Citate despre foc și ghinion
citate despre foc și ghinion (inclusiv în versuri).
Ghinion (Tzigara - Samurcaș)
Iorga nu-și mai află locul!
Vreți să știți de ce-i așa?
S-a jucat prea mult cu focul
Și s-a fript cu... Tzigara!
epigramă de Păstorel Teodoreanu din Păstorel, politice și apulitice (1996)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita
Că fumează și pe drum
Nu mă plâng de nenoroc,
Că, de unde iese fum,
E știut că e și foc.
epigramă de Virgil Poiană din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alo 112!
Avem motiv de supărare:
Suntem loviți de nenoroc,
Fiindcă-n noua guvernare
Se toarnă zilnic gaz pe foc!
epigramă de Mihai Haivas din revista EPIGRAMA 99 (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui tânăr actor preocupat să se realizeze cât mai repede
Cuvântul tău, scăldat în foc,
La aforisme mă constrânge:
Maestru-n artă poți ajunge
Doar cu talent... Ce nenoroc!
epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fluierat vaporul...
A fluierat vaporul și focul l-a-ntețit,
Brusc, ancora se-nalță, împinsă ca de-o vrajă,
Talazul spune - "adio" vaporului grăbit
Când vine-ncet din larguri, ori pleacă de pe plajă.
Vor naște trandafirii și-apoi ca-n țintirim
Vor putrezi-n grădină, sau poate în tot locul.
Adio! când ne naștem, adio! când murim,
Și când, ca fericirea, se duce nenorocul.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lecția de poezie
Că Trabantul nu-i BMW,
Ghinionul ăsta e!
Cu puțină simetrie poezia-i geometrie:
Limpede, stelară, vie - floare albă de hârtie.
Dă-i un vis fără hotare și va fi în toate
Floare limpede, stelară, născută din moarte.
Starea ei dumnezeiască este flacără domoală,
Altfel scrisă n-o să fie decât litere de smoală.
Poezia-i omenească - biblică lumină adâncă,
Ea se arată-n nimbu' florii cântec zăvorât în stâncă.
Altfel doar cuvinte moarte unde glasul nu mai e,
Că le-ascultă numai surdul, A d 1 B d C.
poezie de Ștefan Radu Mușat
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuplu "modern" ( dactilic)
Soții, în certuri adesea mărunte,
Zilnic se-agită spre-a lor nenoroc:
Ea SE APRINDE, pe loc să-l înfrunte,
El, înfruntat, din nimica... IA FOC!
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de toamnă
M-ai întrebat cu ochii tăi limpezi de cristal:
"Iubitul meu cel straniu ce daruri îmi găsește?"
- Iubito, taci! Ți-aș spune că inima-mi dorește
Candoarea ce-avusese străvechiul animal!
Tu, care-mi legeni somnul cu mângâieri ușoare,
Să nu știi niciodată cumplitu-mi nenoroc,
Nici taina scrisă-n mine cu litere de foc!
De patimă mi-e silă și orice gând mă doare...
Să ne iubim cuminte. Amorul stă la pândă
Și, nevăzut, țintește cu arcul lui fatal.
O, îi cunosc prea bine eternul arsenal:
Rușine, furii, crimă... O, mărgărită blândă,
Suntem două amurguri de toamnă ostenită,
O, tu, atât de albă și rece Mărgărită!
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe câmpurile Flandrei
Vara, în Flandra, maci roșii precum focul
Printre mii de cruci obrazul își întorcu-l,
Veghindu-ne somnul greu, de plumb, sub glie;
Deși pe cer vesel cântă-o ciocârlie,
Sub bombe n-o auzim, n-avem norocul.
Suntem cei Morți. Mai ieri, nu sosise-încă sorocul.
Vedeam soarele-n zori, înflorind ca siminocul;
Iubeam, eram iubiți azi în lut ne-am găsit locul
Pe câmpurile Flandrei.
Preia tu lupta noastră, dar nu și nenorocul:
Căzând, spre tine noi aruncăm zălogul
Luminii, torța-i la tine-acum, păstrează-o vie.
Rămâi sub jurământ cu noi, altfel în vecie
Nu vom avea somn cât maci ne-or scrie epilogul
Pe câmpurile Flandrei.
poezie de John McCrae, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evenimentele extraordinare sau supranaturale nu sunt chiar atât de puțin frecvente cum se crede, mai degrabă ele pot fi caracterizate printr-o incidență neregulată. Astfel, s-ar putea vorbi despre cutare minune că se întâmplă o dată la un secol, ca apoi să ne trezim cu mai multe fenomene de acel tip care apar în mai puțin de un an; apoi tot felul de monștri care invadează pământul, comete cuprinse de flăcări, eclipse care înfricoșează tot ce-i viu, misterioase ploi de meteoriți, în timp ce sirene seducătoare ademenesc noi victime, iar șerpii de mare înghit lacom toate ambarcațiile care au ghinionul să fie în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit, și multe alte calamități îngrozitoare care cutremură omenirea.
începutul de la Lady into Fox, Capitolul 1 de David Garnett (1922), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răni pentru templul meu
Totuși nu mă sinucid
prea-i de tot urât în lume
îmi voi pune rana-n zid
templul meu să o consume
N-o mai fi urât în lume
moartea își cam bate joc
viața se ține de glume
nenorocul de noroc
Moartea să nu-și bată joc
îmi pun viața iată-n zid
la cuvinte le dau foc
poate astea mă ucid
Și cum e urât în lume
îi dau morții un alt nume
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăgostit de primăvară
O primăvară de copilă
Mă privea cu foc și dor,
Fără jale, fără milă
Mi-a prins în piept un mărțișor.
Un fir roș și-o viță albă
Mă-nvață să le-mpletesc.
