Citate despre gânduri și melancolie
citate despre gânduri și melancolie (inclusiv în versuri).
Culmea melancoliei
Să cazi pe gânduri și să-ți spargi capul.
culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolia e poezia ce plânge-n gând...
aforism de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Timpul trebuie folosit pentru a evita singurătatea, această groază înăbușită care dă buzna în sufletul omului, amestecându-se în glasurile melancolice interioare ale gândurilor preapline de reproșuri ascuțite, și nici lacrima nu aduce speranța.
Camelia Oprița în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sunt atâtea nuanțe de vânăt și cenușiu pe anumite străzi, și trapul cailor de la trăsură răsună atât de clar pe caldarâm, încât inima ți se strânge la gândul că insulele acestea de melancolie și tăcere vor pieri într-o zi, înecate de fluviul cel mare.
Mircea Eliade în Nuntă în Cer
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!


Gând de toamnă
Din tot ce e mai trist în toamnă,
Pe când natura-i mai pustie,
Trezind în sufletele noastre
O notă de melancolie,
Gândesc la florile acelea,
Cununi de-aducere-aminte,
Cari-au trăit în cimitire
Și mor uitate pe morminte...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Îmi plăceau atât de mult câmpul, florile și păsările! Preferam să stau singură pe iarba presărată cu flori; în clipele acelea, gândurile mele erau foarte adânci. Ascultam zgomotele îndepărtate... murmurul vântului și chiar cântecul șters al cosașilor... îmi trezeau în suflet dulci melancolii... Pământul mi se părea un loc de exil și visam Cerul...
Sfânta Tereza de Lisieux în Istoria unui suflet
Adăugat de Margareta
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sexul este produsul trupului, este nereflexiv, dionisiac și imediat, o soluționare extatică a dorinței fizice. Prin comparație, gândirea pare o boală, o nevoie patologică de a impune ordinea, un simbol al incapacității melancolice a minții de a se supune fluxului.
Alain de Botton în Eseuri de îndrăgostit
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Unui crescător de păsări
Melancolic la beție
Mai ales când toamna plouă,
E cu gândul la soție
Și impozitul... pe ouă.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta
Privirea ta-mi revarsă-n suflet
fiori de lacrimi albastre,
un tainic gând rătăcește
printre file roase de iluzii.
Melancolice stele răspund
neliniștitelor întrebări,
netezindu-mi cărarea visului
cu lumina dorului.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cu sofistica voastră nu faceți nimic altceva decât să vă tânguiți și să cobiți. Ce răspândiți voi printre oameni? Ceva folositor? Nici gând. Melancolia, depresiunea, deznădejdea, neîncrederea în viitor, astea răspândiți voi în cetate. Voi vă pricepeți, cel mult, să răsturnați valorile, nu să le creați. Și încotro credeți voi că împingeți lucrurile? Spre un haos care, într-o zi, ne va distruge pe toți.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechi scrisori
O, vechi scrisori, eu v-am găsit atâta de uitate,
Cu plicul mic, cu scrisul mic și vorbe-ndurerate,
Erați iubrea de demult a celuia pe care-acum
Cu-atâta dor, cu-atâta chin l-aștept mereu pe-același drum.
Eu v-am privit, și chipul lui mi-a apărut întunecat,
Eu v-am trăit, și visul meu era așa de-ndurerat.
O, vechi scrisori, mi-ați apărut ca o ciudată prevestire:
A fost atât de mult iubit și-așa de șubred în iubire.
Eu, în trecut, la voi, mereu, lăsa-voi gândul să mă poarte
Melancolia mea de-acum și gândurile voastre moarte,
Cu negre flori voi presăra întreagă așteptarea...
Ce rău făcut-ați, vechi scrisori: ați răzbunat uitarea!
poezie de Mia Frollo din Flori de flăcări (1923)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist, destul de mediocru, care emitea principiile epigramei perfecte
Când pentru epigrame dai rețetă,
Îmi zboară gândul cu melancolie
La jucătorul decavat, ce scrie:
"Cum se câștigă sigur la ruletă".
epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie
Melancolic stau la poartă
doar cu gândurile mele,
Căutând a mea consoartă
în puzderia de stele.
Melancolic stau la poartă
în noaptea cu lună plină,
Gândurile sus mă poartă
unde zarea e senină.
Melancolic stau la poartă,
privesc cerul plin cu stele,
Printre ele a mea consoartă
strălucește ca și ele.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia la pian
primele clipe
ale acestei dimineți,
tu și ploaia
tandemul unei iubiri
în toamna purpurie
acorduri limpezi -
vântul în ecou prelung
poartă gândurile
rugul de frunze
grațios se întinde
sub fereastra ta -
doi ochi surâzători
și-o țandără de soare
ploaia la pian
povestea vieții noastre
melancolie...
[...] Citește tot
poezie de Cristina Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!



Din ocean de vise
Din ocean de vise ferice, strălucitoare
Ai apărut în viața-mi femeie răpitoare,
Cum luna argintoasă, albă zâmbind răsare
Din înstelata mare!
În ocean de visuri din ce în ce pierite,
Te-ai dus și-ai stins cu tine iluzii fericite,
Cum luna melancolică și palidă dispare
În înstelata mare
Pe-a gândurilor câmpuri din ocean de vise,
În sânta mea junie al tău chip îmi surâse,
Femeie scumpă mie, cum luna-ncet apare
Din înstelata marel!
poezie celebră de Mihai Eminescu (1870)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!



Un trubadur
Un trubadur al nopților celeste,
Rămâne-o filă scrisă într-o poveste,
Este-un simbol care-a înflorit în vers
Al vremii scurse, poate-un fapt divers,
O vrajă consumată-n nopți târzii
Și umbra unei dulci melancolii,
Un cânt duios în inimi tresărind,
Când stele-n candelabre se aprind,
Cu visele ce s-au născut în timp,
În zborul îndrăzneț peste Olimp,
Un gând pios și drag și renăscut,
Care-mi aduce aminte de-un trecut...
Nu mă certa că liniștea ți-o fur,
Tu iartă-mă, sărmane trubadur!
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt versul
eu sunt versul, poezia
care trece pe alei
uneori sunt frenezia
cu miros de flori de tei
sunt fir de melancolie
care plânge pe cărări
alteori o fantezie
cerșind nopțile de ieri
sunt un gând, poate grăunte
din eternul univers
metaforă în cuvinte...
eu sunt doar atât: un vers
poezie de Liliana Ghiță Boian din Arome dintr-o lume uitată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sonetul toamnei
Sonetul toamnei frunzele-n rugină
Îl cântă melancolic ca poeții
Și îndelung se-aude aria tristeții
Din simfonia toamnei cea divină!
Se plimbă vântul singur prin grădină
Și e mai rece roua dimineții,
Sunt mai îngrijorați de-acum drumeții,
Cu gândul lor la vremea ce-o să vină.
Spre calde, dar îndepărtate țări,
Se-ndreaptă cârduri, păsări călătoare,
S-au pregătit de drum spre alte zări.
Noi trist privim cum ele au să zboare,
Mereu pe-acele vechi și lungi cărări,
Ce sunt pierdute-n zbucium și visare.
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre balconul muntelui
Vânturi tăioase, turme de nori,
maimuțe lamentându-și tristețile,
aerul e proaspăt, nisipul alb,
păsările zboară-n cercuri.
Pretutindeni cad frunze
foșnind, foșnind,
în vreme ce valurile râului
vin unul după altul, clipocind, clipocind:
Călătoresc singur prin o mie de mile
ale acestei toamne melancolice,
ducând în spate spre balconul muntelui
o sută de ani de boli și de suferințe.
Munca grea și regretele amare
mi-au înghețat ș albit fruntea
iar cel mai mult mă chinuie gândul
c-am renunțat la vinul meu.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie (triolet)
Ce ești tu melancolie?
Ode-ți scriu poeți o mie
Cu gândul la veșnicie
Ce ești tu melancolie?
De mă porți noaptea târzie
Pe tărâm de feerie
Ce ești tu melancolie?
Ode-ți scriu poeți o mie...
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gânduri și melancolie, adresa este:
