Citate despre limba română și viață
citate despre limba română și viață (inclusiv în versuri).
Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește.
Nichita Stănescu în Din dragoste pentru Nichita, înregistrare TV cu Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba română este numele geamăn cu țara și neamul nostru deopotrivă. Este simbolul pentru care s-a murit și pentru care tu ești dator să-l trăiești așa cum l-au trăit strămoșii, să-l redai viitorimii românești ca el să dăinuie.
aforism de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism (2012)
Adăugat de Mariana Ticu Snagov
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numește, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de aKa_LFC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Nichita Stănescu
Trăiască frumoasa și cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.
citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de Danna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiască și înflorească
Limba Română!
Dar cei ce o stâlcesc
în scris
atentează în fiecare zi
la viața Ei...
De ziua ta
Limbă română, azi îți spun:
Să ne trăiești frumos și demn!
Doar o condiție îți pun:
Să nu cumva să fii... « de lemn ».
epigramă de Antonia Iliescu (30 august 2020)
Adăugat de Antonia Iliescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Explicație
De ani și ani, de când vorbim
Frumoasa limbă românească,
Se pare că la fel simțim
O chestie deja firescă;
Nu este vorba despre furt
Sau că am fi noi într-o rână,
Ci weekendul, pare mai scurt
Ca zilele din săptămână:
Duminica, se duce-n zbor,
Iar sâmbăta zici că n-a fost (!?)
Trec două zile-așa ușor
Și restu'... parc-ar fi de post,
Atât de leneșe și lungi,
De luni de-o iei, de dimineață,
Până pe vineri vezi în dungi
Și nu de azi, de ieri... de-o viață,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce mamă Limbă Românească
Dulcea noastră mamă
Limbă Românească
niciodată-n teamă
n-o să te rostească
Limbă Românească
fagure ne ești de dor
nicidecum o mască
s-o purtăm în cor
Fagure ne ești de dor
niciodată-n teamă
numai în tricolor
dulcea noastră mamă
Limbă Românească
veșnic toți trăiască
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă Limbii Române
Oricât am fi de buni sau răi vreodată
oricât am fi de falși sau de firești
ne regăsim sfioși cu toții, iată
în templul limbii noastre românești
Ea urcă din adânc, ca dintr-un crater
topind în lavă fiece cuvânt
căldură e, de stea, și alma mater
și n-are seamăn pe acest pământ
Oh, bocet e, și dans, și zeitate
care își paște turma între crini
e geniul bun ce-n tâmpla țării bate
Și dacă astăzi luminați trăim
și inimile noastre-s fermecate
cuvine-se, și ei, să-i mulțumim
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Poezii (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Golgota cuvântului
Doamne Iisuse al limbii române
iartă-mă că-ți răstignesc cuvântul
viața trece numai visul tău rămâne
îl păstrez în mine răstignindu-l
Iartă-mă că-ți sângerez cuvântul
este trup din trupul tău preasfânt
de-l rostesc se-nfiorează găndul
fără tine nu există nici un gând
Este trup din trupul tău preasfânt
viața trece visul însă mai rămâne
niciodată azi și mâine și oricând
Doamne Iisuse al limbii române
Iartă-mă că-ți sângerez cuvântul
îi dau viața-n mine răstignindu-l
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către bunicul meu, învățătorul Marin Păunescu
"Tu să te ții de carte, măi băiete" (M.P.)
N-am apucat, iubite tată-mare,
Să-ți scriu, altundeva și altcândva
Deși, probabil, tot ce-am scris în viață,
Este răspunsul meu pe adresa ta.
Te rog să-mi ierți această tutuială,
Dar a mă mai preface este greu
Și-atunci când m-adresez cu "tu" înseamnă
Că te tratez ca și pe Dumnezeu.
Învățătorul meu cel mai de seamă
Ai fost și ești și cred c-ai să rămâi,
Tot ce-am aflat în viață de la tine
E și acum temeiul meu dintâi.
Și după viața ta de dascăl tragic,
Nici pensie nu ai avut în sat,
Pe patul morții te-a găsit scrisoarea
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinți (a două ediție, adăugită) (ianuarie 1998)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Non omnis moriar
Clădit-au grecii doară cetăți de fală pline
Și temple mari și ziduri ciclopice-au zidit,
Dar toată măiestria clădirilor eline,
Columnele de marmur și templele divine,
De mult s-au năruit.
Trăiesc numai imagini, hrănite de-amintirea
Condeiului istoric, ca vis numai trăiesc:
Dar cine poate zice că le-a pierit mărirea?
Ce cap va fi-ndărătnic să nege nemurirea
Poporului grecesc?
Nu murii țin pe-o gintă, căci murii pot să cadă;
Nu oamenii fac neamul, căci ei se nasc și mor:
Bărbații numai poartă putere și dovadă,
Dar nu prin fier și lance, ei nu înving prin spadă,
Ci-nving cu mintea lor.
Se nasc, având în suflet mari, nobile destinuri;
Trăiesc, ca să creeze, și trec ca niște regi.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți organizezi timpul, ce misiune grea! Doar în limba română, se sugerează și dramatismul existențial: a-ți drămui timpul, adică a-ți trăi și drama ce-o presupune.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți dușmanii să-mi trăiască!
Spun în limba românească:
Toți dușmanii să-mi trăiască!
