inimă; aprigă și de neținut în frâu, picioarele ei nu se mai odihneau în casă; când în casă, când afară, stând la pândă lângă orice colț. Ea îl apucă și-l sărută și cu o căutătură obraznică îi zise: "Trebuia să aduc jertfe de pace; astăzi am împlinit făgăduințele mele; pentru aceasta am ieșit în întâmpinarea ta, ca să te caut și iată că te-am găsit. Cu scoarțe am gătit patul meu, cu așternuturi de în din Egipt, cu miresme am stropit patul meu, cu mir, aloe și chinamon. Vino, să ne îmbătăm de iubire până dimineață, să ne cufundăm în desfătări de dragoste, că bărbatul meu nu este acasă, plecat-a la drum departe, luat-a cu dânsul o pungă cu bani și se va întoarce acasă la lună plină!" Ea îl ademeni prin mulțimea cuvintelor ei și-l smulse prin graiurile ademenitoare ale buzelor sale; el începu să meargă dintr-o dată după ea, ca un bou la junghiere și ca un cerb care se zorește spre capcană, până când o săgeată îi străpunge ficatul; după cum o pasăre grăbește spre laț și nu-și dă seama că acolo își sfârșește viața. Și acum, fiule, ascultă-mă și ia aminte la cuvintele gurii mele! Inima ta să nu se plece spre căile ei și nu te rătăci pe potecile ei, căci ea a rănit pe mulți și pe foarte mulți i-a omorât. Casa ei sunt căile iadului, care duc la cămările morții.
Solomon în Pildele lui Solomon, Ferirea de desfrânare - 7:6-27
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanii
1.
O rugăciune în plin deșert,
Astfel eu scriu ceva incert,
Înving durerea, par a fi liber,
Sunt cărămidă din zona Ciber,
O iarbă scrisă de Dumnezeu,
Privim și mergem, eu, tu și eu,
Stele nu-ntreabă de tine, de mine,
bufnițe- apatice par sibiline.
2.
Un don Quijote iertător,
Aproape sfânt și muritor,
Visez mereu în alte lumi,
Unde dispar cei răi și buni?.
Nu am regrete șinu mă vait,
Tot ce-am iubit, un Edelweis.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul și hoțul
În întunericul lăcașului de umbre,
În tartarul cumplit
Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple
Și unde merge omul de fapte osândit,
Sosiră totodată
La aspra judecată
Un hoț răutățit,
În sânge încruntat
Care au și murit,
Pe viață spânzurat,
Și un autor vestit,
Puternic în condei,
Care au dezvelit
Mult slobode idei,
Ce-ntocmai ca Sirene*
Era la glas duios,
Dar, potrivit cu ele,
Și mult primejdios.
Orânduielile la iad sunt cu grăbire,
Nu este ca la noi zadară prelungire
[...] Citește tot
poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă cum cântă Biserica Vie!
Copilule, crescut la cântece de noapte,
mugind de patimi, hulă și trufie,
în ritmuri bacante și-n vorbe desfrânate
Ascultă cum cânta Biserica Vie!
Cântă Biserica dis-de-dimineată,
salută voios, mulțumește creștin
Auzi cum urcă versul către Viață
și ziua începe cu pace de-amin.
Ascultă cum cânta creștinul și-adastă:
cântă tinerește omul pe ogor,
legănand pruncul, tânara nevastă
dă slavă lui Hristos pentru fecior.
Cântă Biserica în marea săptămână
prin chilii și case curate.
Tineri și bătrâni cântă impreună,
dau slavă lui Hristos pentru toate.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ai să-mi vii
astea ce simți tu pe încordarea nopții
sunt schițele pasului
unde soarta ar vrea să ne întâlnim.
locul fără formă chiar,
recomandat de uitarea noastră
contorsionată-n nepăsare.
dincoace,... gardul de tăcere e,
care trebuie sărit cu credință ascunsă;
iubirea să ne-o înverzim
până când deznădejdile or să bea
trilurile secrete
din coarnele arborilor nedezmeteciți.
știu, că pe lângă trup, brațele noastre
trebuie să aibă întinderea iubirii,
ce vrei să mi-o înveți.
urlă catedrala cu vocale stricate,
bănuiește și ea ceva acum;
că tu ai să-mi vii în așteptarea fluidă
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghetsimani
Ghetsimani! Cuvânt de slavă!
Floare din etern mănunchi!
Bătălie-nfiorată
câștigată în genunchi!...
Ceas de rugă fără seamăn
și de zbatere-ncordată.
Freamăt ce umplea de spaimă
toată bolta înstelată.
Veșnicia omenirii
pusă toată pe-un cântar.
Pe un taler, condamnarea,
iar pe celalt, un pahar!...
Un pahar stătea în față.
Și Isus privea-ngrozit.
Tot veninul omenirii
trebuia acum sorbit.
Tot noianul de osândă
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre desfrânare și religie, adresa este:
