lumină şi struguri

Struguri

Soarele a căzut în panere,
Albastru, violet, auriu,
Soarele dealurilor mele,
Soarele dulce pe care îl ştiu.

Strugurii mei, luminile mele,
Gem în panerele lumii,
Soarele din viile acestea mustoase,
Soarele căzut pe mâinile tale.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strugurii

Când strugurii se coc, fără-ndoială
Că vrei să spargi o boabă între dinţi,
Şi cu dulceaţa verii să alinţi
Lumina toamnei scoasă la iveală.

Să simţi în suflet cât de greu se lasă
Frumosul trecător şi plin de sine
Într-o speranţă care mai revine
Din când în când, ca strugurii pe masă.

Butoaiele rostogolesc pe doage
Miresme dulci şi mult strălucitoare,
Păcat al unei clipe trecătoare
Când o fecioară vine să se roage.

Toamnă subţire, plină de rugină,
Mai lasă-mă să mă revolt că pleci,
Fără să ştiu anume ce poteci
Voi mai găsi umplute de lumină.

poezie de Bujor Voinea din Paradoxuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe strugurii copţi
asediul viespilor-
o zi cu soare.
*
Alee cu plopi-
lungi umbre proiectează
lumina lunii.
*
Lăsând cuibul gol-
pasărea în zbor înalt
către alte zări.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel

Miroase lumina stingher
Şi frunzele pică de probă,
Salut, anotimp efemer,
În verde şi galbenă robă!

Miroase a păsări gătite
Să plece pe drumuri de zări,
Adio, voi zile-nsorite,
Căraţi-vă-ncet în uitări!

Miroase a struguri în pârg,
Porumbul e gata de moară
Şi molcome care, spre târg,
Trosnesc sub a verii povară.

Pe dealuri, o fată străină,
Cu ia cusută-n arnici,
Porneşte spre sate să vină;
E toamna, miroase de-aici!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe de toamnă

lasă-mi toamnă strugurii dulci
şi arome de castane coapte
lasă-mi florile în văi şi lunci
nori ruginii se strecoară în şoapte.

lasă-mi toamnă frunzele verzi
în codri ce adăpostesc atâtea basme
te-ai legat de mine ca să nu te pierzi
prin lumea înţesată cu marasme.

lasă-mi toamnă iubirea mireană
visul cu care pot zbura la stele
lasă-mi cântecul viu de soprană
să se cuibărească în gândurile mele.

lasă-mi lumina să mă mai iubească
soarele iubirii în mine să crească.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminile Iaşilor

Motto:
- Trăiască Naţia!
- Sus cu EA!
(Formula de salut a lui M. Eminescu cu prietenii)

O salbă senină,
Cu struguri
Din Lumină,
Aproape, dar departe mereu,
La vârsta mea de muguri,
Vedeam din satul meu...
Din spusele mamei
Mie, semaşilor,
Ştiam: tribut vamei
Sunt Luminile Iaşilor...
Lumini dulci, atât de aproape,
Litere albe în noapte,
Sunteţi primul profesor
Despre Ţara mea de Dor,
Ţara Înaintaşilor,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie

astăzi de mândrie pădurile doinesc
seminţele iubirii pun în pământul moale
se spală păcatele la izvorul domnesc
vinul bucuriei se varsă în pocale.

atingem prosperitatea gândul face rod
boabe de lumina ca strugurii dulci
planuri de devenire cu virtuţi de aprod
cresc preţul speranţei la bâlci.

e ziua patriei şi-a neamului român
mulţi ani să trăiască în linişte şi pace
credinţa ne creşte sub steagul bătrân
toată amărăciunea în minuni se preface.

la mulţi ani România mereu să prosperi!
să rodesti bunăstare şi pentru pauperi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt în pustie

Cu chiotele-ţi de lumină
şi cu-adâncul ochilor de mare,
cu urnele în lut ce ţi le lasă
nenumăratele fecioare
cutremurate-n clipa asta
de-un dor
pe minunatul tău pământ,
te chem:
vino, Lume,
vin'.
Adie-mi în ureche gânguritul de izvoare,
la cari în miez de noapte
nevăzuţi de nimeni strugurii
desprinşi din viţe ţi s-adună
să-şi umplă boabele de must,
şi-apoi - cu dărnicia to de moarte
vino,
Lume,
vin'.
Şi răcoreşte-mi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga din Paşii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de toamnă

Mi-e dor, de fumul serii, de luna coaptă în lumină,
De râsetul meu de copilă şi dansul frunzelor, puzderii.