Cu tot greul și tot stresul,
Lor le datorez succesul:
Zi de zi pot să vă spun,
M-au făcut să fiu mai bun.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (23 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba română
Limba română este patria mea
A zis poetul demult cândva.
Limba română e sufletul meu
Zic acuma cu mândrie eu!
Limba română e dor nemuritor
A zis pământul pe care trăiește al meu popor.
Limba română este a doua mamă a mea
A zis un copil cu ochi ca de stea.
Limba română e dulce și frumoasă
A zis un bătrân care stătea singur la un colț de masă.
Limba română e tot ce v-am dat eu mai sfânt.
A zis domnul cu glasul lui curat și blând.
poezie de Vladimir Potlog (29 august 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incertitudini... (odă Limbii Române)
Prin care ceruri-nalte umbli,
Prin care zări te porți in vânt,
Și pentru care lumi incerte
Ești intrebare și cuvânt?
Prin care vis curat alergi,
Prin care anotimp pribeag,
Și pentru care munți de vină
Ești poarta Cerului cel drag?
Prin care clipe din amurg,
Prin care stele luminate,
Și pentru care ev demiurg
Ești timpul ce la poartă bate?
Prin care vieți de-amărăciune,
Prin care vetre-n care ard,
Și pentru care sărbători uitate
Ești steaua ce atârnă-n brad?
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (5 august 2014)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărmana limbă românească! Nu mai este cum ar fi trebuit să fie, o plantă cultivată! A ajuns o buruiană sălbatică!... Multe vânturi au bătut-o! Odată o bătea vântul franțuzesc; apoi o bate vântul nemțesc: noroc că mai are rădăcini adânci, altminteri i s-ar stârpi soiul. Și ar fi păcat de ea fiindcă (nu că o laud eu), îngrijită, cu flori frumoase și ce rod sănătos ar da această voinică buruiană disprețuită, cu care de veacuri s-a hrănit sufletul unui întreg neam de oameni! Care cum se scoală astăzi o calcă-n picioare și, drept îngrijire, chip și seamă, și spre păstrare, o opăresc cu cerneală de scris și de tipar; și ea rabdă, ținându-și ascunsă puterea de viață în rădăcinile-i adânci, cât și-o mai putea-o ține și acolo; căci și acolo a-nceput s-o prigonească și s-o ajungă soarta rea prin așa-numitele "metode moderne".
citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Zeno cuantic
Versul meu?
un fel de apă vie,
o transcendere-a ființei dinspre filosofie.
În logica binară a existenței,
asumându-și inerent spectacolul imanenței,
pe calea undelor gravitaționale arhetípale
ia formă de conuri de lumină dureros de reale,
însă din miezul conceptelor simple, atemporale,
având știința acută a (s-)ensului
cu propria ființă urcând
pe scara infinită
a universului,
ca un gest
ritualic
versul meu
dezlimitează învolt
mirajul obiectiv al cuvântului
întruchipări în spațiu și timp ale gândului,
astfel încât față-n față cu viața, dedalic,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Tratat pentru nemurire (13 septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, Emine (scris cu ocazia celui de al 162-lea an de la nașterea sa)
din trecut, din adâncuri de cer,
ai căzut ca o stea orbitoare,
peste iarna noastră de vis,
ruptă probabil din margini de soare,
aveai chip și nume de om
și te-ai numit pe scurt: Emin,
voievodul limbii române,
născut din goluri de chin.
viața ta, un dor ancestral și enorm
de țărâna în care străbunii tăi dorm,
obraz lângă obraz cu dungile- amare,
prin zloata istoriei, făcându-și cărare,
lumi lângă lumi, născute din greu,
aceasta e viața Eminului meu.
de ziua ta, Emine, te-am adunat din flori,
din leagăn de istorii, din dulcile candori,
din versul tău hipnotic pe care l-am iubit,
din limba ta frumoasă cu care m-am hrănit,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 ianuarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la limba română și viață, dar cu o relevanță mică.
Minibiografie I.P. (colaborator la ziarul israelian de limbă română "Viața Noastră")
S-a născut pe la Sulița,
A tras toată viața cu ea,
Dar în loc de a răni,
A știut doar a gâdili;
A fost legat de Viața Noastră,
Când tricoloră, când alb-albastră...
La 86 de-ani s-a dus
Să-i gâdile pe cei de sus,
Iar azi lipsește-n tot meleagu'
Al tuturora: Ion Pribeagu.
madrigal de Alex Finkelstein (10 septembrie 2011)
Adăugat de Alex Finkelstein
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eminescu
Voi nu mă știți, firește, luminăția voastră
pe-atunci eram sămânță, sau nici măcar atât
umblam prin labirintul trupesc al unor oameni
din care unii, poate, vă vor fi și văzut
știu doar că-n ziua-n care voi v-ați născut pe lume
trei magi cu guri de aur, călăuziți de-o stea
s-au pogorât din munții Moldovei să vestească
un prunc domnesc cu fruntea heraldică și grea
O super-novă, parcă, a explodat în iarnă
a fost și un cutremur de tei în univers
(aceste semne, toate, le-au scris de fapt bătrânii
prin pravili și cazanii, cu seve de neșters)
și ați crescut ca feții-frumoși, și erați geamăn
cu candela de miere a limbii românești
aud că ființa voastră lăsa prin aer urme
de forma unui clopot oceanic tras de pești
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Epistole Vieneze (1979)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre limba română și viață, adresa este: