iubire şi popularitate

Credeam, iubita mea

Credeam, iubita mea cu ochi de jar,
Că eu sunt omul cel mai popular,
Dar m-am convins, plimbându-mă cu tine,
Că eşti mai populară decât mine!

epigramă de Ion Pribeagu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă artistul iubeşte oamenii cu autenticitate, i se construieşte un pod de popularitate peste tot şi toate.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Practic, fiecare dintre noi a cunoscut gustul Duminicii Floriilor, dulceaţa succesului şi popularităţii, şi aproape toţi dintre noi au gustat amarul Vinerii Mari, al eşecului şi respingerii. Ceea ce ne salvează din cercul nesfârşit al suişurilor şi coborâşurilor, ne eliberează de tirania evenimentelor pe care nu le putem controla, este devotamentul în a ne continua obedienţa faţă de Dumnezeu -este încrederea în dragostea lui Dumnezeu care ne însufleţeşte în Duminica Paştelui, - ştiind că înţelesul vieţii trebuie să se afle în cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu - şi în împărtăşirea acestei cunoaşteri şi acestei iubiri celor care ne întovărăşesc pe acest drum.

citat din Richard J. Fairchild
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văzând lumina zilei spre sfârşitul perioadei Edo, unchiul ştia sumedenie de poveşti lugubre, foarte populare la vremea aceea: despre case bântuite, cu încăperi unde nimeni nu se-ncumeta să intre; despre spirite încă vii ale unor femei geloase, chinuindu-şi foştii iubiţi; despre stafii ale unor bărbaţi obsedaţi de răzbunare. Dar, fiindcă primise educaţie de samurai şi se conforma unui cod potrivit căruia "un războinic n-are voie să creadă în fantome şi fiinţe supranaturale", unchiul meu zicea că nu dă două parale pe asemenea istorii.

începutul de la Fiica negustorului de sake de Kido Okamoto (1930), traducere de Angela Hondru
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe

Nu mi-am dorit vreodată averi nenumărate,
Nici glorii, nici putere, nici popularitate,
Şi nici, pe orice cale, să-obţin măriri deşarte,
De căi ce-s necinstite, o lume mă desparte.

Mă rog la Domnul nostru să-mi deie sănătate,
Căci ea, precum se ştie, mai bună-i decât toate,
Să am o minte clară atâta cât trăiesc,
Să fiu iubit de-aceea pe care o iubesc.

poezie de George Budoi din Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (20 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să afle Mileniul III: vă învârtiţi într-o lume în care spiritul valorii şi respectul faţă de valoare au cam dispărut. Trăim o epocă a amatorismului, trăim o înclinare pe topogan spre facil, spectatorul este dus spre lucruri facile, vulgare, mitocăneşti, se mută accentul şi îmi este teamă ca tineretul să nu se obişnuiască aşa. Vă rog, Mileniul III şi D-voastră pe care noi vă iubim, vreau să vă spun, nu confundaţi noţiunile. Există celebritate şi popularitate. Unii rămân în istorie şi alţii nu rămân nicăieri. El este popular, el este la "modă", dar el nu va intra în istoria teatrului. Talent au toţi, operă numai unii!

Dem Rădulescu în emisiunea "Profesioniştii... cu Eugenia Vodă"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără pretenţii

Mă tot întreb
ce lumea vrea;
de ce iubeşte "complicat",
nu crede "sincer"... răspicat,
întortochind în van plăcerea?
... Nu intru-n joc,
sunt un afeb,
sau n-am talent de loc,
încerc să scriu
ce sincer simt
-cât nu e prea târziu-
fără să mint
şi-mpărtăşesc
trăiri -să nu se piardă-n timpuri
ca la fiecare- de-ale mele ghimpuri;
un "te iubesc"...
Dar nu trece mesajul,
nu sunt îndeajuns de snob,
nu am metafora microb,
nu-mi linguşesc limbajul...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este un adevăr fundamental că responsabilităţile materne nu pot fi delegate cu succes. Nu, nu la grădiniţe, nu la şcoli, nu la dădace. Ne-am îndrăgostit de teoriile oamenilor, cum ar fi ideea pregătirii preşcolare în afara casei pentru copiii mici. Nu doar că asta pune presiune suplimentară asupra bugetului, dar şi plasează copiii într-un mediu departe de influenţa mamei. Presiunea pentru popularitate asupra copiilor şi a adolescenţilor, devine prea des o povară economică asupra veniturilor tatălui, aşa că mama simte că este nevoită să meargă la muncă pentru a satisface nevoile copiilor ei.

citat din Ezra Taft Benson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice dorinţă sau obiectiv din exterior are un corespondent în interior, o nevoie, mult mai importantă. Pentru că suntem analfabeţi în privinţa sufletului nostru şi a lumii interioare, la început ne folosim simţul vizual în care credem absolut (deşi este un simt foarte superficial) pentru a da glas acestor nevoi sufleteşti. Vedem bani şi o viaţă luxoasă şi ele devin o dorinţă pentru noi. Nevoia mult mai profundă poate fi cea de a simţi siguranţă, linişte sufletesca şi lipsă de stres. Vedem o viaţă cu aventuri, excursii şi sporturi extreme şi se transformă într-o dorinţă. Nevoia mai profundă poate fi de a scăpa de sentimentul de plictiseală, lipsa de sens şi scop în viaţa noastră. Vedem oameni care ating succesul şi popularitatea şi ele devin o dorinţă pentru noi. Nevoia mult mai profundă poate fi cea de a fi iubiţi şi de a ne simţi valoroşi. Înţelegând adevărata nevoie, mergem direct la ţintă. Pentru asta însă, e nevoie să laşi măştile deoparte şi să te descoperi pe tine. Să te cunoşti atât de bine încât să ştii care sunt nevoile tale interioare adevărate.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cursă nedreaptă

Diferenţele dintre noi par a fi atât de evidente, doar pentru că ne limităm la a percepe doar câteva elemente: potenţă financiară, popularitate, aspect fizic. Atât timp cât vom folosi aceste elemente drept repere în cursa pentru ‘viaţa ideală', vor exista învingători şi învinşi. O cursă nedreaptă, în care marea majoritate a concurenţilor pleacă deja cu minim un handicap.

Furaţi de ritmul mereu alert al acestei curse nebune după ‘succes', pierdem din vedere un lucru esenţial: faptul că viaţa se întâmplă acum.

Poate ai auzit deja despre ‘Conştiinţă', ‘Sine' şi multe alte nume ce au fost date acestei părţi fundamentale din noi. Dar ce legătură are asta cu momentul prezent, şi de ce este promovat ca fiind cel mai important lucru de către cei ce au servit de-a lungul vremii drept învăţători?

Motivul este surprinzător de simplu, putând să-l intuieşti de unul singur dacă pui pauză alergăturii pentru câteva secunde. O poţi face chiar acum, parcurgând aceste rânduri - ascultă foşnetul din jur, mulţimea de sunete ce se îmbină surprinzător de armonios, având în vedere cât sunt de diferite; priveşte cât de multe culori împodobesc ceea ce tu numeşti ‘realitate', unele reci, altele calde, unele pronunţate, altele fade, pierzându-se unele-n altele, pentru a da naştere unui tablou nepreţuit, al cărui autor nu poate fi numit; simte cum aerul îţi mângâie nările cu o atingere ca de caşmir, insuflând viaţă plămânilor şi astfel animându-ţi corpul.

Acum revino aici, la tine.

Poţi spune oare tu, cu siguranţă, că cel ce parcurge aceste rânduri, s-a născut, şi va muri?
Poţi spune oare tu, cu siguranţă, că cel ce îşi reflectă chipul în râul cu apă clară al acestor cuvinte, e condamnat la judecată?

Şi în final, priveşte-l pe acesta direct în faţă.

Oare pe chipul său, nu se-mpletesc aceleaşi culori ca cele pe care le-ai privit şi mai devreme?
Oare în corpul său, nu se joacă aceleaşi sunete pe care le-ai ascultat şi mai devreme?
Oare acei curenţi uşori de aer pe care i-ai simţit, pun vreo condiţie? Nu se dăruiesc ei oare, oricui are nevoie, indiferent de nume, limbă sau trecut? Şi dacă ei fac asta, tu de ce nu le-ai urma exemplul?

Vezi tu, prieten drag, alergătura aceea nebună, ce acum pare a fi departe, de parc-ar fi pe Lună, e doar imaginaţie - propria noastră creaţie. Ea nu există aici, unde nu ne putem întrece, pentru că paşii noştri merg la unison; unde nu putem ţipa mai tare unii decât alţii, pentru că împărtăşim cu toţii acelaşi glas; şi unde, nu mai există învingători şi învinşi, ci doar obiective îndeplinite, sau încă nu.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!