lumină şi poezie

poezie (vezi şi poem)

Nu cere poeziei sentimentalism. Cuvinte strălucitoare, cuvinte luminoase, cu un ritm şi o muzică - iată poezia!

definiţie celebră de Theophile Gautier
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

noapte

Noaptea este lumina Poeţilor.

definiţie de Aneta Timplaru Horghidan (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns la o epigramă în care autorul contesta valoarea volumului meu de poezii

Tot adâncul unei strofe
Nu oricăruia s-arată:
Orbul nu vede lumina;
Ce-i lumina vinovată!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia lui Puşkin este ca un soare. Luminează întreaga lume.

Serghei Nekrasov în Lira liceului şi liceul în opera elevilor săi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia nu trebuie să strălucească, trebuie să lumineze.

Ana Blandiana în Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie (19 august 1976)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezie (vezi şi poem)

Poezia este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planete lui în cer.

definiţie clasică de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzei nesatisfăcute

Când luna-şi revărsa lumina,
Am vrut şi eu să-i fiu pe plac
Făcându-i versuri; bat–o vina,
Ea altceva dorea să-i fac.

epigramă de Mitică Ion din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul...

... cu vers urlam la luna plină
cu alb la faţă
şi tremura lumina lină
pe văl de ceaţă

şi nori se destrămau din fugă
în umbre grele
şi versul meu cu jind şi rugă
lovea în stele...

poezie de Iurie Osoianu (30 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem în interval VI

[între două verticale de întuneric
e greu
să-ţi găseşti
orizontala de lumină]

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul vieţii
în zorii dimineţii,
este lumina.

haiku de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul este moartea Luminii, dar şi Lumina este moartea Întunericului. Mai multă Lumină!... vorba poetului.

Mihai Cucereavii (18 august 2015)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de infinit

Infinitul e în fiecare
In care treapta din spate dispare
Depinde ce ai ales
Să urci spre lumină
Sau să cobori in abis

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetei Mihaela Colin, la cartea "Luminez şi aştept"

Nu ştiu unde să cat vină,
Că poştaşul nu soseşte,
Dar de prea multă LUMINĂ...
Tot ce vine se topeşte!

madrigal de Constantin Păun din Drumuri împuşcate (1999)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlneşte cu poezia.

citat clasic din Ion Barbu
Adăugat de gauss_girl
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Florea Florescu, pentru volumul "Lumina vântului de seară"

Când noaptea este înstelată,
Luna m-aşteaptă la poartă.
La lumina-i argintie,
Să-i dedic o poezie.

epigramă de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traducerea în proză a poeziei e ca o sperietoare în lumina lunii.

citat din Heinrich Heine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce pot să fac?

Ce pot să fac? Amorul e cel mai bun poet;
nu eu îţi scriu, ci suma trăirilor curate,
când tot ce face astăzi mai dulce un sonet,
se-apleacă la cheremul privirii-ţi deocheate.

Ce pot să fac când moartea mă trage de-un picior
şi-mi tot repetă, gravă, "aruncă-te-n cuvinte"?
Să te aleg pe tine, căci altfel am să mor,
şi te-aş alege, scumpo, de-aş şti că nu mă minte.

Ce pot să fac în clipa în care m-ai uitat,
mai bine decât gerul să îl invit în gene?
Dar viaţa îmi răspunde, atunci, pe înserat:
"ţi-a mai rămas o şansă: iubeşte-o în catrene".

Ce pot să fac? Lumina catrenelor e oarbă,
nu vrea decât din trupu-ţi lumină să absoarbă!

sonet de Ionuţ Popa (2009)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest joc inocent

o dorinţă aleargă printre poeme
trece de pe o pagină pe alta
cu un geamăt stins
se agaţă de amintiri
crezându-mă poarta deschisă
spre lumina lumii

m-a găsit în această dimineaţă
într-un loc aşteptând să renasc
din oră în oră
cu chip nou şi privire de piatră

pregătită să intre în viaţa mea
unde lucrurile sunt aşa cum sunt
cu ploi dense şi cerul opac
dorinţa încolţeşte un zâmbet
sprijinit pe conturul buzelor
dintr-un vers ce prevesteşte
sfârşitul poemului
pentru că este târziu

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereastra magică

Fiorul poetic
L-a cuprins
O fereastră magică
Rămâne deschisă;
Ea-i lumina mare
A gândului.

Favoruri nu face
Luminii din
"Ochii de întrebări"
Răsplată meritată
E şi-o chemare
Sosită la vreme
Ca o cheie
Universală de suflet!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Oki Izumi doar Poeţii ştiu să facă din propriul întuneric o oază de lumină.

aforism de Donato Di Poce din Aforismul în Italia. Antologia Premiului “Torino in Sintesi” (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!