Citate despre feline și negru
citate despre feline și negru (inclusiv în versuri).
Din trandafirii albi... (Omagiu lui George Bacovia la 50 de ani de la moarte)
Din trandafirii albi cădeau petale
Valsând încet, în cercuri violete
O neagră umbră pe un alb perete
Alunecă felin, la ore matinale.
Din trandafirii albi cădeau petale
Trecute roze-agonizând de sete
Iar rime din albumul tău, poete
Se-aștern pe soclul nemuririi tale.
poezie de Mihail Mataringa (20 mai 2007)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superstiții
O felină, la plimbare,
Văzând baba-n negru, toată,
A strigat în gura mare:
Iată, ghinion îmi poartă!
epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sed Non Satiata
Ciudată zeitate cu trupul brun și plin,
Împrăștiind mireasmă de mosc și de havană,
Făcută de vreun obi, de-un Faust din savană
Cu șold ca abanosul lucios și mers felin,
Mai bine decât opiul sau cel mai strașnic vin
Vreau elixirul vrajei pe-a gurii tale vrană;
Când poftele-mi spre tine pornesc în caravană
Ți-s ochii oaza-n care adoarme orice chin.
Prin acești doi ochi negri, ferestre-a' firii tale,
O, demon fără milă, dă-mi flăcări mai domoale;
De nouă ori în brațe nu-s Stixul să te strâng
Și vai, nu sunt în stare, o, tu, prealibertina!
Ca să-ți sfărâm curajul și-avântul să ți-l frâng,
Să fiu la fel în patu-ți ca-n Hades Proserpina.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Triptic banal - II
C'est la femme qu'on aime à cause de la nuit.
(Villiers De L'Isle-Adam)
Plouă...
Pe trotuarul negru felinarul desenează
O enormă violetă
Violetă ca umbrela japoneză ce-ncadrează
Chipul ei oval și palid
De nocturnă cochetă
Magdalenă.
Plouă...
Pe trotuarul negru pașii ei se-ncrucișează
Cu grabiții pași ai celor ce-o privesc
Și-apoi dispar.
Și tăcuta Magdalenă
Se strecoară ca noroiul
Ce dispare în canalul deschis larg lângă trotuar!
N-are vreme s-o-nsoțească nimeni,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, III, nr. 12 (25 decembrie 1909)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la feline și negru, dar cu o relevanță mică.
Căciula de blană
Ce nor alb ca o felină neagră
Ce orizont în ochiul vertical
Cât timp împrăștiat de timpuriu
cu limba aspră secunda își linge cutia de pantofi
în care stă așezată
un ghemotoc de păr stacojiu
din coadă
își ciulește urechile
la fiecare hârleț neascuțit ca o felină cu simțuri
ascuțite
cade o frunză mieunând
crengile copacilor strănută răcite
moartea dă drumul din lesă
la un ultim gând
ghearele fug rătăcite
într-o salbă de nori negri ca o boală albă
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare
vino să vezi ce a rămas din mine...
ocean de scrum în catifele fine
armură străvezie de sudoare
pupile flămânzite în culoare
triunghiuri frânte
cercuri circumscrise
o fragedă ninsoare
oarbe vise
pe tâmple ude un buchet de rouă
flăcări lascive-n șiruri câte două
și spasmele albastrului rozariu
au mai rămas din mine
în acvariu s-au înecat cuvinte
ca o nadă
în așternut te adâncesc
o pradă cu seve
pulberi
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mimau trist bucuria
Noaptea nu era neagră, era cenușie,
stelele erau verzi, căzute printre noi,
drumul se ducea pe râu până la izvor
apoi intra-n tunel, trecea dincolo.
Tu ai plecat făcându-mi cu mâna,
era o chemare ori semnul despărțirii.
Sângele era subțire, de pasăre,
se aprindea ca un filament
sau ca o dâră de melc
până la inima înrobită.
Clipele sonore curgeau în timpane
băteau cu ciocane într-un clopot al timpului,
ochii tăi sticloși erau de felină.
Totul era complicat, imprevizibil, ascuns,
diminețile te îmbrăcau la loc în mirosuri.
Măștile purtate din obișnuință,
acopereau fața clownului obosit,
mimau trist bucuria.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (13 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sincopa reflecției de-o noapte
Pe zi ce trece e tot mai noapte,
Ce numai ea e-un sfetnic bun,
Căci doar tăcerea, spusă-n șoapte,
Dă-n spirit șansa de-un ajun.
Negrul, tihnit în lenea minții
Culcată-n suav, stând pe-o ureche,
Redă restartul sfânt credinții...
De gând n-ai bun, la amor pereche.
E zisa de un azi pe mâine
-Nu cea nevrută, a amânării-
Ci-n stoic coace bob în pâine
Și-ar da și-un înțeles... trădării.
E-o estompare de culoare
Când neagră este orice felină,
Căci nu futil e cel ce doare,
Ci hău, de suflet... să suspină.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"High tech"...
... natura, inspirată în bronhii, caldă ca o cataplasmă pe cornosul derm,
sau rece în felieri ca de înfipte lame până la oasele ieșite fiare înspre afară,
privită în lăcrimat de ochi zdrobiți de raze cum șarjele de laminoare,
ori plini de țepi ca acele de brad cu vârf de gheață în stilete
și păsări în planaj mijind, ca pensule-n culoare, azur, în nuanțe nepăstrate ferm,
cu un pierdut lătrat, ca înspre luna nouă, albă în spuma rochii de fecioară,
se dezvelind într-o felină în miorlăit dintre doi cocoșei Frantz Joseph, ochi de sclipitoare...
stând toate agățate apăsat pe ierburile în sol mustind oceane... e acum metaforă și epitete!...
... e pe-un ecran, pe-o masă, într-un pătrat ce arde obraz ca un neon din arcul de sudură,
fărâmițat real în invizibile cristale puse praf sub sticlă, ca un insectar
călcat de-un transatlantic fără mare, o folie de celofan mânjită de zacuscă
uscată, fără niciun relief, cum rola de celuloid se derulând în cadre, poză,
ce ochii mișună să descifreze, doar ce-au să înmâneze spre traducerea ca o acupunctură
înspre creier, el, să-și amintească tot ce-a fost odată, un fel de suvenir, abreviar
din șansa de aventuri de deplasări trăite la propriu, ori moșteniri... și-o muscă,
de niciunde apare picotind pe sticla-coală minunatul sunet, relief, poeticul din proză...
rămâne gând înseninat, adulmecând frumos bondar, tot negru, viu pe-o aprinsă, fadă... roză!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pantere negre, superbe, pătate... Frumoase animale! Nu doar felinele, ci, în general, toate. Poate chiar și gândacii; de ce nu?! Dacă nu-i privești din prima clipă cu un sentiment de repulsie, de scârbă, nu sunt deloc atât de dezgustători cum par. El începu să-și schimbe impresia despre gândaci, nu i se mai păreau deloc atât de respingători cum îi considerase prima oară când îi văzuse, dar încă era mai rezervat în a le lăuda aspectul; de asemenea, nu intenționa să intre în contact tactil cu ei; prefera să păstreze distanța față de aceste creaturi bizare. Acum nu mai erau respingătoare, ci doar bizare; altfel decât cum obișnuiesc oamenii să perceapă normalitatea. Și ce dacă erau altfel, diferite?! Existau, deci probabil aveau un rol bine stabilit și determinat în ecosistem, adică erau importante; și în număr foarte mare.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirabila pisică
pisicile de pe facebook
te bagă cert în balamuc
cu ochii lor seducători,
ce-adună mii de iubitori
și inimile praf le fac
când tolănite ele zac
cât ziulica e de mare
cu coada-n semn de întrebare,
tu mă iubești sau doar te faci,
vreau inimioara de mă placi
