Citate despre frumusețe și privighetori
citate despre frumusețe și privighetori (inclusiv în versuri).
Uliul ucide privighetoarea. N-are carne deloc, dar prea frumos cântă.
aforism de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Este disponibilă și traducerea în italiană.
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Veneau călători de peste mări și țări în orașul împăratului ca să vadă palatul și grădina și toți se minunau de atâta frumusețe, dar când auzeau privighetoarea spuneau: "Ceva mai frumos nu se poate!"
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărțile pe care le scriau învățații erau răspândite peste tot pământul și câteva din ele au ajuns și până la împăratul Chinei. Șezând pe tronul lui de aur, le citea și dădea din cap mulțumit, fiindcă în cărțile acelea se spuneau lucruri așa de frumoase despre oraș, despre palat și despre grădină. "Dar mai frumos decât totul e privighetoarea", spuneau cărțile.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucrătorul
Te irosești în încordări de arc
lângă roțile mari de oțel.
Strivești între degete sânii materiei.
Iți sunt de păcură mânile și afumate în zorile.
Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
pentru tine mașinile cântă
mai frumos decât privighetorile.
Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
tu știi că frumoase sunt
numai lucrurile ieșite din puteri omenești.
Tu știi că nici o stea
n-a fost făcută de mâna ta,
și-ți zici: orce-ar spune prea mulții gureșii poeți,
nici o stea nu-i frumoasă.
Din fântâni sfredelite-n osia planetei
iți scoți gălețile de foc.
Nu te cunosc, nu mă cunoști,
dar o lumină alunecă
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atelierul artistului
Scriu într-un pharmakon,
Printre chisele de faiance,
Vegheat de o privighetoare mecanică
Din secolul XVI
Mestecându-mi cuviincios
Porcia de înger.
La fel de firești
Aceste vorbe
Cum coapsele, gleznele și
Celelaltele
Ale frumoasei proaspăt scoase
Din
Mașina de scris...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei din volumul, Un poet din Tibet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
În Flandra țară sângeroasă,
Ne spun pribegii călători,
Femeile scot ochii, noaptea,
Plăpândelor privighetori.
Și mai frumos ca mai-nainte,
Cu dorul veșnic de lumină,
În trilurile lor suave,
Privighetorile suspină.
Poeți, lumina vieții voastre
E visul magic de iubire;
În dorul ei cântați voi jalnic,
Ca ea nu-i alta să inspire.
Iubiți! Să n-aveți însă parte
Nicicând de-ai dragostei fiori!
Ca s-o cântați, dorind-o veșnic,
Sărmani poeți-privighetori.
poezie clasică de Radu D. Rosetti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privighetoarea a început să cânte și împăratului i-au dat lacrimile; lacrimile îi curgeau pe obraz și privighetoarea cânta tot mai frumos; cântecul ei îți mergea drept la inimă. Împăratul a fost foarte mulțumit și a spus ca privighetoarea să poarte un papuc de aur la gât. Dar privighetoarea i-a mulțumit și i-a răspuns că a fost răsplătită îndeajuns.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deși nu sunt rivali, păunul și privighetoarea posedă câte ceva din ce e mai frumos pe lume.
aforism de Vasile Ponea
Adăugat de Vasile Ponea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moș Nichifor: Doamne! bine-ți mai șede, jupâneșică; parcă ești una de-a noastre! Nu cumva a ținut vreodată tatăl d-tale orândă în sat, undeva?...
Malca: Ba a ținut mult timp ratoșul de la Bodești.
Moș Nichifor: Apoi mă miram eu de ce vorbești așa de bine moldovenește și aduci la mers cu de-a noastre. De-acum n-am să te mai cred că te temi de lup. Ei! ei! cum ți se pare aici în poiană? Așă-i că erai să mori și să nu știi ce-i frumos pe lume? Ia auzi privighetorile ce haz fac! Ia auzi turturelele cum se îngână!
replici celebre din Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă (1877)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce frumos cântau privighetorile în noi, după ce ne-am sărutat ca și când ne era ultima clipă pe pământ...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În curând, va fi învinsă iarna
În curând, va fi învinsă iarna;
În curând, înghețatele ferecături vor fi desfăcute
și topite. Încă puțin
Și aerul, pământul, valul, totul va fi cuprins
de plăcerea reînvierii și a înfloririi; o mie de
forme vor răsări,
Din aceste amorțite movile, din aceste înghețate
mușuroaie de pământ, ca din adânci
morminte vor răsări.
Ochi sensibili, urechi fine cele mai delicate
însușiri ale tale tot ceea ce ia cunoștință
de frumusețea naturii
Se va trezi și se va umple cu această frumusețe.
