dor şi stele căzătoare

Lacrimi de dor...

Ploaie de stele
în trena singurătăţii mele,
lacrimi de dor.

poezie de Valeria Mahok (decembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

Curg
prin vadul norilor
în ţara seninului
veşnic;

păsări negre
se sufocă-n
uitare
sub aripa îngerului...

Dorul doarme
pe flori invizibile,

lacrimi imponderabile
îmi leagă zborul
de-o stea căzătoare.

poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura şi Arta" (16 noiembrie 2006)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la gheaţă, din colind

Cu acest dor, tulburător de tandru,
Singurătatea mi-i ca un meandru,
În verdele monahic e ascunsă,
Făcându-mi liniştea - răpusă.

Cu firul ierbii numai împreună,
Îţi caut întrebarea, ce îmi curmă
Adâncul înţeles... şi ţi-aş răspunde-
Tot eu ca mamă, dorul n-aş ascunde.

Cu spiritul astral, şi de aproape,
Mi-aş dirija privirile pe ape,
Să nu existe depărtări –lumină,
Ci-n ochii tăi, să ard, senină.

Că dorul nu ştie de beznă,
Aprinde şi durerea-n gleznă,
Îţi scoate capul de pe umeri,
Şi nu vrei anii să ţi-i numeri.

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaţie

Creată-i lumea din nimic
Şi-n numai şapte zile,
Fără cafea, fără ibric,
Doar suflete fragile.

Cu-n soare blând şi iubitor,
Cu stele... căzătoare,
Amestecându-le cu dor,
În drumul lor spre mare.

Cer şi pământ... cu ape reci
Şi omul şi scânteia,
Nu vei pleca de-aici în veci,
Când vei vedea... Femeia.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De iubirea Poeziei (sonet iubirii poetice)

DE IUBIREA POEZIEI
(sonet iubirii poetice)

Se scurge roua gândurilor mele
În condei, cu a inimii cerneală
Şi nefericirea clipei mi-o spală,
Când mă inundă o ploaie de stele.

Dar mă înalţ pe-a versului spirală,
Cu pana gândului s-ating astrele,
De dor împletit pe şirag de perle;
Năzuind o iubire ideală.

Din lacrimi stelare, scurse în cuvânt,
Transpare a poeziei lumină
Şi magia ce dăinuie în descânt.

De iubirea poezie suspină
Tristeţi în umbra destinului înfrânt,
Când moartea pe chip coboară cortină.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de stele invadează omenirea
Îndrăgostiţii-şi pun dorinţe pe ascuns
Eu nu pot decât să îmi plâng menirea
De-a fi părtaşa dorului de nepătruns.

catren de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te Ador

în jurul tău
de aş putea să zbor
să-ţi fac coroana dintr-un nor
ploaie de stele
ţ‏i-aş trimite-n zori
din infinitul cer
‏ţi-aş face un izvor
cu apa cristalină
ca-n veci să nu mai mori
şi păsări
ţ‏i-aş trimite-n cor
să-‏ţi cânte
roman‏ţa mea de dor
visând la tine
şi al tău amor
eu nu ştiam că te ador

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te ador

în jurul tău
de aş putea să zbor
să-ţi fac coroană dintr-un nor
ploaie de stele
ţi-aş trimite-n zori
din infinitul cer
ţi-aş face un izvor
cu apă cristalină
ca-n veci să nu mai mori
şi păsări
ţi-aş trimite-n cor
să-ţi cânte
romanţa mea de dor
visând la tine
şi al tău amor
eu nu ştiam
că te ador

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potopul

azi râuri de lavă erup din neant
şi plouă cu gheţuri
şi soarele plânge pe cerul galant
cu lacrimi de ceţuri

şi clatină zări cu nesaţ meteori
plutind printre ele
şi munţii şi marea ascunşi după nori
se spală cu stele

în jur avalanşe de spaţiu şi timp
şi Tu eşti departe
şi zeii sunt duşi fără dram de Olimp
în cârcă de moarte...

şi iar Infinitul te strânge în chingi
de taină şi dor
eşti ultimul Om care poţi să-l atingi
cu primul fior

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (21 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depresiv

Am suflet nor,
Sunt trist de plumb.
Gândesc să mor...
Mi-am pus în gând.

N-am meteor
Şi ceru-i plin...
Sufoc în dor,
Mă sting în chin...

De singur... zac,
M-au lăsat toţi;
Ca-necu-n lac
Când ştii să-nnoţi!

Mai am o şansă...
Dă-mi semnal
Să ies din transă,
Din letal...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Codrii seculari

Calc prin codrii seculari
Printr-un taciturn sobor,
Al strămoşilor stejari,
Pe pământul dacilor.

În aer un zumzet fin
Arde iarba verde-n vânt
Chiar izvoarele suspin'
Dor în ape înecând.

Cântă păsări sus pe ram,
Triluri vechi, nemuritoare
Şi nevoia unui neam
Printre stele căzătoare.

Noaptea luna străluceşte
Codrii dorm uitaţi de timp,
Cu lumina-i ce vopseşte,
Zilele din anotimp.

