geografie şi munţi

Profesorul de geografie era cam supărat. Preda într-o clasă la care elevii mutau munţii din loc.

aforism de Alex Dospian (iunie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

La geografie n-am ştiut să spun flora versantului nord-estic al Munţilor Apuseni. N-am ştiut nici afluenţii Crişului Alb. Am luat patru. Vecinii mei ştiau atâtea numiri de râuri şi munţi... Scriu toate astea în caiet ca să nu uit toată absurditatea Bacalaureatului. Voi dovedi cu atâtea pilde că trec cei norocoşi, cei favorizaţi, cei tâmpi. Eu n-am văzut selecţia despre care ni se vorbeşte. Dacă mă întreba la naturale, insectele, la franceză romantismul, iar la geografie originile geologice ale munţilor, luam cea mai mare notă.

Mircea Eliade în Romanul adolescentului miop (1924)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia bărbatului

Vizitează zi de zi,
Rezistând şicanelor,
Muntele lui Venus şi
Groapa Marianelor!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia nu presupune o ştiinţă extra, ci o competenţă de viaţă. Cine confundă Austria cu Germania nu deţine nici cunoştiinţe generale, nici competenţa de viaţă. Munţii în Austria sunt într-o măsură atât de evidentă înalţi şi lacurile într-o măsură atât de evidentă adânci, încât a confunda această ţară şi locuitorii ei cu orice altă ţară şi populaţie din lume este ridicol.

citat din Cornelia Klappacher
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec naiv

Iubito, hai să mâncăm creta,
Să bem sticluţe cu cerneală,
Să fim din nou elevii leneşi
Din catalogul de la şcoală.

Ne-am face temele pe mâine
Şi hărţile la geografie
Cu sufletele-n munţi şi-n ape
Fără ca nimeni să ne ştie.

Iar la sfârşitul săptămânii,
Neascultaţi, uitând de toate,
Mi-ai arăta, oh, Doamne, sânii
În magazii dărăpănate!

poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Voinea i se umpleau ochii de ceaţă când învăţa băiatul la geografie, întins la pământ, cu capul pe Buşcă: "judeţul nostru are trei plăşi şi şase plaiuri; el aparţine religiunilor muntoase şi face parte din România pictorească..."
- Scoal' de-acolo, blestematule! Ţi-oi da eu ţie religie muntenească! zicea mă-sa. De-abia lăut, cu capul pe tigoarea asta plină de purici!...

Duiliu Zamfirescu în Spre mare, Buşcă, 1909 (1961)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografie

Hălăduiau prin munţii Bai
Hăşmaşe ciurde şi nemire,
Bârsane, lăi, în lâni cu scai
Ce bratoceau plapânde fire.

De iarbă-amară dar de soi.
Urcând- atenţie zănoage-
Se guguia câte-un negoi
Pelag şi tarc sticlind podrage.

Mă bîlea ici, aşa rotund,
Sticlind de cercuri glaciare
Sunt foarte almăj, nu răspund
Acum de ce-i hăşmaş şi moare.

Nemira da în giumalău
Un turcheş răspundea: rarău!

sonet de Marin Sorescu din Apă vie, apă moartă (1986)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul de geografie

Nu mă iubea profesorul de geografie,
ştia el de ce,
eu coloram cu albastru câmpiile, munţii,
iar mările, fluviile erau purpurii.
Se enerva rău dascălul,
Îmi punea numai note mici,
Dar am câştigat iubirea Krimhildei,
ştia ea de ce.
Simţea că e sânge bun în artere,
Am avut cu ea şapte copii,
Apoi am murit fericiţi, împreună,
Albastrul cobora în câmpii.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfozele nopţii

În loc de pernă dorm pe-un munte
şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
când infinitul nu mă mai ascunde
visez năprasnic şi-atunci cobor

Mă învelesc c-o plapumă de nori
mi-e somnul cât istoria de lungă
cu geografia dragostei măsor
eternitatea poate-o să-mi ajungă

Mi-e somnul cât istoria de lungă
când infinitul nu mă mai ascunde
nopţii îi bag iar stelele în strungă
în loc de pernă dorm pe-un munte

Şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
să-nvăţ tabla înmulţirii doar cu flori

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă stau şi mă gândesc bine cred că eram într-a treia... Învăţam şi matematică, şi gramatică şi istorie, şi geografie... Vezi?! Asta-i ţara ta, fata mamii. La geografie înveţi pe unde sunt munţii noştri, cum se cheamă fiecare, pe unde curg apele, unde este aşezat satul. Ia uită-te aici, vezi aţa asta albastră? O vezi? Acesta e Argeşul.... De pe aici au plecat bunicii tăi. Ce mai livezi cu mere, şi pere şi prune cresc pe pământurile acelea... Şi undele Argeşului sclipesc în soare ca nişte bănuţi de argint. Cum să nu-ţi placă geografia? Nu vrei să afli cât e de frumoasă ţara noastră, pe unde se află ea, prin ce locuri au trăit bunicii şi străbunicii tăi?... Aşa-mi vorbea mama despre geografie şi eu o ascultam amuţită de emoţie.

Constantina Caranfil în Cea mai dragă lecţie de geografie
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de geografie

Astăzi vom învăţa
despre postura bipedă
sau patrupedă a fiecăruia
aşa cum este reflectată
de scoarţa pământului

Şi fiindcă locuim instabil
pe un banal arc de cerc
trebuie să folosim un raportor
pentru a măsura centrul
unde staţionează rotundul

Atenţie însă la relief
deoarece poate da erori
de munţi dealuri câmpii
şi trupurile noastre
se pot decala în timp

Nu contează câte picioare
sau mâini avem de parcurs

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Perianu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui elev "as" la geografie

Când profesoru-a-ntrebat
Unde-s munţii Retezat
El răspunse dintr-o dată
Că sunt negreşit... pe hartă.

epigramă de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi şi, din nefericire, la o răspântie de năvăliri şi imperialisme. Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex geografic care, cum veţi vedea, ne mărgineşte şi ne hotărăşte destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc, muntele şi marea. Ceea ce aş vrea să apară lămurit este că pentru a ne înţelege trecutul, trebuie să înţelegem mai întâi întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte.

Gheorghe Brătianu în Chestiunea Mării Negre, Curs 1941-1942
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O geografie a dragostei de ţară

Un joc cu munţi-am inventat,
O geografie a dragostei de ţară,
Cu dor pe-un cal înaripat
Zburând peste-o vatră milenară.
De sus pamântul ţării-i o poveste
În strai de aur înnoit mereu,
Carpaţii au cununi de vânt pe creste,
Câmpia e scăldată-n curcubeu.
Oraşele sunt argintii, semeţe,
Făcute din sclipiri de rouă,
Din piscuri urcă vise îndrăzneţe
Şi peste sate cu arome plouă.
Urcăm mereu mai sus.
Şi flori de colţ
Ne strigă din înalt ca dintr-o şcoală,
Suntem o cavalcadă triumfală,
Un sat în zbor cu ciocârlii la porţi.
Un joc cu munţi am inventat,
O geografie a dragostei de ţară,
Cu dorul pe un cal înaripat

[...] Citeşte tot

poezie de Katia Nanu
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Am fost ascultat la geografie.
Trebuia să vorbesc despre munţi, ape şi păduri.

Profesoara m-a privit sever,
Apoi mi-a cerut să spun lecţia.
Dar eu am început să vorbesc despre tine.

Am demonstrat că relieful nu există
decât în noi,
Că râul e iubire,
Că muntele e absolut,
Că pădurile sînt strigăte de dragoste.
Apoi am vrut să-i conving pe ceilalţi
Că toate acestea eşti tu!
Dar cei din jur au râs,
Iar profesoara mi-a pus 2,
Fără să-şi dea seama că şi doiul
E tot o pereche,
O pereche de îndrăgostiţi,
Care, de fapt, suntem noi [...]

poezie de Vlad Solomon din În noi e un cer mai adevărat (1984)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc şi acum cu emoţie clipa în care am văzut pentru prima oară o hartă a ţării. Ştiu că la început nu înţelegeam cum tot pământul ţării despre care mi se spunea că este mare poate să încapă desenat pe hârtia aceea care acoperea mai puţin decât un perete. Apoi, când ni s-a explicat că şesurile sunt verzi şi dealurile galbene, că munţii sunt bruni şi apele albastre, că oraşul nostru este un punct roşu şi hotarele sunt liniile acelea punctate de jur împrejur, am descoperit geografia ca pe un joc minunat, cel mai frumos dintre toate. Şi pentru ca jocul să fie şi mai frumos, şi mai captivant, învăţătoarea ne-a spus să privim harta cu atenţie şi să observăm că ţara noastră are forma unui buchet de flori. Un buchet de flori aşezat într-o vază: Marea Neagră.

Ana Blandiana în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora a treia am avut geografia. Şi eu care credeam că geografia e cine ştie ce obiect greu! Ca aritmetica, de pildă. Da' de unde! E foarte uşor! Geografia este ştiinţa despre pământul pe care trăim noi, despre munţi, mări şi oceane. Până acum îmi închipuisem că pământul nostru e drept şi întins ca o foaie de clătită. Olga Nikolaevna ne-a spus însă că nu e întins, ci rotund. Rotund ca un glob! Mai auzisem eu aşa ceva, dar am crezut că e cine ştie ce poveste sau născocire. Acum însă se ştie sigur că asta nu-i poveste. S-a stabilit că pământul nostru este un glob mare, mare de tot, şi că oamenii, trăiesc peste tot, de jur împrejurul lui. Pământul atrage spre el oamenii şi animalele şi tot ce se află pe pământ, şi iată de ce vietăţile care trăiesc dedesubtul nostru nu cad niciodată! Mai e ceva foarte ciudat: cei care trăiesc dedesubt merg cu picioarele în sus, adică cu capul în jos, numai că ei nu bagă de seamă asta şi-şi închipuie că merg aşa cum trebuie; pentru că, nu-i aşa, dacă lasă capul în jos şi se uită la picioare, văd pământul pe care stau, iar dacă înalţă capul, văd cerul. De aceea li se pare că şi ei merg cum trebuie.

Nicolai Nosov în Vitea Maleev la şcoală şi acasă, Capitolul I (1951)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcolară

La ora de Geografie,
Demult, când eram şcolari,
Învăţam pe rând de toate,
Câmpii, dealuri, munţii mari.
Învăţam de lacuri, râuri
Şi de Dunărea bătrână.
Aveam "Geogra" Marţi şi Vineri
După ora de Română.
Eram toţi prezenţi la ore,
Nimeni nu era absent.
Profesoara era nouă
Şi era cam exigentă
Şi de cum intra în clasă,
Rând pe rând ne asculta.
Aveam voie cu ATLASUL
Şi să folosim hartà.
De ştiam era drăguţă,
De nu?-ne sancţiona
Şi ne dădea note proaste
Ce ne stricau media.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Vălean
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia timpului

1. Palmele

Da, palmele-ntr-un an s-au mai asprit.
Sunt
bătături mai trainice pe ele.
Metalul ce durea la început
Le-a
întărit, topindu-li-se-n piele.
Ele îmi cer mai multă
încordare
Şi cer gândirii proaspăt înţeles.
Cerinţa
lor e mult mai hotărâtă
Când fruntea grea mi-o sprijină
ades.

Încep să bag de seamă, în sfârşit,
Că multe
îmi rămân neînţelese,
Că-n orice fapt sunt adevăruri

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nicolae Labiş din Primele iubiri (1956)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi tot aici

Trec primăveri cu flori la subsuoară,
în struguri mustul toamnelor şi-l suie,
se cern zăpezi a nu ştiu câta oară,
noi tot aici, noi tot bătuţi în cuie.

Ne cresc orfani copiii pe coclauri,
nevestele ca fânul se usucă,
răsar din mame stânjenei şi lauri,
noi tot aici, noi tot cu dor de ducă.

Parcă n-am fost în lume niciodată,
Duminicile parcă ne-au uitat şi ele,
prietenii prin cârciumi se îmbată –
noi tot aici, noi tot între zăbrele.

Căţui de nuferi ard în rugăciune,
pe sub salcâmii înfloriţi trec fete,
bâtrâne viori întineresc sub strune,
noi tot aici, noi tot în baionete.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!