Tu vei observa aspectele simple, delicatele
minuni ale pământului,
Păpădia, trifoiul, smaraldina iarbă,
florile timpurii, primele parfumuri,
Arbustul pe care calci, verdele-galben al
salciei, înflorirea prunilor și a cireșilor,
Sturzul, privighetoarea, mierla făcându-și
[...] Citește tot
poezie celebră de Walt Whitman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dacă ai ști ce frumos cântă privighetoarea în biserica din inima mea, te-ai opri din drum să mă strângi în brațe, lipindu-ți urechea de pieptul meu...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina era plină de minunății și era așa de mare încât nici grădinarul nu știa până unde se întinde; dacă mergeai tot înainte ajungeai într-o pădure cu copaci înalți și lacuri adânci. Pădurea mergea până la marginea mării și marea era albastră și adâncă. Corăbiile treceau chiar pe sub ramurile copacilor și într-un copac era o privighetoare care cânta așa de frumos încât până și un biet pescar care nu-și mai vedea capul de treabă și de griji se oprea în loc și asculta când venea noaptea să-și ridice năvodul.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot umblând încoa și încolo, nesăturându-mă de privirea florilor și de miros, auz un glas ca de privighetoare care tot zicea: "cine m-o mânca, rămâne grea!" Stau în loc, caut să văz de unde vine glasul, și mi se părea că iese din mijlocul unui stufuleț de pomișori, mai frumoși decât ceilalți pe care îi văzusem până aci. Mă iau și eu după glas ș-o plec într-acolo. Când, ce să vezi? stufulețul se făcea că era înconjurat de niște iarbă verde, subțirică și naltă de-mi venea până mai sus de genunchi: firicelul de iarbă și floricica; astfel încât nu te îndurai să calci peste ele. Și când adia vântul, se culcau și se ridicau de părea că sunt niște valuri de apă. Eu, pâș, pâș, binișor, mă feream să nu stric a frumusețe de iarbă și flori, și ajung până la stufuleț. Acolo, în mijlocul unor pomișori, era unul ceva mai nălticel, pare că de dinadins era făcut așa, ca să-l vază oricine o trece. Pe ramurile lui sta niște merișoare mici și p-o parte rumene, de părea că erau prăjite. Stau și ascult. Ele se făcea că mie îmi vorbeau, căci nu mai încetau de a tot zice: "cine m-o mânca, rămâne grea".
Petre Ispirescu în Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai frumoasă fiică a naturii
Stropi de ploaie cad peste chipul tău
Ca lacrimele care curg
Din ochii lui Dumnezeu.
Vântul te leagănă ușor,
Precum adoarme mama al său odor.
Soarele îți admiră față
Și privighetorile îți dau bună dimineața.
Ești o casă pentru păsările cerești
Ca o mamă bună pentru oameni
Și viețuitoarele pământești.
Binecuvântată ești de cel de sus
Pădure verde, pădure
Ca luceafărul care a răsărit și încă n-a apus.
Ești cea mai frumoasă fiică a naturii.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privighetoarea
Când îmi anunț trezirea,
E forfotă si spaimă-
În pomi îmi încolțește
Din muguri veche faimă.
Ci eu, de câte ori,
La un dejun cu mine,
Din spaimă mi-am creat
Poemul ce m-obține...
Ci eu ca nimeni alta
De faimă am fugit
Și într- o primavară
Frumoasă am venit-
Era ceva măreț,
Să fiu admiratoare,
Și s-a răsfrânt în suflet,
O zi -
Privighetoare.
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole (29 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punând căpăstru la perdea
Frumoasa mea, frumoasa mea,
Rază de vis, rază de stea,
Ești înger și lumină vie,
Iubirea mea din poezie.
Comoară ești pentru noi toți,
Ești curcubeu pentru nepoți,
Ești zâmbetul de primăvară,
Mișcarea ți-i de căprioară.
Pictată ești neîncetat
În cântul larg și înălțat
De filomelele în zbor,
Scânteie de iubiri și dor.
Urci munții și marea seduci,
Pe fânul stelelor te culci,
În candele torni mir, frumos,
Sub braț de înger maiestos.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la frumusețe și privighetori, dar cu o relevanță mică.
Tot acel trecut
Pădurile sunt străvechi;
Iar bobocii care se deschid
Printre spinii tufanilor,
Treziți în martie de-un vânt lichid,
Sunt milenari în frumusețea lor
Nimeni nu știe din ce noroi,
Din ce întunecate vremuri
Vine trandafirul înspre noi.
Izvoarele sunt din tinerețea lumii,
Iar pârâul susurând în liniștea din jur
Curge din locul unde zăpezi reci dorm
Sub ceruri de azur,
Cântând istorii lungi despre periplul
Anotimpurilor, niciodată monoton;
Fiecare strop limpede și pur
Este înțelept ca Solomon.
Noi, oamenii, suntem vechi fantasme;
Visele noastre toate își au seva
În penumbra Raiului, în basme
[...] Citește tot
poezie clasică de Walter de la Mare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi...
Azi mi-am prins în păr fire de argint
Nu am multe toamne...(Ce frumos mă mint!)...
Am doar primăveri, în lila mă îmbrac,
Sunt în anotimpul florilor de mac
În zori mă trezesc cu privighetori
Ciocârlia-mi urcă triluri pân' la nori...
Eu culeg din lan roșii flori de mac,
Spice și cicoare... cunună să-mi fac
Cu privirea sus, dincolo de nori,
Iau din cer azurul și îl pun în flori
Și din albăstrele îmi fac un buchet,
Lângă ele pun un surâs discret...
Îmi pun la urechi cireșe- cercei
Și mă ninge vara cu floare de tei
Cu parfum de roze seara mă răsfăț
Să nu vină iarna!... Nu vreau să îngheț!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre frumusețe și privighetori, adresa este: