Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

furnici și moarte

Citate despre furnici și moarte

citate despre furnici și moarte (inclusiv în versuri).

Strânge omul ca furnica, când moare, nu ia nimica.

zicale românești
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Furnica, când îi vine moartea, scoate aripi și zboară.

proverbe românești
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde moare furnica dacă nu în zahăr?

proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Leul, neavând dușmani naturali, nu-l mănâncă nimeni și moare numai de bătrânețe. Și cum moare? Îi cad dinții și nu se mai poate hrăni, nu mai poate vâna, dar nici să mănânce din ce vânează altul. Și moare ca un bicisnic, mâncat de furnici și de muște.

citat din (2008)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Chelaru

Greierașul

Cri, Cri, Cri, furnică Cri,
Greierașul iar veni
La furnică să cerșească
Și mâncare să-i gătească.
Cri, Cri, Cri, furnică Cri,
Vara mâine o veni.
N-am sa mai cerșesc la tine,
Am să cânt de azi pe mâine.
S-asculți cântecelul meu
Furnicuță nu-ți e greu:
Cri, Cri, Cri, furnică Cri!
Ți-oi cânta pân-oi muri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unei hoaște care vrea să se mărite

De spate-i cocoșată, nu are dinți în gură,
Iar fața-i e brăzdată cum e o arătură,
E surdă de-o ureche, privirea-i e sașie,
Și e așa uscată de parcă e-o scrumbie.

La mers se poticnește și-i tremură o mână,
Îi scârțâie genunchii și părul parcă-i lână,
Iar țâțele-i atârnă ca rufa la uscat,
Doar pielea e de ele, că-aproape au secat.

Și totuși o furnică ai dragostei fiori,
În pat se zvârcolește din seară până-n zori
Și vrea să se mărite, visează-orgii carnale,
Deși de-o vreme Moartea îi dă mereu târcoale.

poezie satirică de din Pamflete și satire (11 noiembrie 2019)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Nisipul drumului...

Nisipul drumului
Lucea sălbatic;
O amară căldură
Îmi furnica mădularele.

Întocmeam către unii
Răspunsuri curtenitoare.
Trecuseră luni
De când vroiam să mor.

Văzduhurile lumii
Păreau a se-ngusta;
Orizontul cu munți
Mă strângea ca o cască.

Două luni de când
Noapte și zi
Îmi scorneam noime
De amânat moartea.

poezie clasică de din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Conversație

Netezeam părul unei furnici
iar moartea la umbră își agăța un suflet
între urzici
cu ocazia asta am putut avea
o conversație
diferită
în care ea tăcea
eu tăceam
furnica tăcea
uimită
și sufletul avea iritație...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Statuie antică în ruină

Pe voluptatea care rotunji frumosul pântec,
încât e prins în piatra - vecinic cântec -
se reazimă acuma prăfuite tufe de urzici...
Din rănile frumoasei coapse ies furnici...
Iubirea a creat această mică și subtilă gură
pe care dalta a sculptat-o în căldură...
Acum, în al iubirii cald și dulce leagăn,
își face plasa "cap de mort", păros păiangăn.
A fost creată fruntea într-o lungă meditație
din care n-a lipsit o voluptuoasă grație:
ideea fecundată de eterna frumusețe...
Din acest gând cuprins în suprafețe
și ros de ploi, de geruri și de gârle,
ies gușteri, scolopendre și șopârle.

poezie clasică de din Capricii - Cartea cosmică (1929)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Stendhal

Un vânător trage un foc de armă într-o pădure, prada cade, iar el aleargă să o ridice. Dă cu cizma peste un mușuroi de furnici înalt de două picioare, le distruge acestora casa, le împrăștie până departe pe ele și ouăle lor... Nici cele mai filosoafe dintre furnici nu vor putea înțelege vreodată ce a fost cu obiectul acela negru, imens, îngrozitor, cizma vânătorului deci, care a pătruns dintr-o dată în sălașul lor, cu o nemaipomenită rapiditate, precedată de un zgomot infernal, însoțit de o jerbă de flăcări roșietice... Tot așa stă treaba și cu moartea, viața, eternitatea, lucruri tare simple pentru cine are organele suficient de ample pentru a le percepe.

