Citate despre greutate și lumină
citate despre greutate și lumină (inclusiv în versuri).

Totul se pare că are greutate, chiar și lumina. Numai farmecul femeii iubite este imponderabil.
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!



Lumina învățăturii are greutate.
aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Acceptă lumina aceasta puțină, spre folosul copiilor noștri, căci cred că de mult îți era dor să vezi acest început pentru neamul nostru, ca ușor să priceapă copiii aceea ce cu pierdere de multă vreme și cu greutate o pricep în altă limbă.
Constantin Ucuta în Noua Pedagogie (1797)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Păzește-ți timpul! Păzește orice oră, orice minut! Nesupravegheat, timpul va fugi ca o șopârlă. Umple cu lumină orice clipă printr-o faptă cinstită, vrednică! Dă-i greutate, valoare, lumină!
citat celebru din Thomas Mann
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


În absenta luminii se lasă umbra dar greutatea umbrei este infimă.
aforism de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Reflecții Maxime Axiome IV
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina este rodul Materiei arse. Materia "vie" asimilează Lumina și se îngrașă. La fel și Pământul utilizează energia solară și crește în volum și greutate. Lumina se transformă în Materie și viceversa, Materia prin ardere se transformă în Lumină.
Mihai Cucereavii (11 august 2015)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!


Simulatorul tăcerii
Poetul face economie de neființă
ca un nufăr răsare sufletul său
noaptea i-ascunde șoapta adâncului
părerea de bine părerile de rău
Anihilarea eului iată poemul
ultima fericire vai cum doare
lacrima cade-n prăpastia cuvântului
dar lumina ei greutate nu are
poezie de Costel Zăgan din Caiete botoșănene (aprilie 1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peștele
Fostul iubit bate la ușă
sunt cu prietenul meu (se aude o voce)
și lumina lămpii-l orbește
pe cel aflat dincolo de geamlâc
fostul iubit se scuză și pleacă
la ieșirea din bloc un țigan c-un crap chinezesc de 8 kile
ar fi plătit oricât
numai să simtă
sub brațul amorțit
greoi
aproape ireal
peștele
după ce poartă cadavrul prin tot orașul
îl spintecă-n bucătărie
mâna e sigură
carnea se desprinde singură
(acestea sunt faptele, aici va trebui să înceapă
poemul, dar creierul mi-e obosit și prefer să întreb:
de ce atâta trudă pentru un somn liniștit?)
poezie de Denisa Comănescu din Barca pe valuri (1987)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din viața mea
Întâlnirea noastră a fost doar într-o simplă zi,
Mi-ai apărut în drum ca raza de lumină,
Mi-ai apărut când uitasem ce-nseamnă a iubi
Și cu toată lume eram doar o străină.
Eu mergeam încet pe drumul cel greșit,
Cu ochii împăienjeniți și plini de lacrimi grele...
Pe tine-n cale-atunci te-am întâlnit
Și m-ai îndreptat cu chipul înspre stele.
În viața mea acum nu-i nici o amintire,
Nici un pic de lacrimi în inimă n-am străns,
Căci am greșit, și-am suferit odată din iubire
Și pentru aceea rău am rămas și-am plâns.
Nu eram mai mult decât un om pierdut,
Eram prea disperată, chiar simțiam că mor,
Dar prezența ta arzândă m-a făcut
Să revin privind din nou în viitor.
[...] Citește tot
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!


Se simte greutatea unui grăunte într-un butoi, o picătură de apă ajută oceanul să crească, o scânteie de foc dă lumină lumii. Niciunul din aceste lucruri nu este prea mic, prea slab, prea sărac ca să fie folositor. Gândește-te la asta și acționează.
citat clasic din Hannah More
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!



"Golul negru"
Cunoscut ca un "black hole",
Astrul totuși nu e gol,
Căci e o pată plină, plină
Cu particule de lumină.
Nelăsând nimic să iasă,
Prinde totul ca-ntr-o plasă;
Planetele, praful cosmic
Le aruncă-n întuneric.
Ca un nor ce șade-n aur,
Negru șade prin gălbui,
În al cerului tezaur
Impunând prezența lui.
"Goluri negre" sunt formate
Din a materiei colapsare,
Producând o prăbușire
Prin propria lor greutate.
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea
În clipe de amărăciune
Când scârba mă cuprinde,
De-o mangâioasă rugăciune
Eu îmi aduc aminte.
Ș-o putere-nviitoare
Dintr-însa îmi răsună
Și o simțire alinătoare
Cu dânsa împreună...
Parcă dai jos o greutate
Când grijile-ncetează,
Nădejdi, credințe-apropiate
Viața-ți luminează...
poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credința este o stea luminoasă ce îl ajută pe cercetător să dezlege misterele naturii. Trebuie să căutați centrul vostru de greutate în Dumnezeu și să vă bazați încrederea pe o credință divină, sinceră, curată și puternică, și să-i rămâneți credincioși cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată simțirea și cu tot cugetul. Dacă veți avea o asemenea credință, Dumnezeu (Înțelepciunea) nu vă va ascunde Adevărul Lui, ci vă va dezvălui operele sale într-un mod credibil, vizibil și consolator.
Paracelsus în Ars Alchimica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspinul clipei
Între mine și tine
o sălbatică ceață
În spațiul tău restrâns
lumina nu are loc
Poate trebuia să vii...
Înaintea zorilor
în lumea mea...
în sufletului meu.
Dar ochiul tău e orbit
de prea multă ceață
în dimineți spânzurate
Și mai știu că te-ai temut
de durată... de niciodată...
Îmi căutam calmul
în gânduri și în singuratate.
Încet cad clipele albe...
și eu le văd, le văd
peste o patimă învinsă
peste buzele rămase închise.
[...] Citește tot
poezie de Teodora Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Paradis în destrămare
Portarul înaripat mai ține întins
un cotor de spadă fără de flăcări.
Nu se luptă cu nimeni,
dar se simte învins.
Pretutindeni pe pajiști și pe ogor
serafimi cu părul nins
însetează după adevăr,
dar apele din fântâni
refuză gălețile lor.
Arând fără îndemn
cu pluguri de lemn,
arhangheli se plâng
de greutatea aripelor.
Trece printre sori vecini
porumbelul sfântului duh,
cu pliscul stinge cele din urmă lumini.
Noaptea îngerii goi
zgribulind se culcă în fân:
vai mie, vai ție,
păianjeni mulți au umplut apa vie,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lumina visului
Apăreai printe steluțe
Mă priveai prin geam
Erai Luna zâmbitoare
Lumină-ți cer un gram
Luminează -mi calea
Dă-mi lumina visului
Sau intră-n casa mea
Chemă divinul cerului
Tu știi mersul nopți
Ești astrul cel discret
Cunosti secretul sorți
Te ador eu nu te cert
Cunoști iubirea mea
Tu știi cât o astept
Mă veghezi noaptea
Alini inima din piept
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte târzie
Trec pe la geamuri șoapte
Ce bat ca țânțarii de noapte
La lumina diafană
Păstrată in camera solitară.
și bat in sticla obosită
De greutatea anilor, cei mulți
Ca cineva să le deschidă,
Să intre în minte și-n sufletul lui,
Celui care deschide inima,
Să potolească focul încins
Ce ațâță sufletele călătoare
în vatra pusă-n adânc.
Se plimbă la geamuri agitate
Că intrarea e păzită deja
De zeii muritori și ființe animate
Sobre la vorbe și-aprinse la fapte.
și-ncearcă să rupă cenzura
[...] Citește tot
poezie de Cosmin-Gheorghiță Pârghie (1 octombrie 2010)
Adăugat de Cosmin-Gheorghiță Pârghie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama
Cu cât are mai mulțI copii, cu-atât o mamă-i mai frumoasă,
Pe toți îi strânge-n jurul ei, pe toți i-adună la o masă,
Veghează asupra lor mereu, pe toți întotdeauna îi iubește,
Iubirea sufletului ei cu fiecare prunc sporește.
Le-așterne patul în odaie, le-aprinde focul în cămin,
Și cu mânuța ei cea sfântă va lecui orice suspin,
Îi apără cu semnul crucii, îi spală și îi primenește,
Iar înainte de culcare pe fiecare-l învelește.
Cât încă sunt puiuții mici, nevoile mai înconjoară,
Iar din puținul care este, măicuța face mult să pară,
Le va-mpărți un colț de pâine, lăsându-se pe ea flămândă
Și va zâmbi-mpăciuitoare, un neajuns să mai ascundă.
Când puii cresc și aripa îi va-ndemna din cuib să zboare,
Sufletul mamei ars de griji îl va-nsoți pe fiecare,
Oriunde îl va duce rostul, precum e scris al său destin,
Pe-o cale netedă, ferice sau pe-o cărare prin suspin.
[...] Citește tot
poezie de Liliana Burac din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Copaci de sentimente
Prin porii pielii albastre
Mi-au rescut copaci de sentimente
Pe care au înflorit visele.
Frunzele-gânduri se leagănă
Sub greutatea cuvintelor.
Dureri răscolesc amintirile prăfuite.
Plouă floare de tei
În palma pe care ridurile
Au desenat tăcerea.
A picat lumina pe dușumeaua irișilor...
Crucea trupului a încărunțit.
Așteptare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


A ascuți a aspira a te aventura
dacă mă iei de la aero
port voi fi al tău pe vecie
voi linge lumina lisă din față
dacă mă uiți voi lua
alte tremurări alte trenuri fantastice
voi urca în mașini (?!)
dacă pui farul din atlantida
pe mine mă pierzi pe moment
mă recâștigi în sezonul
în care artiștii fac tone
de mușchi la creioanele
ascuțite-ntre sâni carismatici
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre greutate și lumină, adresa este:
