infidelitate şi moarte

Greieraşul şi bara

De la bară, din păcate,
Greieraşul, tot mai rar,
Se luptă pentru dreptate,
Mai des... pentru onorar.
Dar, aşa a fost să fie,
Să vină o amnistie,
O graţiere şi, pe urmă,
Aşteptata clientelă,
Realmente infidelă,
Anormală de penală,
S-a-ntâmplat de a cugetat
Pe la bară n-a mai dat.
Greieraşul, ce supliciu,
Şi-ar dori şi un "oficiu",
Ca s-arate, cum că poate
Chiar muri... pentru dreptate.

poezie clasică de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocăţeşti (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea unei fiinţe dragi

Iubito,
îţi dormi somnul cel de veci.
Eşti moară... moartă...
o ce cuvânt îngrozitor...
trăieşti doar în amintirea mea...
vei deveni tot mai palidă
până când umbrele întunecate şi reci
mă vor chema şi pe mine.

Iubito dragă,
este prima ta infidelitate,
căci nu m-ai luat şi pe mine cu tine.

Ascultă-mă pentru ultima dată:
îţi jur credinţă...
fidelitate faţă de mine însumi,
aşa cum ţi-ai dorit.

Ah, iubito dragă...
nu...

[...] Citeşte tot

poezie de Cezar Cătălin Viziniuck (2 decembrie 2000)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zadarnicele chinuri ale dragostei... Mă întreb dacă e cu putinţă să te dispensezi de ele, să stai ca eunucul la poarta vieţii, de veghe fecioriei şi fidelităţii acestei lumi perverse şi infidele. Probabil, soluţia ar fi să le poţi domina, dar până să urci această treaptă a desăvârşirii trebuie să calci pe jăratic încins, riscând să-ţi arzi călcâiele definitiv. Cred că aşa e mai bine. Într-un călcâi ale cărui ţesuturi sunt moarte săgeata veninoasă a dragostei nu-şi mai găseşte ţinta. Şi astfel devii invulnerabil, gata să primeşti la sânu-ţi nepăsarea tristă...

citat din Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupii care se năpustesc asupra mieilor, mieii consumaţi de către lupi, cei puternici care îi sacrifică pe cei slabi, cei slabi care sunt victimele celor tari - asta este Natura, cu voinţa ei, cu schema ei de acţiuni şi reacţii perpetue, o grămadă de vicii şi una de virtuţi - într-un singur cuvânt, un echilibru perfect care rezultă din egalitatea Binelui şi a Răului pe Pământ. Niciun îndrăgostit, dacă e de bună credinţă şi sincer, nu va nega că preferă să-şi vadă iubita, mai degrabă moartă, decât infidelă.

citat celebru din Marchizul de Sade
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

S-a aprins o santinelă lângă flăcări lungi de apă
Unui mort dintr-o capelă moartea-i scrie o nuvelă
despre dragostea ciudată ce se naşte dintr-o sapă
şi pământul dintr-o groapă
infidelă.
Cerul peste cer se lasă într-o noapte paralelă
dintr-o vacă lupi s-adapă
fără masă şi veselă
colţii lor într-o dantelă
osul crapă.
S-a aprins o santinelă
lângă flăcări lungi de apă
moartea scrie o nuvelă
şi tot sapă...

poezie de Alin Gheorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laurii Noştri

Avem campioni, asta se ştie,
Dar pentru mulţi nu e o bucurie.
Invidia, lăcomia, nedreptatea,
Din păcate, asta este realitatea.

Avem nenumărate modele pozitive,
Aceste exemple, nu sunt considerate creative.
Corupţia, nonvaloarea, infidelitatea,
Mass-media le promovează, asta-i realitatea.

Campioni, triumfători şi medaliaţi peste hotare,
Nişte simpli anonimi în România noastră mare.
Homopolitică fără conştiinţă şi onoare,
Poporul doar supravieţuieşte, în timp ce tradiţia moare.

Homopolitică pentru că au legitimat homosexualitatea,
Dând frâu liber nebuniei şi orcărei desfrânări.
Permiţând urii să dezbine şi să se dezvolte, ca şi răutatea,
Noi suntem laurii, homopoliticienii sunt păgânii acestei ţări!

poezie de Ovidiu Kerekes (30 mai 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtunile sinelui şi tragediile firii

ţi-am fost infidel, iubito, în viaţa asta damnată
şi de-atunci am conştiinţa dureroasă
dar am cunoscut în vârtelniţa vieţii
furtunile sinelui şi tragediile firii
fidelii cunosc doar latura trivială a iubirii
acum trupul măcinat a isprăvit cu păcatul
a rămas doar floarea trupului stigmatizată
şi sămânţa unui regret şi sufletul meu nostalgic
am în mine şi raiul şi iadul adamic, iubito
şi memoria atâtor femei defuncte
am lecuit sufletul cu simţurile scabroase
şi simţurile cu sufletul înaltul
am iubit cu ochii şi văzul lumea asta damnată, iubito
eram luceafărul de noapte prăvălit din ceruri
nici moartea nu mă speria, schimbam doar curcubeul
dintr-o cameră sau un parfum şi cerul de dimineaţă
sau un vers dintr-o poezie-elogiu demult uitată
din sanctuarul unui nebun poet, genial odată
voi femeile iubiţi cu sufletul şi doar cu sufletul
frumuseţea ta îmi umple ochii de lacrimi într-o doară

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoaica

te aştept de-atâta vreme, inima o simt cum geme,
şi mă-ndepărtez de tine, fără cânt, fără sobor;
amintire, preţ de-o clipă, doar de lacrimi fac risipă,
te-am iubit, cu ce ardoare, mai ca-n luna lui cuptor;
printre gânduri se-nfiripă - o-ntrebare, de-am să mor,
mă vei ţine iar în braţe, să mă-nveţi din nou să zbor?
am să zbor doar cu-o aripă, cu cealaltă-am să cobor.

pretutindeni umbre mute - negrele necunoscute,
şi adorm ca-ntr-o poveste - de nescris, într-alt decor;
chipul tău, întreaga viaţă, mi-a fost unica povaţă,
chiar şi-n gânduri infidele, chiar şi-n gândul trecător,
da, am renunţat la stele - te-am ales în locul lor...
şi acum, o altă maică, mă va învăţa să mor,
am să te visez lupoaică în ţinutul lupilor.

dar în vise, porţi-închise, şi-o putere care-mi cere
să mă lepăd de durere, să rămân un privitor,
să te uit, să-mi curgă spume, să nu pot să-ţi spun pe nume,
să pândesc halucinante creaturi ce-n spaima lor

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infidelă ( După Acuarelă de Ion Minulescu)

În oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Dumneaei făcea trotuarul,
Aprig dând din şold, ori mână.
Şi-n oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Undeva, după perdele, o vecină,
Se înfoaie
Pe pervazul ud de ploaie.
Dumneaei făcea trotuarul,
Aşa că strigă vexată: Nu eşti soaţa lui "Cutare"?!

În oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Dumneaei lăsând trotuarul,
Iuţi paşii spre fereastră, implorând-o pe bătrână
Înjurând
În gând,
Pe-acei, ce aruncă-n ea cu zoaie
Şi o bagă în belele,
Luând sfinţii
Ca reper.
Ea s-ar duce la spiţer,

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi

Voi nu meritaţi lumina
Din afara trupului vostru
Pliat de mizeria morţii
Născute-n adânc.
Voi meritaţi sărăcia strămoşilor voştri
Pentru a vă pleca fruntea
Înspre cenuşa străbună.
Jugul robiei v-apasă
Pe umerii goi, mirosind a cenuşă şi-a mâl.
Nu-i destul!
Aţi uitat că cineva v-a creat,
Aţi uitat de esenţa divină.
În voi nu mai există iubire,
Credinţă sau altceva.
Sunteţi ciulini rostogolindu-se
În mânia furtunii,
Nu mai aveţi rădăcini,
Nici părinţi, nici copii,
Sunteţi singuri în lupta
Cu uitate stihii.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eros dual

Femeie,
Între polul nord şi sud,
Punte - pârghie de nud.
Sânii - bust de baricade...
Sub a clipelor arcade,
Fiori de amor, crescând
Din al braţelor pământ.
În al macilor săruturi
Trec împodobite umbre
De dorinţi... Ascunsă taină
De lumina lor se umple
Şi mai jos, pe dealul coapsei,
Unde dragostea se coace,
Lin alunecând, dorinţa,
Sufletului nu-i dă pace.
Nemişcare... gravă pândă
A plăcerilor deşarte, toate trec,
Se duc spre mâine
Până dincolo de moarte...
Un Adam şi-aceeaşi Evă,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea omului

În ziua 8-a, Dumnezeu Prea Sfântul,
Care-a făcut şi cerul şi pământul,
Cu soare, flori, lumină, vânt şi ceaţă,
Să-Şi încunune această operă măreaţă,
A strâns vieţuitoarele-n grădină,
De la ihtiozaur la jivină...
Şi om şi leu şi flutur şi măgar
Şi elefant, mamut şi jaguar,

Hipopotam, furnică, zebră, miel,
Lăcustă, armăsar şi porumbel;
Şi arătându-li-se lor, de sus,
A pogorât şi omului i-a spus:

- Tu, Omule, micuţa Mea insectă,
Eşti creaţiunea Mea cea mai perfectă,
De-aceea tu eşti hărăzit, anume,
Să stăpâneşti de acum întreaga lume!

Ocean şi mare, câmp şi deal şi vale

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieteni...?

Aveţi prieteni cu adevărat?
Aţi stat s-analizaţi prezentul?
Verificaţi întâi de-aţi "up datat"
pe cel ce încă - nu de ieri - este absentul!?

Trăiţi convinşi că e la fel,
că din copil, copil rămâne,
îl aveţi fără temei drept top model...
Nu ştiţi că-ncetul cu încetul perfidia îl răpune.

Nici ce-n liceu erau, nu mai rămân
aşa cum îi simţeai atunci, aproape...
S-au dus la alte şcoli, pe alt tărâm
şi-au luat fără să ştii, licenţa în... infidelitate.

Eraţi ca unu-n facultate,
totu-împărţind chiar şi femei,
aveaţi proiecte de societate...
Însă pe-atunci, eraţi toţi tineri, tineri, tinerei.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!