în Roșu și negru
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Napoleon" de Stendhal este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -46.20- 32.99 lei.

8 ipostaze ale cerului

I

Ah dureros cel mai dureros
cer printre frunze
răsărind spre-ale corupe.

II

De-a pururi se țese
crisalida cerului
virginala indiferență.

III

Ochi estropiat
văzându-se doar
pe sine.

IV

[...] Citește tot

poezie de din Righoarea văzduhului (1978)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Imposibila neutralitate" de Gheorghe Grigurcu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.72- 24.99 lei.
George Coșbuc

O noapte pe Caraiman

Scoboară degrabă ciobanul
La târlă cu oile lui.
E seară pe culme, și nu-i:
Se-ntunecă-ncet Caraimanul
Cum nu-l mai văzui.

Stau neguri pe Jepi, pe Furnica,
Și neguri pe Vârful-cu-Dor:
Se lasă din umedul nor
Tăcerea și noaptea și frica
Pe culmile lor.

S-a stins după muceda stâncă
Și ultimul roșu de-apus.
Deodată, cu soarele dus,
O noapte cumplită și-adâncă
Se varsă de sus.

Iar alta se urcă din vale
Cu spaima eternei tăceri

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Nota în caietul

cu pânză din scoarță de copac
ce visa când lua sămânța
de azorele cu efecte halucinogene
asemănătoare lsd-ului. visa copii morți
numai copii morți înveliți în frunze
de palmier și îngropați fără ceremonie
visa copii năpădiți de termite sau furnici
visa copii prinși de păianjeni mari
care îi injectau și apoi le sugeau interiorul
visa copii devorați de jaguari sau tigri
visa copii arși pe ruguri în ceremonii
de inițiere pentru șefii de triburi
visa și nota totul în caietul acela
din scoarță de copac. copii prinși
în hățișurile copacilor lacomi
apoi stătea în pat și se gândea
câți copilași morți văzuse în viața lui
privea tavanul cu ochii înlăcrimați
primul copil mort a fost o fetiță
de nici un an dintr-un trib care a dispărut

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la furnici și moarte, dar cu o relevanță mică.

Poezie mică și foarte alintată

la ora nefastă, când trenul încărcat cu granate trece prin sângele dumneavoastră, dama de pică netoții între picioarele sorții citește (cu ceva dificultate) povestea aceasta în cafeaua cu lapte de urzică. inima de bezea amețește, prostuță și grea, în odor de frăguță, iar dânsa, drăguță și bosumflată topește o mărgea în apa vinovată de melancolonie, să îmblânzească floarea bolundă și rea de begonie. dar amorul ștrengar este meșter măcelar și despică barbar coapsa frăgezită în lichiorul amar de furnică, să o pape o pisică leneșă și peltică. vai! căci poza din dubai, postată pe instagram, unde ea, apetisantă ca o shaworma de porțelan, atașată de un don juan rotunjor și bădăran, călare pe un merțan, fluturând nenumărate bancnote parfumate de yves saint laurent (să moară și ultimul dușman) n-a primit decât un like. vai! suspină înecata în cana cu ceai de păpădie, anemia ușoară să-i fie. deși într-un cancan se spune că un șarpe de mătase și-ar fi făcut câteva case în sânul inuman de diafan, mustind de mirodenii păgâne și tatutat cu șase șase șase, hashtag satan. până și zeii își picură zorii printre buzele roze de dive maladive, la care țintesc toți muritorii fără pretenții cognitive.
și se mai zvonește că un poet de budoar, fără nicio buburuză în buzunar, ar fi decedat mortal, strivit de un poem incendiar, murdar de dulceață de chihlimbar, cu picioare fatale de muză mofluză. vai! ce coșmar!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Învață de la toate

Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învață de la umbră să taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la pietre cât trebuie să spui,
Învață de la soare cum trebuie s-apui.
Învață de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci,
Învață de la toate, că toate-ți sânt surori,
Să treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori.
Învață de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învață de la nufăr să fii mereu curat.
Învață de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învață de la apă să nu dai înapoi.
Învață de la umbră să fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învață de la soare ca vremea s-o cunoști,
Învață de la stele că ceru-i numai oști.
Învață de la greieri – când umerii ți-s grei
Și du-te la furnică să vezi povara ei.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Liviu CeclanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 27 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Aroganță

Plâng și firele de praf la moartea mea,
Dar ele nu știu ce e durerea,
O lume se sfârșește peste ea
O lume ce nu cunoaște revederea.

Cad plopi înalți cad și imperii
Un om moare altul se ridică
În timp ce hedoniști ne predăm plăcerii,
Nu ne uităm când ghilotina pică.

Furnici în vânt noi suntem, veșnicie
Ce ne clădim universuri infinite
Și toți jinduind la scaunul de domnie
Uităm să trăim pentru a fi iubite.

În versuri plâng acele vremuri depărtate
Când visam că navighez pe sub tării înstelate
Dar încet-încet corabia lua apă
Și nu mă mai uitam la bolta înstelată.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Complot

Sunt o furnică jos, în pământ,
Sunt rămurică în ploi și în vânt,

Sunt o pedală-n roți de olar,
Sunt o petală-n câmpul stelar,

Sunt un firicel dintr-un izvor,
Sunt un căpețel de pețiol,

Sunt bob de grâu din moara de vânt,
M-adun în pârâu, din când în când.

Sunt o stihie a-ntregului tot,
Când moartea și viața cad la complot.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Catarame

Între da și nu, mă gândesc la Evtușenko, aș spune da, optimist,
aș spune nu, mai realist, vibrațiile minciunii sunt puternice,
te lovesc ca o ușă batantă, numai furnicile roșii trec pe dedesupt, marx, engels, lenin, stalin, mao, kim, castro, ș. a.,
plouă cu stele pe morți, săruturile noastre, iubito, urcă la cer,
vine vulturul să-mi caute ficatul, nu-l mai găsește, face, scandal,
heil, vultur, e un final.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea de a spune - Vreau

Fericirea de a spune – Vreau,
Viața uneori e gruen sau grau,
Sufletul? Ce suprafață are?
Cât un ocean sau cât un bob de sare?
Nimic nu este fără de putință,
Când ți se pare că mai ai voință,
De sus se vede un efort, dar de furnică,
Totuși furnica nu știe de frică.
Vreau și te vreau numai pe tine, mia donna,
La București sau chiar la Barcelona,
Apoi noi vom pleca-mpreună
Spre altă lume sub aplauzele din lună.


Un telefon și merg la teatru,
m-așez, privesc, mă doare ceafa,
oamenii râd din patru-n patru,
sunt trist și mă gândesc la Sapho.
Sala se zguduie de bucurie, hohot,
Un râs coagulează totul,

[...] Citește tot

poezie de (2 octombrie 2011)
Adăugat de Boruis Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Țenche

Singura carte

Cu flori, hârtii și fără intrigi
În lumea ta am apărut,
Tu te uitai doar înainte
Iar eu apusul l-am pierdut...
Cărțile vechi au numai praf,
Iubiri prea moarte și stinghere,
Îl caut pe Dumnezeu sub raft
E vineri azi,
Mai vrei eclere?
În fața mea am numai aripi
De ciori, furnici și avioane.
Dar uite, numai eu visez
Tu te-ai ascuns printre baloane.
Cu aer cald eu te aștept
Să îmi arăți drumul spre Marte
Și dacă avem același gând,
Tu o să fii singura carte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre furnici și moarte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook