imoralitate şi politică

Moralitatea politică nu poate exista niciodată având la bază imoralitatea individuală.

citat clasic din Samuel Smiles
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii invocă des demnitatea lor atunci când vorbesc şi întotdeauna când DNA-ul îi prinde cu fapte de corupţie (ex. Viorel Hrebenciuc, deputat PSD)

Câtă imoralitate!
Eu le-o spun acum pe şleau:
Vorbesc des de demnitate
Tocmai cei ce nu o au.

epigramă de George Budoi din Politică şi politicieni (21 octombrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Muştele" instituţionale şi statul român eşuat■
■"Aceste muşte instituţionale, canalii, agenţi ai serviciilor secrete ca poliţie politică [activi şi rezervaţi, bărbaţi şi femei] ne-au pus în pericol viaţa, sănătatea în repetate rânduri, realizând cotidian "încercuirile la intimidare şi violenţă" asupra personalităţilor integre, democratice, intelectuale şi protejând, în acelasi timp, corupţia politico-economică, impostura, delaţiunea, falsul, imoralitatea. Ca lideri politici discreţi am constatat deseori că, acolo unde mizeria moral-politică era mai mare se regăseau şi agenţii poliţiei politice. Regimul politic democratic românesc şi statul social de dreot au devenit simple glume!."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş;
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptul la diferenţă sau, mai pretenţios spus, respectul alterităţii ar putea să fie reclamat de orice slugă a securiştilor. Admit că nu ştiu cum să mă port cu aceşti colegi de specie. Nu îndrăznesc să-i iert, pentru că, iertarea fiind un act personal, nimeni nu are dreptul să ierte în numele altora, al victimelor, în primul rând. Ar fi imoral. Nu merită să-i urâm, pentru că nu merită să cădem atât de jos. Nici să le plângem de milă nu este cazul; nu suntem la fel de sentimentali ca ei. Autorilor atâtor vagoane de delaţiuni, care au contribuit cu succes la aruncarea în închisorile politice a milioane de cetăţeni oneşti, la moartea în detenţie a sute de mii, la răspândirea fricii în toate structurile sociale, la destrămarea familiilor, la terorizarea populaţiei şi la o mulţime de ticăloşii mărunte, nu le-ar strica puţin dispreţ.

Florin Pavlovici în Tortura, pe înţelesul tuturor (2001)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea clasei politice şi democratizarea reală a societăţii româneşti înseamnă lupta antimafia transpartinică, intern-externă. Liderii plagiatori, "cumpărători" de diplome şi titluri ştiinţifice, aroganţi, demagogi prefabricaţi în laboratoarele discrete ale imoralităţii, entităţile pseudodemocratice nu pot asigura progresul şi dezvoltarea naturală a ţării. Resursele umane native româneşti de excepţie la nivelul mondialităţii sunt blocate de multă vreme, indiferent de variaţiunea regimurilor politice.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două existenţe umane total diferite. Undeva "în afara" Europei: Oamenii de ştiinţă şi de cultură asigură progresul social şi cultural al ţării, în spatele lor se pot afla persoane "prietene", "de influenţă şi de intoxicare" (organizate în reţele tip plasă) şi cei care-i "recrutează", iar în spatele ultimilor, se găsesc infractorii "colaboratori" ce sunt lasaţi să zburde în voie. Primii, asigură progresul civilizatoriu al naţiei, ultimii îl blochează fiind, de cele mai multe ori, instrumente ale factorilor politici corupţi. Avem de-aface cu două tipuri de existenţe umane: una, a demnităţii şi frumuseţii morale, şi alta, a precarităţii, a josniciei, a lipsei de demnitate şi a cinismului imoral!. Există Justiţie Divină?.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea clasei politice şi democratizarea reală a societăţii româneşti înseamnă lupta antimafia transpartinică, intern-externă. Liderii plagiatori, "cumpărători" de diplome şi titluri ştiinţifice, aroganţi, demagogi prefabricaţi în laboratoarele discrete ale imoralităţii, entităţile pseudodemocratice nu pot asigura progresul şi dezvoltarea naturală a ţării. Resursele umane native româneşti de excepţie la nivelul mondialităţii sunt blocate de multă vreme, indiferent de variaţiunea regimurilor politice.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii de securitate (martie 2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"S-a creat un cerc vicios politicianist. Cetăţenii votează candidaţii impuşi de partidele politice, fără a avea alternative viabile. Candidaţii, in interiorul formatiunilor politice sunt propuşi şi aleşi nedemocratic, clientelar, hipersubiectiv, după grade de rudenie, vasalitate şi amiciţii. Este simptomatica statului eşuat şi a democraţiei mimate. Pentru imaginea publică câţiva universitari sunt împinşi tactic în faţă.
În realitate, specialiştii din educaţie, oamenii de ştiinţă şi de cultură trebuiesc cooptaţi ca, membrii sau nu de partid, de entităţile politice, însă clientelismul, imoralitatea, nepotismul blocheaźă decisiv înaltele competenţe româneşti. ●Securitatea politică este subminată.● Părţi mari din poliţia politică (rezervişti) domină interiorul partidelor politice. Alternativele autentic democratice au eşuat în raport cu alegătorii integri, oneşti."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Mari oameni de stat", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uimiri

Ne ruşinăm de actul sexual
Elogiind apoi maternitate
Şi naşterea ca pe o sanctitate...
Cât este de paradoxal.

Sex experimentăm şi lingual
Cu gusturi de fantasme inedite
Uitând de micţiunile-otrăvite...
Cât este de paradoxal.

Adulter e adesea imoral,
Perversităţile nu-s sacrilegii
În patul nupţial, ofranda legii...
Cât este de paradoxal.

Preocupaţi de apetit oral
Interesaţi de ce ingurgităm,
Ne-ascundem dacă defecăm...
Cât este de paradoxal.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Multe acte normative şi legi care reglementează învăţământul, sănătatea, justiţia, economia, cultura, administraţia şi organizaţiile de forţă se concep în spatele uşilor închise de echipe mixte alcătuite din grupuri de interese majoritar nelegitime politice, oameni de afaceri lacomi şi avocaţi experimentaţi în eludarea cadrelor legale publice şi private. Pentru a înţelege cine controlează statul român este nevoie să facem o prima analiză empirică asupra sistemului de salarizare discreţionar, inechitabil, imoral, catastrofic social legat de anumite straturi şi categorii sociale ale clasei de sus."■ ☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Psihologia oamenilor se schimbă alert în consonanţă cu fundamentele sociale viciate. Lumea modernă de astăzi, democraţiile, şi mai ales statele înapoiate civic-moral, se confruntă cu grave disfuncţionalităţi privind faptul că libertăţile răului, necredinţei, violenţei, nedreptăţii au devenit mult mai puternice decât libertăţile binelui, dreptăţii, credinţei, frumosului. Entităţile secrete ca poliţie politică apărând cinic această stare de lucruri, acest "echilibru" social realizat de forţa răului, imoralităţii, urâtului şi nu de forţă binelui, a justiţiei şi moralei. Statul social de drept, chintesenţa regimului democratic, se află în anumite zone instituţionale, nu puţine, sub controlul organizaţiilor nedemocratice, antiumaniste. Psihologia oamenilor se schimbă sub imperiul lumii lucrurilor strălucitoare, însă seci lipsite de esenţe uman-divine, morale, ale dreptăţii şi frumosului existenţial."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Bucuresti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze decadente

Frunze frumoase, frunze decadente,
Semănaţi tot mai mult cu oamenii,
Toamna.

Atât de frumoase, atât de uscate...
Atât de concrete, de mohorâte, de singure,
Bântuiţi toamna cu zgomote incerte.
Frunze care nu suportă iminenţa,
Frunze rebele, frunze imorale, frunze ipocrite,
Frunze abandonate,
Semănaţi prea mult cu oamenii,
Toamna.

Frunze nătângi, frunze vremelnice, frunze nebune,
Vă împreunaţi, vă despărţiţi,
Vă agăţaţi cu disperare de un frunziş,
De o acuarelă, de un fior,
De gardul bisericii,
De crengi, de înalta societate,
De o epocă desuetă,

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catârul candidat

Catârul, după ce furase,
Prin acte false, şase case,
Ajuns, din pură întâmplare,
În sat un preşedinte mare,
A vrut, la mijloc de mandat,
Să se anunţe candidat
La funcţia aceasta-n care
Avea confort sporit, se pare.
Prileju-a fost o condamnare
A armăsarului, şef mare
Peste-un partid majoritar,
Ce guverna în sat cu har.
Dar cucuveaua-procuror,
Clocise un dosar de zor,
Ca el să fie condamnat
Pentr-un delict de ea visat.
Şi reuşi-n primă instanţă,
Încât catârul, cu prestanţă
Strigase fericit, spre toţi,
Că numai caii-s nişte hoţi,

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocat... etno

Banii-s înainte, ca-n curvie;
Trăieşte din ticăloşie!
Egal i-e de câştigi sau pierzi,
Căci are punga, să-i dezmierzi.

Îţi spune, la cât ceri, să dai,
La cap cât trebuie să sai!...
Pierderea-i notorietate;
Tărie în perversitate!

Cu-ardoare multă se implică;
Alegerea-i e-n politică
Mai abitir ca orişicine
Cu furtu-n sângele-i, din vine!

E sigur c-apără minciună,
Veşnic cu etica-n ranchiună.
La orbi le ţine pledoarii...
Justiţiabil... de hoţii!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!