și tot așa în filmulețe
le admirăm cum nătăflețe
ajung să intre în bucluc
cu mii de martori de facebook,
toți înrăiți la nostimade,
unii chiar oameni cumsecade,
ce-n loc să doarmă-n miezul nopții
pândesc pisici, mai rău ca hoții
și fură poze în neștire
cu ochi albaștri de safire
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Isaac Davis: Capitolul întâi. Adora New York-ul. Îl idolatriza. Ăă, nu, zi așa: îl romanța. Da Pentru el, indiferent de anotimp, acest oraș rămânea un oraș alb-negru care vibrează pe ritmurile muzicii lui George Gershwin. Ăă, tz, nu, am uitat ceva. Capitolul întâi. Era o fire prea romantică pentru Manhattan, pentru orice, de fapt. Îi prindea bine aglomerația și traficul dificil. Pentru el, New York-ul însemna femei frumoase și bărbați care le știu pe toate. Nu, nu, e prea sentimental pentru gustul meu. Putem să... să îl facem să sune mai profund? Capitolul întâi. Adora orașul New York. Pentru el, era o metaforă a degradării culturii contemporane. Aceeași lipsă de integritate individuală care i-a determinat pe mulți să aleagă calea mai ușoară, transforma cu rapiditate orașul în... nu, e un pic cam extravagant.... Să fim serioși, vreau să vând niște cărți. Capitolul întâi. Adora New York-ul, chiar dacă pentru el era simbolul degradării culturii contemporane. Cât de greu e să trăiești într-o societate desensibilizată din cauza drogurilor, a muzicii date la maxim, a televiziunii, a crimelor, a gunoiului... Prea încrâncenat. Nu vreau să fiu încrâncenat. Capitolul întâi. Era romantic și dur asemenea orașului pe care îl iubea. În spatele ochelarilor săi cu rame negre se ascundea energia sexuală a unei feline. Îmi place asta. New York era orașul lui și așa avea să rămână...
replici din filmul artistic Manhattan, scenariu de Woody Allen (25 aprilie 1979)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian se apropie de panteră, nu cu teamă, dar cu prudență. Privi felina. Era minunată! Mare, neagră, cu ochii galbeni, sticloși, cu mersul legănat, elegant, păstra parcă ceva din instinctul sălbatic al semenilor săi din junglă. Lucian se aplecă și atinse blana animalului. La început, după prima atingere, își retrase brusc mâna, dar apoi se obișnui cu blana moale, mătăsoasă.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisica neagră
Te țineam în brațe pisică neagră.
Torceai mângâiată, cu ghearele ascunse.
Sub pleoape aveai vise de maidan.
Ți-au crescut ghearele și-ți place
să stai pe ceafa mea,
cu privirea ascunsă.
Sunt plin de sgârieturile tale,
chiar și pe inimă am câteva,
de când reveneai înfuriată
că te-am neglijat pentru altă blană
de felină nepereche.
Am albit împreună, dar tu
tot neagră ești noaptea,
când încă mai torci
în culcușul inimii mele
și visez că mai am gheare
să prind lascive înaripate
cu miros de ploaie.
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocuri
Prin jocurile noastre, știu,
Ce le pornim mereu în seară,
Eu mi-am ales tot ce aleargă,
Tu, florile și tot ce zboară,
Feline albe, câini și iepuri,
Îi pun pe fugă să se schimbe,
În frunzele-ți ce ies prin toamnă,
Că iarna, gerul, stă să-și plimbe.
La ceasul orelor din zi,
Aleargă șchiopii cei mai triști,
Cu soarele spre asfințit,
Ca cei întregi să-și intre-n roluri,
Feline negre, urși, coioți,
Spre pomii tăi să-și urle pofta
Ca tu și eu să fim artiști,
În două filme cu amoruri.
Tu ce ai vrea să zbori acum?
Un fulg, un gând sau uliul veșnic?