Mi-e dor, de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate,
Şi de toamna arămie, dulce, darnică în toate!

Mi-e dor, de mustul tămâios, nectar din soare adunat,
De strugurele credincios ce vara-ntreagă s-a bronzat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărnicie

Să îngrămădesc în sunete lumina decantată-n palme,
ca ofrandă vie dată lumii,
am cântărit în zi, în noapte cu tumultul lunii,
de folos cântării stelelor să fie.
În balans, m-am hrănit cu strugurii pleznind a vin din vie, am tăcut.
Din vuietele line, cu toată neorânduiala,
pod peste cutremurate neputinţe am făcut.
Atârnă de un fir de vânt, împinsul zilelor în liturghie?
Când din stânga, când din dreapta,
chemarea naosului, huuii, cum adie!
Cât poate sufletul, în pana aripii, dulcea apăsare a oblăduirii să ţină?
Cupa pătimirii, de tină şi icoane e plină.
Hotărnicesc de capul meu înţelesul aşezării sfinte?
Trimit indicii cei dragi din morminte...
La ce te-nchini entuziast, curat?
Auzi? Clopotul de adunare în adâncuri a strigat. (3 iulie 2019-Iulia Dragomir)

poezie de Iulia Dragomir (3 iulie 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gust de fiere

Sunt înnebunit după lumina trecută
printr-un coniac bătrân
turnat dintr-o lăută
pe portativul unui sân
câte un strop sărută
de-şi muşcă toamna buzele-n cădere
şi aerul oftează de plăcere
de-şi cântă strugurii din miere tot amarul
şi-ţi lasă gust de fiere lăutarul

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă-n apus

sunetul soarelui se aude-n linişti de seară
zările se topesc în uşor abur
copacii dezbrăcaţi sunt nuduri de fum
plete de soare şoptesc târziu
raze ruginii le însoţesc
lemnul trosneşte de prea căldură
nerostite adunate-n spre adâncuri
unduiri de freamăt de pădure se înalţă
cămările culeg lumina verii
frunze încă necăzute strâng răsărituri
şoptesc încet toamne pe alei
sălciile adună cerul în priviri şi suspină
stejarii sprijină cerul cu ochii
dorinţa-n seri târzii tresare
rugineşte pământul, florile se dezgolesc
un greiere întârziat mai taie lemne
butoaie uriaşe culeg lumina verii
zdrobită
fecioarele gustă apusuri –n fumuri, verzui
arcuiesc piciorul şi-n cânt, ele dansează

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aluat de flăcări

Clepsidra lacrimii de mamă
măsoară-n dungă duioşia
şi îngerii parcă mă cheamă
şi le răspunde chiar copilăria

Măsoară-n dungă duioşia
şi soarele se dă de-a dura
şi-n struguri se aprinde via
să-mi lumineze toamna gura

Şi soarele se dă de-a dura
şi îngerii parcă mă cheamă
şi dragostea nu-mi ştie ura
clepsidra lacrimii de mamă

Măsoară-n dungă duioşia
şi-mi saltă-n ceruri poezia

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licori din struguri de fluturi

Beau pe-ascuns din strugurii de fluturi
Botezaţi în Clopotul lui Gauss,
În hora mare sunt meteorit,
Lunec în lumina din Pronaos.

Diformă-i încercarea vieţii-n rod,
Cerul coboară-n câmpul cu belşug,
Izvoarele de grâu în aur curg
Sub tainele ştiute doar de plug.

Un lăutar lăuntric trece-n trup,
Cântă-n prichiciul de vise şi dor,
Culorile dispar şi fluturii
Vin în iubirea pentru care mor.

Beau pe-ascuns din struguri şi speranţă,
Viaţa-mi pun în inima de fier,
Sunt meteoritul care simte
Că locul meu e-aici şi nu în cer!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina mea,femeie

Cât de frumoasă poţi să fii femeie!
Umerii tăi sunt ca două bolţi
fluturii rotesc cununa zilei
tu ai gustul strugurilor copţi!

Ochii tăi cu stele ard în mine
şi mă striga-n nopţile fierbinţi
tălpile îmi ard de doruri grele
şi renasc în mine triburi, ginţi!

Sprânceana ta în tandră arcuire
îmi tremură emoţia pe tâmplă
secundele danseaza enigmatic
si nu mai ştiu cu mine ce se-ntâmpla!

Şi sânii tai ca sferele în cântec
trezesc în mine marile pulsaţii
atâta viaţa rascoleşti în mine
cu galaxii de unde şi vibraţii!

[...] Citeşte tot

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecce Homo

Ah, visul cum mă coace
Şi setea cum mă scurmă,
Cu mreaja de fantasme,
A zborului din urmă...

În spinii nedreptăţii
Şi crucea de căinţă,
Trist licăre lumina,
Din biata conştiinţă...

Cum sângeră sub teascuri,
Cu strugurii mâniei,
Amarul muncii drepte
Şi fructul omeniei...

Nădejdii dintr-o oră,
O lună sau un an
Se-nchid în carapce,
De mituri şi slogan...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bijuteriile [Les bijoux]

Draga mea era goală, şi să-mi cânte în strună
A păstrat pe-a sa piele sunătoare podoabe,
Prin a lor opulenţă ea părea o stăpână
Cum erau în vechime a Maurilor roabe.

Când dansează, se-aude sunet viu şi sarcastic,
Iar metalul şi piatra, cu luciri cristaline,
În extaz mă aruncă şi îmi place fantastic
Când lumină şi sunet se amestecă bine.

Deci stătea tolănită şi simţea desfătarea
Surâdea relaxată pe înalta dormeză
Şi iubirea-mi simţea, delicată ca marea,
Cum se-nalţă spre ea ca un val spre faleză.

Ca o blândă tigroaică, mă privea insistentă
Visătoare, pierdută, încerca multe poze,
Şi a ei inocenţă, şi-a ei poftă ferventă
Aduceau un nou farmec printre metemorfoze;

[...] Citeşte tot

poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oda frumoasei mele

Cu inimă pură, cu privire
limpede
te slăvesc frumuseţe,
stăvilind sângele meu,
pentru ca unduind, să ţâşnescă
linia, conturul,
pentru ca
tu să-mi pogori în cântec
ca-ntr-un tărâm de păduri sau de spume:
în miresma pământului
sau în muzica mării.

Frumoasa mea nudă,
la fel
sunt picioarele tale-arcuite
de-o pală străveche
de vânt sau de zvonuri,
precum
sunt urechile tale
scoici mititele

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Pablo Neruda
Adăugat de rebe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec întomnat

struguri se coc peste noapte.
timpul se-ntoarce în timp
zile din şapte în şapte
trec prin al inimii ghimp.

scursă de sânge o pradă,
rece un ochi lacrimând
abia mai poate să vadă
dorul - un câine flămând.

mâna întinsă a toamnei,
frunza în două despică.
oh, cât de 'nalt zidul Anei!
oh, câte semne de pică!

spinarea nopţii trosneşte,
cerul îşi capătă faţa.
lumina lunii dospeşte
în struguri toată dulceaţa.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blesteme

Prin undele holdei şi câmpi de cucută,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul când luna-n zabranice, mută,
Intră ca un taur cu cornu-n stihie,
Şi gândul meu gândul acestora-l ştie:
In împărăţie de bezna şi lut să se facă
Grădina bogată şi ogada săracă.
Cetatea să cadă-n nămol,
Păzită de spini şi de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate şi marea,
Şi stinge-s-ar soarele ca lumânarea.
Topească-se zarea ca scrumul.
Funingini, cenuşă, s-acopere drumul,
Să nu mai dea ploaie, şi vântul
Să zacă-mbrâncit cu pământul.
Subolii şi viermii să treacă pribegi
Prin stârvuri de glorii întregi.
Să fete în purpură şorecii sute.
Gânganii şi molii necunoscute
Să-şi facă-n tezaur cuibare,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi din Cuvinte potrivite (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!