O caut azi în lumea-ntreagă
Dar regret, nu o găsesc.
Fața ei catifelată -
Pomii îmbrăcați cu floare,
Părul ei lăsat pe spate -
Toate razele de soare,
Ochii ei curați și galeși
Parcă-s două flori de in,
Privirea ei pătrunde iarăși
Bolta cerului senin.
[...] Citește tot
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârsta De Aur
Câte-un glas, mereu
Ca de înger, verde,
- La mijloc sunt eu -,
Spune, să mă certe:
Întrebări buluc
Dacă-ți curg, o mie,
La beții te duc,
Și la nebunie;
Recunoaște că-i
Vesel, și ușor e:
Să fii printer-ai tăi,
Doar cu ape, flore!
Și el cântă. O,
Vesel e, și lesne!
Uite-i dincolo...
Cânt cu el mirsme, -
[...] Citește tot
poezie celebră de Arthur Rimbaud
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la foc și ghinion, dar cu o relevanță mică.
Norocul...
Motto:,, El ne-a luminat înțelesul și bucuria nenorocului de a fi român ". M. Eliade
În splendoarea nenorocului
De a fi păgân
Ba înjur de mama focului
Ba bojocii țin...
Ba croiesc din scurt o cale
Ba din lung în lat
Ba prin ceruri pun agale
La bănaturi hat...
Ba mijesc, zâmbind la Soare
Ba plangând la Lună
Ba din stele căzătoare
Împletind cunună
Și virtuțile norocului
Întălnite-n cale
Las la straja locului
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugul
Vinovat de circumstanță,
Vinovat pentru licență
Rup din mine câte-o stanță:
Jubileu? Coincidență?
Numai focul ce mă arde
Și ascuns interior
E păzit de halebarde
Și de magul Melchior
O combustie suavă
Coborând din alte sfere
Zăvorât într-o enclavă
Între două emisfere
Cine-l vede? Cine-l știe
În plăpânda mea ființă
Unul (care-i?) dintr-o mie
Rugul meu de suferință
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decontul final
Pentru tot ce-ai pierdut în iubire cândva,
Îți dau toți acești ani, îți dau viața mea.
Să mai vii într-o zi, să mai vii pe la noi,
C-am găsit niște ani, să ți-i dau înapoi,
Anii noștri frumoși, anii noștri nebuni,
Am să-ți dau săptămâni, anotimpuri și luni.
Să mai treci pe la noi, cât nu e prea târziu,
Și eu încă sunt viu,
Să mai treci să-ți mai dau câtă jale am strâns
Pentru-o oră de plâns.
Să mai treci pe la noi, care sunt numai eu,
Anii vechi să ți-i dau că m-apasă prea greu,
Să mai treci peste mări, să mai treci peste munți,
Să-ți aduc amintiri ca să poți să mă-nfrunți.
Să mai treci prin vreun loc unde-am stat și-am visat,
Fără pic de păcat.
[...] Citește tot
cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre dimineață
În lumea asta nu e loc de îngeri!
Aici dorm scaunele cu spătarul pe masă.
Aici sobele pe fumuri intră în casă.
De îngeri nu e loc aici
când stingi apă cu noroc
ghinion stropit în jar
dacă îngeri mai găsești
strânși cu toții la un loc
prefăcuți în lăutar.
Nu! de aripi nu e loc
de podea să le pocnești
Noi? Le-am aruncat în foc
Moarteo! Hai să ne trăiești!!!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc frumosul dezgolit
Înfrunt pudicitatea nudă
A celor ce se mint... urât,
Că dragostea e o zăludă
Și goliciunea le stă -n gât.
De prefăcuți și prefăcute
E raiul plin și iadul geme,
Cu ață albă sunt cusute
Nevinovatele... probleme.
Când firul la final, se rupe,
Și măștile se pun pe foc,
Ipocrizia gri... se-ascunde,
Plângându-se de nenoroc.
Eu... te prefer... sinceritate,
Iubesc frumosul dezgolit,
Ce a sedus păcatul... poate,
Și mi-a dat verde... la iubit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acel miez de noapte
Un tren întârziat în miez de noapte
Mă poartă tot mai rar prin locuri unde-am fost
Iluzii tranzitează gări deșarte,
Pe străzi o umbră mai visează fără rost,
O ploaie ancestrală mai străpunge
Cenușa arsă de-amintiri, de plumb și foc,
Nu-i nimeni prin oraș să mai alunge
Un câine vagabond, ce poartă nenoroc,
Mai vin încă odată de departe
Ca să găsesc niște răspunsuri la-ntrebări,
Mai moare o iubire-n miez de noapte,
Și-o umbră beată mai coboară niște scări.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De s-ar putea, iubito...
De s-ar putea, iubito, cumva, să ne-ntâlnim
În ceasu-n care roua se-așează s-o sorbim...
Cu buzele uscate de dor și nenoroc
Ca perlele de rouă să stingă-al nostru foc.
Dar știi, tu, nu-s prea sigur că roua ar putea
Să-mi stingă setea dulce de dulce gura ta...
Ba, s-ar putea, răcoarea din zori să ne lipească
Și trupul meu și gura-mi, setos, să te iubească.
Eu aș fi de părere, ca întâlnirea noastră,
Să fie, mai degrabă, într-o amiază-albastră
Și-n iarba mătăsoasă, prelung să ne iubim
Ca setea ce ne stoarce, cumva, s-o potolim.
Dar dacă tu, voi-vei în roșu asfințit
Să ne-întâlnim, iubito, n-aș fi nemulțumit...
Că, în general, în noapte și-n zi și-n frânt amurg
Dorințe neîmplinite, spre tine, gârlă, curg.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre foc și ghinion, adresa este: