Citate despre iubire și lentile
citate despre iubire și lentile (inclusiv în versuri).
Microb genetic
Anii vieții sunt muncitorii
care beau cu sete din ore și zile.
În sudoarea frunții își cresc copiii
și-n lacrimile tălpilor urmașii.
Ascut lanțul anilor în flacăra
iubirii pe retina ochilor.
Mă descalț, mândră, de tinerețe
și aleg numărul potrivit
printre lentile și dioptrii.
Curățirea sufletului și inteligența
îmi rămân în perii albi,
iar demnitatea îmi curge prin vene.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cristina Mariana Bălășoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misterul iubirii
Toamna are cataractă pe lentile,
Trebuie dusă la specialista stelară
Care operează irișii deranjați
De lumina solară, lunară.
Te port în sertarul inimii
Psiholog cu profunde aluzii,
Cine consumă dulci trufandale
Făcându-și din viață iluzii?
Femeile prelungesc bărbăția,
Tu îmi confirmi: "vitalitatea",
Nu trăim amnezici, suntem ca o lăută
Ce-ngroașă prin îngeri natalitatea.
Îmi place gândul tău, iubirea în nuanțe,
Viața-n cuplu este școală-naltă
Unde orișicine învață a trăi
Fără confuzia care ne îmbată.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partea frumoasă a vieții
partea frumoasă a vieții este cea nespusă
secunda de tăcere și incertitudine
risipa de nori alungindu-se pe pleoapa apusă
de aceea tot ce îți cer este să nu atingi
povestea aceasta de dragoste
să nu clipești, să nu spui ceva
e doar o lebădă ce va pluti odată
cu valul ce-ți va mângâia privirea ta
să discutăm mai bine despre micile banalități ale vieții:
despre delicioasele salate de vară ale bunicii,
despre cura de bere Golden Brau și efectele ei sentimentale
pe care le resimt și în ziua de astazi,
despre amenzile nejustificate care se încasează în troleibuzul 41
și imensa tristețe pe care am transportat-o în trenul de întoarcere
despre aerul desuet al lentilelor rotunde
și despre atâtea și atâtea încă
să discutăm la nesfârșit, interminabil, dar în șoaptă
să nu trezim frumoasa poveste de dragoste
ce toarce în mine într-o tăcere măiastră, înțeleaptă.
poezie de Valeriu Marius Ciungan din Poveste de toamnă
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire și lentile, dar cu o relevanță mică.
Doctor zburând
Cică era doctor de suflete și toată lumea-l știa
(deși după figură aducea a hoț de buzunare)
le punea-n atele din lemn de tei înflorit și la viața viitoare
- avea și o reclama la o gazetă - erau ca noi
m-am dus la el într-o doară plângându-mă de niște dureri care nu erau ale mele
după ce iubita mi-a zis ca semăn cu un pom plin de păreri de rău
din pricina operelor mele incomplete
de parcă opera dumnezeului ei la care se ruga - dă-mi doamne dragostea
nebunului ăsta -
pe furiș în baie era completă
ea nu avea nici o prețuire pentru scrisul meu, între noi fie vorba
socotind că fac asta pentru că n-o iubesc
și nu mă dezlipeam de stiloul acela blestemat ca să n-o pot mângâia
era cunoscut asemenea unui cal breaz doctorul
și se spunea ca dresese de-a lungul vremii suflete de precupețe bașoldii
sau ftizice
de cavaleri înzăuați ca niște pești argintii de uscat rămași de la vreo viitură
și de viceregi călări pe câșlegi cu capul plin de caravele amușinând vanilii
dar și de măcelari, bunăoară pe-al lui Nea Marcel
sau de saltimbanci mereu plânși
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Iubirea ca o sârmă ghimpată (octombrie 2016)
Adăugat de Dragoș Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Matrix erect
Lentile de contact
Silicon de impact
"Iubire" de contact
Cununii multiact
Creațiile de reflect
Lipsuri de respect
Dansuri fără tact
Adevăr dat la pact
Romantic artefact
Sincerul prea defect
Minciuni cu erect
Catharsul prea perfect
Nevinovat suspect
Hoția sens de traiect
Trai eficent de efect
Matrix buton select
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stăm la soare și ne puricăm de cuvinte
o altă zi în care ne puricăm de cuvinte
ne înghesuim catrafusele în umbra pașnică a detaliilor fără sens
ologim sentimente le trimitem la cerșit în intersecții
iubirea e doar un laitmotiv de lamentare sâcâitoare
iubim atât de mult singurătatea
încât nu acceptăm nici musca să bâzâie în preajmă
în sezonul ăsta victimizarea se poartă pe dos
asortată cu ștrasuri colorate pentru recunoaștere
bălegarul social se vinde în ambalaje discrete
cu o doză fresh de culpabilitate florară
ne tragem întunericul pe ochi precum orbul dioptriile pe poartă
și suntem atât de nefericiți în fericirea noastră molcomă
ca o amiază într-un oraș plictisit de canicula verii
poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sms eșuat
Eu nu îți trimit sms,
Aș scrie scrisori, dar nu ți le-aș trimite,
Le-aș pune în sertarele pe care nu le am,
și nu le voi mai scoate niciodată de acolo.
m-aș trasforma în scrisoare
și m-aș ascunde printre cărți groase și prăfuite
știind că acolo nu mă vei găsi niciodată.
Dar sunt un e-mail ajuns în Spam,
pe care îl citești doar atunci
când nu m-ai primești declarații de vise în Inbox.
Apăs sute de like-uri
pe imaginea ta care mi sa oprit de atâta timp pe lentile,
păcat ca nu pot să dau un replay amintirii.
Numai tastele mele au rămas întregi
pentru că îți iubesc tăcerea,
îmi place să știu că ești
dincolo de monitorul meu,
[...] Citește tot
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (21 iunie 2011)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alertă în oameni
E alertă! E invazie de microscoape
de lentile parașutate de lupe șenilate
de caleidoscoape
de lunete pliate
Vor omul să-l vadă
să-l vadă bolnav
de convex și concav
să-l privească în suflet în carne în minte
în iubire în ură
până la oasele din morminte
adunate în gură.
E alertă! Să ne micșorăm să ieșim din celule
când vine moartea să ne punem cagule
să nu ne recunoască
să-i tăiem calea să fie buimacă
Hai moarte! Mai Ia-ți instrumentele
și valea! Hai pleacă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grafem transcris pentru jacques derrida în memoria zeului egiptean teuth
multă vreme am înotat în apele înghețate ale semenilor
de nașterea Fiului lui Dumnezeu mă întâlnisem
cu un mai vechi prieten al meu
atât de al meu
NUMAI al meu
el însuși știind că ESTE NUMAI AL MEU
vorbind printre nămeții de la polul nord
fiul lui
tăietor de lemne
pe 23 decembrie a. c.
semnalul telefonic
polul nord-zăpodeni
destul de bun
pentru a ne convinge
să tăiem porcul de crăciun
nimeni nu mai avea cuțit ascuțit
ignatul trecuse
trebuind să agățăm porcul de picioare
cu o șufă din sârmă de la câmpia turzii
desigur putea fi desigur
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În... soleit
Țin pleoapa strânsă, să nu ard în razele de-un august-soare
și ochii sunt cărbuni încinși, aprinși din neagra depărtare,
iar gându' înfierbântat străbate din călătorii de corp parcurse,
iluminate-n timp trecut, agenda de cetățile vechi, scurse.
E-n joacă cristalinul cald își memorând cadre-n lentilă,
ce încă nu s-au șters de praful de odinioară, în zor futilă,
rămasă pânză de păianjen cu prinse chipuri înrămate
ce privesc trist din juvenil, fără memorie, uitate
peste o mască, azi croită din priviri ce au trecut, pasante
și-au lăsat jinduri, neștiut de-au fost un vis iubiri casante
ca suflet, ce-l citisem și eu, în trecerea așa fugară
când tot părea fără sfârșit, oniricul de-o altă vară...
Se pierde molcom conștient, epuizat ca-ntr-un velur
topit de astrul ce dogoare, ce l-am alături iar un tur
din infinitul meu contemplu, ce lui i-e numai o clipită...
și deschid ochi, tot în delir... iar, poate-am inima iubită?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea palidă
Port între buze viața unui ou
și între pleoapele încă închise algele plânsului,
numai pustiul cunoaște această teribilă ploaie
trecând odată cu păsările prin oasele feței,
numai pustiul cunoaște această zăpadă amară
în fiecare palmă deschisă, în umerii rupți,
în fiecare gură a inimii.
Port încă în degete fumul, cuțitul și floarea,
pielea cadavrului dulce ca brațele nopții,
fruntea lui de ciorap de mătase,
baia umplută cu voaluri de frunze
unde mâinile lui atârnă în apele mării.
Nu am costum mai frumos, nopțile vara,
port pielea lui transparentă pe umeri,
cu zâmbetul scos peste o mască lichidă
asemenea părului rezemat de o stâncă
plimb corpul tău risipit în genunchii prăpastiei
și pașii pe care îi pierd se continuă cu umbrele pașilor.
[...] Citește tot
poezie clasică de Paul Păun din Marea palidă (15 mai 1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din greșeală
Îmi place să hulesc
tot ce iubesc la tine, în
toate diminețile-mi
înfrigurate cu nin-
soare prin gânduri, iar
blestematele tale degete
lungi, de talentat
artist intrigant,
din greșeală, îmi
scriu arii pe a-
cordul lunii.
Sigur,
e ridicol! în-
că nu s-a împlinit nici
prânzul, așa că luminile
astrelor nu au cum
să intre prin
ferestrele-mi fâlfâite
grosolan de vânturi
ce-ți tulbură părul
[...] Citește tot
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ban lichid
demoni de apă intrau pe poarta privirii
plouă, umbra mi se pitise în carne
în toate-i zidire de tempu-al tristeții
zădărnicie oficiază Sisif
când lacrima e o piatră prăvălită din munții ochilor
a solidifica pe buze sărutul
vorba era o rană pe gură,
suiam în interior, pe dioptrii de sânge
miopia iubirii te chema alături
plouă,
mormintele mele cresc la rădăcini de eternitate
vis de raclă doarme-aeriform
în perna văzduhului nunții,
tu poți fi oricare dintre cele câteva femei ce mă divulgă,
fiecare-i mireasă, fiecare dumnezeie
a cărnii și duhului meu
într-o sacralitate umezită de timp
plouă, clipa e cocoașa întrebării
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Stix
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă de plângere
Ura clocotește-n suflet
Și durerea se aprinde,
Nu cunoaștem pace, zâmbet...
Cine să ne mai alinte?!
Azi inima-i tăciune, jar,
Durerea-n mine încolțește...
Nici nu te-ai întrebat măcar
Cine-i acel ce te iubește...
Ura clocotește-n suflet,
Dragostea în noi se stinge,
Piere armonie, zâmbet
Și de-o vreme-a jale ninge.
Ramuri bat, furtuna crește,
Înțolite-s, generații,
În lințoliu-ntinăciunii.
Se urăsc frații cu frații!
Și durerea se aprinde,
Pică lacrimă de jar
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vuitoarea tăcere a sângelui
(dioptriile sinelui)
citindu-ți destinul în oase fragile
secunda mea a uitat să respire o viață poate mai mult
deposedată de tunica morții
nu și-a văzut mirarea în haine cernite
cum ridică troițe albastre
la răscrucile cărnii
și cântă zăludă de dor și de spaima de-a fi prea puțin om
în arteră de zeu prea lucid se respiră
și arde - ascuțit flacăra-i rece
(cu veșniciile din sânge în recluziune nu-i de glumit
mărturisește un licurici pocăit)
după o cină cu zboruri obeze și-un schimb valutar
cu azururi ne întâlnim clandestin
pe coapsa poemei rebele să-nnodăm o maree sprințară
de colțul lunii ciobit de suspine de ceară
și de schije de ură
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joia mare
măi dragă le-am spus eu cuvintelor care
mă așteptau pe peron m-am întors la voi
din războiul meu cu lumea reală tras la
față și fără vlagă le-am dat un rând la
bufetul din colț cu toții știam că urma
să fiu jefuit de tot ce aveam ascuns în
ventriculul stâng și mă rugam să nu îmi
găsească metafora lustruită ca o lentilă
zeiss prin care încercam să îl apropii pe
d-zeu la masa murdară sta fiul omului
alături cuvintele care îl vor trăda până
va cânta cocoșul eram la o cină de taină
cuvintele toate aveau cearcăne de sfinți
bizantini și picioare nespălate vorbeau
între ele simplu firesc despre vreme
despre ce au mâncat și ce vor iubi cu
siguranță cuvântul nu poate spune nimic
mai mult dacă nu e scris de poet în vitrina
restaurantului o noapte luminoasă îmi
transformase în nimb aburul respirației
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anti... libris
Tresaltă strada, toată o bucurie
Că-i plină de reclame, bănci,
De boarfe, adică haine, hălci
De carne... A dispărut librărie!
Și tinerii se țin de mână; ea zglobie
Și el c-un colier cu microfon
Privind ecranul ei, ce-asculă ton,
Amorezați... Nu mai e librărie!
S-au adunat câțiva cu veselie,
În cămăși albe discutând discursuri
În aula unde n-au fost la cursuri
Și-au un limbaj... ce nu-i din librărie!
Acum, tot se citește-n Primărie,
Unde se hotărăște totul, în consilii,
În formulări tipice iscării silii;
De amendat!... Luat sediul; librărie!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balena din burta cuvântului
din lentilă bifocală răsfoiesc cartea cu taine
aproape mi se-neacă gândul cu lest de cărbuni la cingătoare
o cruce prea grea identitatea fără ancoră de ceruri
cuvintele
nu au brațe să ia o cină ușoară din tine te minți sorbindu-ți dimineața
ca pe-un drog de rouă
urmărești alb
cum cineva ți-a prins în piroane vocea
de buza abisului
cât de absurd este să răzuiești zilnic golgota din tine
pentru a construi poduri friabile
fac spărturi în lumină să capăt contur pe partea cealaltă
bulevarde cu limbi monstruoase expulzează
ca pe ghiulele
oameni cu membrană de fluturi în mine
excavatoare de iarbă scot la soare biserici acvatice
din clopotnița norilor trimit mandate poștale de așteptare
tuturor vânturilor pe care încă
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflecție finală
De ce cu atâta ușurință spunem mor
-Tratând și drama-n superficial-
Ne păcălind; luând muribundul în ușor,
Crezând că-l vindecăm cu teatral?
De ce cu atâta ușurință ne urâm
-Uitând de suferința ce-o produce-
Când, fără suflet, amiciții omorâm
Și punem dragostei semnul de cruce?
De ce cu atâta ușurință ne mințim,
În loc de-un pur și simplu adevăr,
Esențial; o viață scurtă să ne ocrotim
Neîntinate inimi, în perpetuu-amor?
De ce cu atâta ușurință blestemăm
-Pe când perverși ne închinăm la sfinți-
Neștiind de crucea, singuri, ce-o purtăm,
Că-i pusă-n căpătâi, la dragi părinți?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acordeonistul
Un vechi acordeon își strig-amarul
Pe clapele de fildeș ancestral.
Sărman, și trist, și singur, lăutarul
Visează și-azi IUBIREA din astral.
Cu degetele-i lungi si ostenite,
Trimite sunetele către nori.
Și oamenii din preajmă-i dau verdicte,
Fiindu-i cei mai sinceri spectatori.
Doi bătrânei cu plete argintii
Se-apropie de el și îl ascultă.
Privesc prin aburite dioptrii,
De lacrimi, ce-amintirile rezultă.
În valsul ăsta, el o săruta
Într-un salon, culori de caramel.
Apoi, îngenunchind, îi dăruia
O inimă curată și-un inel.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și lentile, adresa este: