folclor şi umor

Duel epigramatic, seria 2-a din 10.07.1979 - 27.11.1979: 4. Pe aceeaşi temă a folclorului, ca şi M. Eminescu

Când a trecut el prin Ardeal,
Găsit-a, la ciobani, folclorul;
Eu, de la ei, culeg umorul,
Să ştii tu, C. U. C. de litoral.

epigramă de Naum Smarandache din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simbolica visului ne conduce dincolo de domeniul visului, în cel al imaginilor populare. Aici vom vedea că simbolul se află la originea poveştilor, miturilor şi legendelor, în spiritul comic şi în folclor.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Umor la Gura Humorului"

E de prim rang ăst festival,
Şi o să intre în folclor,
Că-l patronează, anual,
Un fost primar de la Humor.

epigramă de Liviu Gogu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firea poporului nostru este, din totdeauna, înclinată spre glumă şi ironie, însuşiri care provin din înţelepciunea şi optimismul său nativ. Întregul nostru folclor subliniază nonsensurile şi incompatibilităţile unor situaţii de viaţă, chiar atunci când, în trecut, oamenii nu mai aveau alte alternative decât să facă "haz de necaz".

Ion Pătraşcu în revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refularea ne conduce dincolo de domeniul visului, în cel al imaginilor populare. Aici vom vedea că simbolul se află la originea poveştilor, miturilor şi legendelor, în spiritul comic şi în folclor. Prin el vom descoperi raporturi intime între vis şi aceste producţii diverse. Dar noi ştim că el nu este creat de lucrarea visului, că el nu este altceva decât forma de expresie a gândirii noastre inconştiente şi că el este acela care furnizează acestei lucrări materialele pentru a condensa, a deplasa şi a dramatiza.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festivaluri

Festivaluri fără număr
De cântec şi de umor
Ne-mbătăm umăr la umăr
Şi cântăm... folclor.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântare divină

Când vedem ce-i azi prin lume, gloanţe, bombe şi omor,
Cui, papucii mei, de glume îi mai arde, sau umor?!
Ca şi-acum, îmi amintesc ce mult sânge a vărsat
Neamul nostru românesc, când cu turcii a luptat,

Iar, de n-aveam un Ştefan, sau un Mircea, un Mihai,
Purtam toţi şi azi turban, pe al nostru mândru plai...
Mai aveam noi datini, oare, ca români adevăraţi,
Cu năravuri milenare, buni creştini şi botezaţi?!

Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriţi de-atunci de ei,
De sarmale mai ştiam, mămăligă sau mujdei?!
Mai ştiam de şpriţ, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat'?
Mai vedeam noi vr'un chefliu tăvălit spre casă beat?!

Nici nu ne dădea prin minţi să-njurăm ca pe ogor,
De Cristos, de cruci, de sfinţi, aveam noi aşa folclor?!
Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat
C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?...

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu mă întorc în România?

Îmi place ţara mea...
Mai trag o-njurătură,
Mai scap de o belea,
Profit de conjunctură,

Îmi aranjez un blat...
Năravuri şi cutume,
De-un veac nu s-au schimbat:
Poporu-i pus pe glume,

Vorbeşte cam porcos,
La trei cuvinte-un sex,
Te face pe din dos,
Mereu rămâi perplex,

Pe drumuri, numai gropi,
La budă e dezastru...
Dar sunt şi falnici plopi,
Şi cerul e albastru,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!