[...] Citeşte tot

poezie de Emil Utalea (10 august 2019)
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua vie

În acea slăvită noapte,
se uita mirată luna.
- Ia uitaţi-vă, surate,
cum se poate?
murmura mereu străbuna.
O steluţă pe sub nori!
Ce fiori!
O steluţă fără nume
şi fără orbită-n lume!
Zboară-ncet şi se opreşte,
omeneşte,
parc-ar vrea un om să-ndrume.
- Cum? Să zboare şi să stea?
a răspuns atunci o stea.
- Cum? O stea fără orbită?
a spus alta mai uimită.
- Da. Căci nu e nici planetă,
nici cometă,
nici vreun pui din căi lactee,
nici vreun colţ de meteor.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleiadele

când taie dimineaţa subţiri felii din noapte
şi cioburi de lumină ne sângerează pleoapa
fereastra oblonită cu tufele de laur
devine loc în care ne ameţeşte apa

când dorul ne scufundă în metagalaxie
şi radiantul estic peste obraz ne trece
cad valuri meteorii în mii de dioceze
în luna cea mai caldă din anul cel mai rece

când se aprinde gheaţa în inima cometei
şi arde-ntreaga brumă a anilor trecuţi
rămâne inocenţa şi ea ne va pătrunde
multiplicând fiorul atunci când mă săruţi

când plânge simetria cu sevă colinară
şi picură pe trepte cu zgomote de bronz
atunci când totul curge şi totul se disipă
pleiadele respiră în galben alb şi roz

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jar de nopti destramate

când mi se face dor de morţii mei dragi
îmi ascund lacrimile în apele izvoarelor de munte.
acolo printre mii de vise rătăcite
durerea mea e ca o stea căzătoare.

tatăl meu e paznicul apelor vii,
s-a mutat în legendă lângă ceilalţi Dorneni.
absenţa lui nu doare, nu apasă.
ştiu că în veşnicie cântecul lui
împarte zilele,
destramă nopţile.

apoi nefericirea îmi caută cel mai înalt loc de pe pământ,
de acolo mă aruncă în cel mai nebun zbor
şi înfrunt toate temerile lumii
ca să nu mai fiu niciodată singur.

vulturii înălţimilor mă însoţesc până în locul
din care
nu mă pot întoarce înapoi...

poezie de Eduard Dorneanu (9 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sete de alb, de zăpadă albastră şi de stele căzătoare. Dor de miros de brad şi de portocale decojite pe jumătate. Suflet de colind strivit de clopoţei în liniştea pământie a nopţilor de decembrie. Paşi de Moş Crăciun pierduţi în zăpadă până-n dreptul uşii încordate de frig... Scrisori neterminate, cu iz de amintire, regăsite printre caietele de română din liceu. Flacără aprinsă în candela învechită cu miros de ulei ars. Pungi de cadouri colorate, părăsite sub brad. Mănuşi ude, vinovate de..."zăpadă", uitate pe caloriferul rece de pe hol. Frig strivit de paşi împiedicaţi în scârţâitul afon al omătului... Iarnă simplă cu miros de ciocolată caldă şi sirop de brad şi cu urme de îngeraşi în zăpadă... Mi-e dor în gând.

Gabriela Chişcari (decembrie 2009)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Cine îmi scurmă
Focul nestins
În care am închis
Visul din urmă?

Năvalnic dor,
Vâslind în vânt,
Peste pământ,
Porneşte-n zbor!

Părul mi-e nins,
Inima doare,
Dor ne-nvins!

Mă chemi tu, oare,
Spre Paradis,
Stea căzătoare?

poezie de Ştefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Cine îmi scurmă
Focul nestins,
În care-am închis,
Visul din urmă?

Năvalnic dor,
Vâslind în vânt,
Peste pământ,
Porneşte-n zbor!

Părul mi-e nins,
Inima doare,
Dor ne-nvins!

Mă chemi tu, oare,
Spre paradis,
Stea căzătoare?

poezie de Ştefan Ciuculescu din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Un ocean de stele, bolta în imens ocean se-alintă
Şi văd stele căzătoare în adâncuri cum se-avântă.
Unele mai ard pe valul înspumat, pe creasta lui,
Luminiţă-nsingurată cum e steaua dorului.
Şi Luceafăru-şi trimite o săgeată spre adânc
Dar nu cade drept lumina. Apa, razele îi frâng.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt nebună de iubire

Sunt nebună de iubire
Şi mi-e dor de fericire
Mi-a spus inima bătând

Suntem stele căzătoare
Ne-a orbit setea de soare
Mi-au şoptit ochii plângând

Dacă nu m-adăpi acum
Până mâine voi fi scrum
Gură sunt şi vreau sărut

Mi te dau cu trupul tot
Suflete, că nu mai pot
Dă-mi ce nici nu ţi-am cerut.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt nebună de iubire

Sunt nebună de iubire
Şi mi-e dor de fericire
Mi-a spus inima bătând

Suntem stele căzătoare
Ne-a orbit setea de soare
Mi-au şoptit ochii plângând

Dacă nu m-adăpi acum
Până mâine voi fi scrum
Gură sunt şi vreau sărut

Mi te dau cu trupul tot
Suflete, că nu mai pot
Dă-mi ce nici nu ţi-am cerut.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (18 decembrie 2006)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!