Te-ntreb, că eu mă vreau mai sus,
Posibil vultur prins de aripi,
[...] Citește tot
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (27 noiembrie 2020)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămase destul de multicel în camera cu felinele, care se și apropiară de el; pantere negre, superbe, pătate... Frumoase animale! Nu doar felinele, ci, în general, toate. Poate chiar și gândacii; de ce nu?! Dacă nu-i privești din prima clipă cu un sentiment de repulsie, de scârbă, nu sunt deloc atât de dezgustători cum par. Lucian începu să-și schimbe impresia despre gândaci, nu i se mai păreau deloc atât de respingători cum îi considerase prima oară când îi văzuse, dar încă era mai rezervat în a le lăuda aspectul; de asemenea, nu intenționa să intre în contact tactil cu ei; prefera să păstreze distanța față de aceste creaturi bizare. Acum nu mai erau respingătoare, ci doar bizare; altfel decât cum obișnuiesc oamenii să perceapă normalitatea.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iată-ne pe amândoi,
fetișcană și pisoi,
mult mai tineri și frumoși,
ce mai chiar niște mucoși,
pe o uliță de țară,
neștiind ce e pe-afară,
în Americi și in lume,
înainte s-avem nume,
glorie, faimă, cazier,
încă nu era boier,
Blondu' nostru cel vestit,
n-avea mutră de bandit,
era pașnic ca un miel,
dar și eu eram la fel,
o codană fărăr minte,
dar atâta de cuminte
că trăiam ca într-un vis,
mângâind un pis pis pis
pe o uliță de sat,
eu pe Blondu' l-am lansat
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porți spre Paradis
Emoția surprinzătoare devine gând constant și prezent,
gândul devine nevoie, nevoia se transformă-n iubire,
al inimii parcurs adiacent, sentiment omniprezent,
undă și spirală, apoi, lumină-n dezrobire...
************************
Regele felin din înaltul castel privesc,
bucăți de inimă zboară în vânt,
licurici statici clipa văduvesc,
culori dezactivate se pierd în cuvânt.
În seara-ntunecată, adevărata circumferință desenez,
culeg mici perle negre stăpânite de entități
în permanență evoluție și schimbare-n bucăți,
un cadru alb-negru sau minunate monturi ecosez.
Prizonieră cu voie, iubirea-n mușcătura mâinii tale simt,
o văd cum niciodată nu face schimb
și viața ține strâns ca și cum ar apăra-o de lanțuri cu zale dințate
ce la pândă stau în mintea mea slabă, fragilă, plină de ambiguitate.
În dar primesc delicate țesături, în mână prind coralul exonerat,
dorindu-mi acum a percepe netezimea stâncii ce l-a generat...
Mă-ntorc în sfârșit unde aerul e dens
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori pentru domniță
Flori pentru domniță
La castelul dintre brazi, cel ce-i construit pe stâncă,
Pe sub cerul înstelat, luna-l luminează încă.
De-l privești din depărtare totul pare amorțit,
O bucată de poveste, numai bună de citit,
Dar dacă urmezi cărarea care duce la castel
Ai s-auzi, de te apropii, cum cântă un menestrel.
Și acum, ca altă dată, a venit din depărtare
S-o încânte pe domniță fiindcă azi e sărbătoare,
Mai ales că-i singurică și pentru că e ziua sa
Ce dar poate să îi facă? El, nimic, doar i-o cânta...
Până s-o trezi domnița și-o ieși iar la fereastră,
Menestrelu-și amintește cum plângea domnița noastră,
Fiindcă ani și ani la rând zmeul cel cu vocea groasă
Îi furase tinerețea și-o ținea închisă-n casă.
Și nu doar închisă-n casă, c-o-ncuiase în iatac
Și pentru a fi mai sigur, aruncase cheia-n lac!
Astfel, anii au trecut, dar privind pe o fereastră
Ea vorbea numai cu vântul și cu luna..., doamna noastră...
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (24 aprilie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grămada de gunoi
se clătina și scuipă un cap de pește
cu ochii sticloși învelit
într-o pungă transparentă
o mână de coji de cartofi
viermuiau spre el
păreau hotărâte să-l înghită
câteva cotoare de măr rulau
spre pantofii lui negri
o coajă de banană stătea pe capul
unui șobolan roșu și mustăcios
gunoiul mirosea a iute
s-a uitat lung în semiîntunericul
care dădea să-l sfâșie tăcut
retras lângă zid simți
surprins că se trage înapoi
neasigurându-i spatele
era o capcană fluierătoare?
o bună bucată de vreme
mare cât o friptură
a stat nemișcat lângă o porție
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre feline și negru, adresa este: