frânare şi moarte

Spectacolul înspăimântător, dar trecător al morţii unui ticălos este o frână mai slabă împotriva infracţiunilor decât îndelungul şi continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa.

Cesare Beccaria în Despre infracţiuni şi pedepse
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectacolul înspăimântător dar momentan al morţii unui scelerat este pentru crimă o frână mai slabă decât lungul şi continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa.

Cesare Beccaria în Despre delicte şi pedepse (1764)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu fumez tot Mărăşeşti

nu buzunăriţi monumentele nu vă bazaţi pe
inflaţia papagalilor pe conformişti pe frâna
măgarului nu refuzaţi prietenia şoriceilor aciuaţi
în sediul consiliului de miniştri din Antarcdida
nu
plângeţi pentru un pumn de cuie
necesar la coşciugul ambasadorului Curhuie nu

aşteptaţi bunul simţ atomic mărinimia şi alte
cucuie
chiar dacă suntem contemporani cu sfârşitul
lumii chiar
dacă lumea este şi nu e

Nu vă rezemaţi de Tinereţea mea nu buzunăriţi şi
ultima statuie
prieteni
sărutaţi frumos
crucea Libertăţii acolo jos
gâdilaţi rădăcina că vine generosul uriaşul,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan David (15 iulie 1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neînfrânare

Muşcă din mine pofta
De viitoare clipe
Cu nesupuse-amoruri,
Dar şi cu noi risipe
Ce-mi vor opri din zboruri
Raze, atâtea stoluri.

Mă roade şi mă-nghite,
Nemernica pornire,
Fără să am puterea
Ca, de nenorocire,
Să-mi pot scăpa durerea.
Mă paşte decăderea...

Este a mia oară,
Când firea-mi înrăită
Se lasă pradă cărnii.
Dovada stă înfiptă
În adâncimea rănii:
Nefericirea vremii.

[...] Citeşte tot

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hazul vieţii

Povestea mea de-acum începe-aşa...
Şi voi să ştiţi că e adevărată!
Se face pielea de găină, da
Şi chiar şi curtea parcă e schimbată...
Şi cîinele oleacă s-a zbârlit
Când a plonjat pe cuşca dumnealui
Ca-n vis, un neasemuit bolid
Luat mai demult pe mii de euroi.
Ne-ar fi putut lua pe toţi, vă jur,
Cu câte-o ţeapă-n fiecare -r,
Ar fi putut contoarul face "Bum"
Şi-am fi putut să fim cu toţii scrum
Iar voi veneaţi la noi la-nmormântare...
Fereşte Doamne, bieţii şoferaşi,
După cum spun, de proşti meseriaşi,
Căci cu aşa eroi pe piaţa muncii
Se duc şi frâne dracu şi motor,
Mai bine-ai da maşina la casare!
Ar fi, vă jur, ceva mult mai uşor...
În SERVICE-uri ivite peste noapte

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi te iubesc...

Nu mai cumpăr vise, vreau realitate
De atâtea falsuri m-am cam săturat.
Când iubesti dai tot nu doar jumatate,
Macii mei de dor, ieri s-au scuturat.

Voi lăsa în umbră şoapte de iubire,
Sau poeme scrise în tăceri ce ard.
O sa ţes speranţe din dezamăgire
Şi peste trecut construi-voi gard.

Nicio amintire nu va mai rămâne,
Arunc în uitare ce-a fost între noi
Gândului amar îi voi pune frâne
Ca să uit dezastrul aprigelor ploi.

Am să-ţi fiu otravă deşi te iubesc
Şi-o să te ucid dar nu ai să mori,
Nu, nu te blestem, nu mă înjosesc,
Dar pe cerul tău vor fi numai nori.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorina Omota din Când tăcerile dor...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timelapse

au aprins chibriturile / au dat foc mării de petrol

flăcările s-au extins peste pământul reavăn

raportul de forţe între dragoste şi frică s-a echilibrat

un gondolier împreună cu iubita lui au ars / dar ce este asta decât o ardere încontinuu

ploaia n-a putut stinge focul

noi doi am rămas aproape unul de celălalt

muream încet aproape unul de celălalt

/

dar ce e moartea decât o dansatoare prin pădurile siberiei

care a început şi ea să ardă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

dor de tine-n atâtea veşnicii

libertatea mea nu e altceva, iubite
decât dor de tine-n atâtea veşnicii
eu te iubesc în toate toamnele vieţii
şi în cele cu lanţuri pe copacii ruginii
mi-ai trimis scrisori cu asfinţituri de soare
şi mi-a crescut golul din inimă mare
tu te plimbi prin oraşe imaginare
şi te simt prin bruma sângelui meu
tinereţea mea îi pune frână morţii
şi mă împiedic de ea în zboruri-chemare
îmi mişcă nopţile reci prin cameră mereu
mă porţi prin frăgezimi de stea uşor
te rătăcesc prin dansurile străvezii ale coapselor
prin alte lumi mai triste fără noi tu treci
prin şiruri de oglinzi concave, prin nunţi de ploi
ne tac cuvintele născându-ne în zorii reci
miroase a sânge amintirea femeii cu îngeri
şi-n ochiul argintiu, sub pleoapă, tu sângeri.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diateza învinsului

1.
Adevărul dragul meu prieten e că n-ai făcut nimic bun
un an de zile. Ai stat în miezul lucrurilor şi te-ai îndestulat cu
mizeria promisă de alţii. O lună în Blocul Scriitorilor şi-ai slăbit.
Ai filtrat lumina şi întunericul dar n-a rămas nimic.

Ca din cearşafuri ai fabricat o sfoară din zile
şi-ai vrut să evadezi dincolo
de tine însuţi dar n-ai reuşit.

Erai conştient de limite şi n-ai făcut nimic pentru asta măcar să sapi
pe sub ele un tunel. Să rupi măcar o parte din tine pe care s-o arunci
de partea cealaltă a morţii
ca să rămâi aici fără să fi claustrat în propria piele

dar n-ai făcut-o. Te-ai mulţumit cu ideea că toţi oamenii au limite
dar nu şi le cunosc încă şi de-aia se cred invincibili. Nu vrei să vorbeşti despre graniţe
ţi-ar plăcea mai mult să-ţi aduci aminte despre Domnule Motan
pisoiul pe care l-ai pierdut. A fugit sau a fost furat

[...] Citeşte tot

poezie de Leonard Ancuţa (26 iulie 2010)
Adăugat de Leonard Ancuţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea III - Parodia imigrantului

Imigranţi, copii de suflet ai lui ăla cu A mare
Nu puţini, milioane, după ultima estimare,
Răspândindu-se în roiuri întind corturi uriaşe
Şi ascunzându-se în ele fac planuri ucigaşe.

Iată vine-un imigrant ce părea mai descurcăreţ
Johannis privind la dânsul îl întreabă cu dispreţ:
- Was ist das?
- Was? Şi de mai ştii şi româneşte
Domnul nostru vrea să-ţi spună ceva ce te priveşte.

La un semn deschisă-i calea şi se-apropie de Cotroceni
Un imigrant atât de simplu că se pierdu printre bucureşteni.
- Tu eşti Johannis?
- Da imigrante!
- Am venit să-ţi cer să ne primeşti,
România e frumoasă, e o ţară ca-n poveşti.
- Orice gând ai imigrante şi cu orice planuri vei fi sosit
Cât suntem încă la pace eu îţi zic du-te de unde-ai venit.
Despre partea cu primitul, noi şi-aşa suntem săraci

[...] Citeşte tot

parodie de Rozsnai Zsolt, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rozsnai Zsolt
Comentează! | Votează! | Copiază!