Citate despre genealogie și naștere
citate despre genealogie și naștere (inclusiv în versuri).
Textele de mai jos conțin referiri la genealogie și naștere, dar cu o relevanță mică.
În concluzie, a apărut o rasă generată de împerecherea dintre oameni și șerpi, care a dat naștere la o rasă hibridă, apărută ca urmare a contopirii liniilor genealogice ale familiilor regale ale celor două rase, care au fost în Antichitate centrate mai întâi în Orientul Mijlociu și cel Apropiat și, de-a lungul a mii de ani trecuți de atunci încoace și-au extins puterea în toată lumea... creând instituții - de exemplu, religiile - pentru a încătușa popoarele din punct de vedere mental și emoțional și pentru a le asmuți unul împotriva celuilalt, făcându-le să se războiască între ele.
citat din Icke (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arbore genealogic
Eu
mă
trag
din
bibliotecă
Rudele
mele
Cele
născute
Și
mai
ales
Cele
nenăscute
Sunt
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (24 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Genealogie
La început a fost țipătul
Care a născut Sângele
Care a născut Ochiul
Care a născut Teama
Care a născut Aripa
Care a născut Osul
Care a născut Granitul
Care a născut Violetul
Care a născut Ghitara
Care a născut Sudoarea
Care a născut pe Adam
Care a născut pe Maria
Care a născut pe Dumnezeu
Care a născut Nimicul
Care a născut pe Niciodată
Niciodată Niciodată Niciodată
Care a născut Cioara
Țipând după Sânge
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea de azi
Sub unghii de ceară mi s-a cuibărit o lume murdară
La capătul lor au crescut niște rămășițe de degete
De-ar fi fost frunze sigur ar fi fost feștede.
Opturile de lemn nu mai ard în șeminee
Nu se mai naște nici un Homer,
n-are cine scrie o nou epopee.
Pe-o bucată pătrată de plastic
Înmuguresc tot mai mulți
Mugurii conectați la arborele genealogic al lumii de azi.
Oamenii nu mai cresc drepți,
Sunt tot mai violate pădurile de brazi.
Au luat coroana marelui Profet și-au semănat-o peste tot
În locul lor
Ca o înmugurire spinoasă pe capul pământului
Și-au pus semne de punctuație Cuvântului.
Nouzeci de unghiuri au rămas drepte
...ca proorocii din vremea lui Ilie
Magnetul unei flori n-atrage primăvara,
Puternice-s o sută, o mie.
Coliviile mici stau în coliviile mari crezând că-s singure pe lume
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar putea merita să ilustrez această perspectivă asupra clasificării, prin a lua cazul limbilor. Dacă am deține descendența perfectă a omenirii, un aranjament genealogic al raselor de oameni, ar permite cea mai bună clasificare a diferitelor limbi vorbite în prezent în întreaga lume; și dacă toate limbile dispărute, și toate dialectele intermediare și cele care se schimbă foarte încet, ar fi incluse, un astfel de aranjament ar fi singurul posibil. Totuși s-ar fi putut ca unele limbi antice să se fi schimbat doar foarte puțin și să dea naștere la foarte puține limbi noi, în timp ce altele s-au schimbat mult ca urmare a răspândirii, izolării, și stării civilizației raselor descendente concomitent, și astfel au dat naștere la numeroase dialecte și limbi noi. Diferitele grade de diferență între limbile din aceeași familie, ar trebui să fie exprimate prin grupuri subordonate altor grupuri; dar aranjamentul potrivit sau chiar singurul aranjament posibil ar fi tot cel genealogic; și acest lucru ar fi strict natural, în timp ce ar conecta împreună toate limbile, dispărute și recente, prin cele mai apropiate afinități, și ar da descendența și originea fiecărei limbi.
citat din Charles Darwin
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaj
Un capilar, ieșit din picătura, spălând bob de piatră,
Ce se-nmâlește înrădăcinând un fir cât calvul puf
Și umflă, efilând sămânța cât un glob, ce părea seacă...
El știe, ca o Terră, să se împartă frunză, floare, fruct-burduf!
Și ou de gâză zămislește omidă pururi târâtoare,
Ce-și țese fir din ața-i pân' la moarte, un cuibușor
Și crizalidă naște, sparge a ei celulă pentru soare,
Ce-i face pene dintr-un voal și târâtoru-i zbor.
Și tot din oul spart, ca varul din odaie, zvârlit ca pe-o relicvă,
Șopârla de nimic devine crocodil și-un puișor erete;
Din bucățele, din la fel, este și pană, colți și tigvă
Și culori nestemate de cameleon, flamingo, ibiși, cuci, egrete.
În pântec de-un alt ou, dintr-o ciocnire fără vrăjmășie,
Se alipește corp pe corp, își face propria sa scaldă
Amfibien; ce-și pierde coadă-n cap imens de-o genealogie...
Un "eu", din tot ce-am înainte; din cotiledon, albină, broască, mamă caldă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Non sens
Dac-ar fi să credem toate câte biblia ne spune,
Am ajunge la concluzii, drept vorbind, nu tocmai bune.
Să luăm Facerea Lumii, uite-așa, la întâmplare;
Se poate ca subiectul să producă consternare.
Îmi cer scuze, dar să zicem, un roșu sau arăpel,
Un peon sau un pigmeu, ar vorbi în acest fel:
De pleci hai-hui de la Adam și urci genealogia,
Mergând pe drumu-ntortocheat ce l-a trasat religia,
Trecând prin zeci de mii de neamuri și generații fără număr
Și dacă mai forțezi puțin veșnicia cu-al tău umăr,
Undeva-n eternitate, te vei întâlni cu mine.
Nu-i poveste, nici minciună, poate controla oricine,
Rudă sunt direct cu Noe și prin el sunt cu Adam,
Iar în vinele-mi de gumă, sânge de la dânșii am,
Însă... nu știu după cine; după mamă, după tată...
Iată veșnica problemă ce n-ați pus-o niciodată.
Cam așa vorbea odată un june cu multă limbă,
Care cu închipuirea rânduirea lumii schimbă.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naștere punct zero
A început școală pe 14-15... miliarde de ani lumină plecată-n spirale
și așezată în aula rotind concentric și cu tablă neagră, în zgomot de urale
explozive... Nu știu de lună că n-aveam orbite pentru ea și nici nu strălucea,
iar revenind la facultatea-n curs de-a naște din scrumuri fumurii, în perdea
s-au încropit cursanți într-o alergare nebună de-a se face mari și a se-nnconjura de-apostoli
păzitori în jur -utopici pentru neinițiați- haotici, dându-și coate, rostogoli
să-și facă loc, să se aprindă printre nori și să se pavoazeze-n cer de-o bulă albastră;
un grăunte -aproape vid de masă- și-unde și mai mic, un firicel cu gât purtând o glastră
și-a încolțit o floare cu petale mirosind a simțuri și curgând nectar să își hrănească -ne având-
un gând, se-ncovoind de întrebări -de-un dedesubt de punct- plecate... Și atâta-i de păpând
elevul ce-a intrat pe-o lume-n undă scurtă, se-necând de-atât plângând! Se cheamă OM,
aflat la sânul Căii Laptelui de-o firicea genealogică, printre inelele de vârste nesfârșite de-al său pom.
E-o spiță, sau un vârf de suliță aruncată de un Cine... Bula, ea grăunte îi e acoperiș de-un miliard de miliarde de miliardimi din miliardul de-un micron...
PS
Pe Calea nesfârșită a Laptelui, numai pe ea, am 17 miliarde de surori ca bula, ce-o am și trenul și peron!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre genealogie și naștere, adresa este: