frică şi viaţa de apoi

Mă tem de moarte, pentru că nu cred în viaţa de apoi.

citat clasic din Octavian Paler
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Eclesiastul 9:5) 5 Fiindcă cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic şi nu [...] | Citeşte tot comentariul

Eu consider creierul ca pe un computer care se va opri din funcţionare când componentele sale se strică. Nu există rai sau viaţă de apoi pentru computere stricate; aceea este o poveste pentru oamenii care se tem de întuneric.

citat clasic din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu privesc viaţa de apoi ca pe o poveste pentru oamenii care se tem de întuneric.

citat din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub pretextul de a vă împărtăşi din bunurile spirituale ale carităţii şi milei divine, teologii vă răpesc în chip ingenios bunuri incomparabil mai reale şi mai esenţiale decât cele care vi le promit; sub pretextul de a vă deschide porţile împărăţiei cerurilor şi de a vă învrednici cu fericirea eternă, ei vă împiedică să vă folosiţi liniştit de orice fericire adevărată, aici, pe pământ; în sfârşit, sub pretextul de a vă salva pe lumea cealaltă din imaginarele chinuri ale infernului, care în realitate nici nu există, aşa cum nu există nici eterna viaţă de apoi, ei vă inoculează frică şi speranţă dăunătoare pentru voi şi (inutile) pentru ei, vă fac să înduraţi chinurile adevărate ale infernului în viaţa aceasta, singura pe care puteţi conta.

Jean Meslier în Cugetări despre religie (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum în secolul douăzeci şi unu...

acum în secolul douăzeci şi unu,
când viaţa a devenit doar toamnă,
omenirea intră la idei
se consideră abandonată, singură, cu ea însăşi,
de când ne gândim la viitor
toate zidurile s-au strămutat,
principiul speranţei a ieşit în fugă pe geam
şi noi ne uităm cruciş unii la alţii,
hai să schimbăm lumea,
dar cu cine anume,
cu clasa muncitoare care a intrat în extaz?
te uiţi spre viitor
ca şi cum te-ai uita pe gura unui obuzier.
căutăm altă ţară pe care n-o găsim niciodată,
avem impresia că pământul goneşte nebuneşte spre autodistrugere.
toate imperiile şi-au schimbat stăpânii,
s-au schimbat şi conştiinţele,
hainele, femeile, modele,
începem să credem în viaţa de apoi,
în măreţia şi laşitatea ei,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (4 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea lui Adrian Păunescu

(5 noiembrie 2010)

Nu era un ipohondru,
Înzestrat fiind, ca un domn,
Păstrând din tinereţe o obsesie
Numită intuiţia morţii,
A fost un om, un poet,
Cu o sensibilitate fabuloasă,
Un luptător neobosit,
Gândea, citea, scria poezii, articole,
Lăsând în urmă mari lucrări
Şi mai bune şi mai rele
Şi noroi şi multe stele...
El a iubit o ţară în aşa măsură,
Unde nebunii clocotesc de ură,
A fost un râu cu izvoare înmiresmate,
Abia acum, când nu mai este,
Realizăm cât de mare a fost.
Poetul n-a învăţat să moară,
Spunând adesea: Nu mă tem că mor,

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negruţ ...

Am scris pe poartă "câine rău"
Deşi eşti cel mai blând dulău,
Să-i sperii tu pe nepoftiţi
Când îţi arăţi şirag de dinţi.
Doar caţelandru când erai
Tot ce prindeai în colţi rodeai...
Chiar şi papucii mei uşori
Şi fulgii repezi de ninsori.
Creşti într-un an, ajungi adult;
Opreşte-te! Crescut-ai mult...
Nu pot în braţe să te ţin,
Să-ţi mângâi trupul tău calin.
Cu ochii făcuţi din cărbuni
Ce ard mocnit, ca doi tăciuni,
Eşti pus pe joacă, sprinten foc
Şi pe hârjoană, ghemotoc.
M-aştepţi nerăbdător când vin;
Îţi scot din blană un ciulin.
Ai dat iama pe la coteţ
Privind poiata cu dispreţ.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluteşte-acum prin lume parfum de sărbătoare

Pluteşte-acum prin lume parfum de sărbătoare,
Cumva, cu mici excepţii, toţi vrem să prăznuim,
Mă uit la ce se-ntâmplă şi am o întrebare:
Mai ştim rostul la praznic? Ştim să ne pregătim?

Văd oameni alergând, cu multă-nsufleţire,
Se fac cumpărături, aşa, ca de o nuntă,
Ar da acum oricât pe-un strop de fericire,
Comerţul e în floare şi cheltuiala-i multă.

Dar oare câţi mai ştim şi câţi mai înţelegem,
Pe cine, şi de ce, şi cum sărbătorim?
E-aşa de important ca să putem s-alegem,
Lumina de-ntuneric, pe cine preamărim.

Prea mulţi trăiesc stresaţi, cuprinşi de ignoranţă,
Conduşi mai mult de patimi, de bani şi de noroc,
Ei nu mai ştiu ce-i bine, ce e de importanţă,
Căci nu-L cunosc pe Isus, pe marele Proroc.

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Groza (22 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La strâmtoare

Nu s-a-nfăptuit minunea, nu s-a confirmat speranţa
Afirmate-şi-aşteptate cert, cu toată siguranţa.
Arma, armele secrete adesea profetic promise
Şi-n nădejdea cărora, prin metode nepermise
Au pornit acest război, fiind convinşi cu fermitate
Că e-nainte de-a-ncepe câştigat pe jumătate,
Micile piedici umane fiind fără-nsemnătate
Şi chiar neintrând în calcul... încă n-au fost inventate.
Iar războiul e aproape... s-a-ntors de unde a plecat.
Ce fac nemţii îi priveşte... au găsit ce-au căutat.
Vorba e... ce facem noi? Ce am putea fi în stare?
Să luptăm până la unul... sau să ne cerem iertare?
Să luptăm... însă cu ce?... Cu piepturile nu mai ţine...
Mai ales că inamicul e dotat atât de bine.
Şi apoi pentru aceasta, trebuie mari efective,
Ori, noi, în realitate, le avem mai mult fictive.
Trei sferturi din mobilizabili sunt mobilizaţi pe loc,
Restul, corp operativ, zvârliţi fără milă-n foc
Ca să apere pe primii, plasaţi pe unde-au putut
Indiferent dacă pe-acolo au sau nu ceva de făcut.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rubaiyat

Hai, sus! Soarele-a risipit Aştrii
De pe Câmpia Nopţii şi-albaştri
Ochii zilei se oglindesc peste
Turnul cel Mare – mii de piaştri!

În geana zorilor mi s-a părut
Ca-aud din Crâşmă glas, frăţesc salut:
"Templul aşteaptă oaspeţi credincioşi,
Intraţi, nu vă sfiiţi, slujba-a-început"!

Cocoşu-a cântat, umflându-şi guşa,
Iar cei de-afară-au strigat: "Uşa,
Deschideţi uşa, ştiţi cât de puţin
Timp avem de stat şi-apoi... cenuşa."

Învie Noul An dorinţe dragi,
Dar gânditor tu, suflet, te retragi
Spre spaţiul unde Moise-a rupt un ram,
Iar pe Hristos l-au adorat Trei Magi.

[...] Citeşte tot

rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!