Citate despre lumină și zaruri
citate despre lumină și zaruri (inclusiv în versuri).
Finalul suprem pe albastru
Să te duci în culoarea albastră
Lumina ucigașă sfârâie-atinsă
Ce sfârșit glorios pentru-o muscă păroasă
Sortită să moară încinsă!
Adorând apogeul fierbinte
Tot scriu și mă ard în zadar
Pe cuvinte,
gramatica mea schilodită și tristă
acoperă șase pe zar.
poezie de Maria Florea
Adăugat de vera
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea divină
Ne pierdem chipurile prin iarbă și ne sfințim cu lumânări
Adâncă-i marea și pădurea și ochii tăi în ceasul serii
Hai, spune-mi de putem privi sau vom lumina
Până la stele cu sărutarea dintr-o zi
Sunt nopțile de liliac și verile tot mai încete
Și plouă cu frânturi de veac,
Crescând petale violete din trupul tău
Și trupul meu s-a cuibărit în foc, în lumină
Ajungem undeva la zei să cerem liniștea divină
E totul zare zaruri, ploaie la răsărit ne îmbrățișăm
Corabia a ars în zare și noi ne sărutăm
Și stăm în așternutul de zăpadă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe întunecate
Cuvinte nerostite,
Cuvinte scrise-n piatră,
Vorbe de insultă,
Suflete, ascultă:
-Vino pe cărare,
La o poartă mare,
În maini cu o floare,
Mie să te-nchini.
Poarta dintre lumi,
Pe Pământ creată
Poarta ce desparte,
Lumina de noapte.
Zarul... Zarul ce-l arunc,
În foc ca pe-un prunc,
Suflete ajung,
Târziu să îl scape.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc de iarnă
Orașul era același
Exact
Halucinant de intact
Vitrinele toate,
Gălbui luminate,
La fel desuete și decolorate
Pe străzile goale
Aceleași! cu umbră în ele și șoaptă ferită perechi provinciale
Alene ningea,
Dar cădea cu vechimi noua nea,
Turbure, sură, deasă,
Ninsoarea sporea îmbulzită, lânoasă
Din ea.
Iarna în alb mătăsos ca o raclă-o mireasă.
Copii
Clădeau un om de omăt cu vrăbii în pumni și în glasuri zurlii.
Lunar
Omul creștea bulbucat și cu ochi ca de zar.
De ce
Îmi vine deodată atâta pustiu de melancolie?
[...] Citește tot
poezie celebră de Ionel Teodoreanu din La Porțile Nopții, Editura Tineretului -1970
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la lumină și zaruri, dar cu o relevanță mică.
Când noaptea-i nesfârșită și-i avară...
Se năruie o lume de visări
Acolo unde a-nghețat cuvântul,
Pe-ntinderi de pustiu, unde nici vântul
Nu mai aleargă vesel între zări...
Și zâmbetul s-a sfărâmat în valuri
În marea-nfuriată a tăcerii,
De stâncile tăioase-ale durerii,
Când soarta ne-a jucat hain la zaruri...
Să așteptăm lumina e-n zadar;
Când noaptea-i nesfârșită și-i avară
Și ochilor le-a stins speranța iar
Viața... a rămas o simplă gară
În care timpul trece și-un acar
Semnalizează trecerea-i amară...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă
viața mea e mai mult decât cântecul zorilor
am jucat la ruleta norilor sumbri
sau la un tarot al stelelor târzii
gustând lumina ca pe un refren al soarelui
mângâindu-mi trupul și norii s-au limpezit
și zarea e calmă
ca o șoaptă de dragoste spusă la urechea iubitului
mama vine și-mi aduce liniștea și mă învelește
în cântecul păsărilor dintr-un ceasornic
al zilelor și nopților mele
alungă umbrele și le închide în clepsidră
fii tu, dragul meu,
zarul acesta câștigător
iubește-mă
poezie de Daniela Marchetti (2021)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miere și sare
O traistă cu trucuri nu-i așa?
Și-o partidă jucată de niște ființe lingușitoare?
Dacă ești priceput la jonglat c-un pachet de cărți
sau la aruncatul zarurilor asta ajută?
Dacă poți spune bancuri și fi un bun pretenar
și poți face impresie asta ajută?
Când băieții se întâlnesc cu fete sau fetele se întâlnesc cu băieți
ce ajută?
Toate ajută: fii plăcut, dar nu prea plăcut,
fii rezervat, fii sfios, misterios, dar numai așa și-așa;
apoi uită tot ce-ai auzit vreodată despre dragoste
pentru că-i bronzul verii și degerătura crivățului
și vine cum vine vremea, iar tu nu poți schimba asta;
vine cum a venit chipul tău la tine sau picioarele tale
și felul în care pășești, vorbești, îți ții mâinile sau capul
iar tu nu poți schimba asta tu doar aștepți și te rogi.
Există vreun fel în care poți măsura dragostea?
Da, dar mult prea târziu,
atunci când bătăile inimii tale au parcurs
[...] Citește tot
poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fațete
Fiecare oraș are două jumătăți.
Bunăstarea dintr-una se ridică dansând,
pe tocuri de 13,
trece cu geamurile deschise
și muzica bubuind în boxe,
cu 120/oră pe străzile luminate feeric.
În cealaltă, coboară deznădejdea, și întunericul, frica zilei de mâine
mustește în găurile din pantofi,
glasul foamei chiorăie
în spatele zidurilor netencuite.
Miroase a igrasie și-a frică.
Până și ceața ocolește jumătatea "bună",
fumul centralelor
și lumina albă a neoanelor
o ține la distanță,
și zăbrelele de fier ale porților cu telecomandă.
În jumătate cealaltă ard vise
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfinții Crăciunului
Sfinții Crăciunului
autor: Alin Ojog
Aș vrea să vă privesc în raiul împărătesc
Pe cei ce vă numiți, creștini mult preaiubiți
De Cel ce v-a dat viață, ce tot vă ține-n ceață
Să vă găsiți cărarea, să vă scăldați in marea
Plină cu prețioase daruri, amăgitoare zaruri
Degrabă o să mergeți cu sete să culegeți
Pierzând chemarea Lui, blândețea Fiului
Cântând cu toții-n silă, pătând cu sânge-o filă
Cu numele Lui, magia cerului
În aburi de alcool, în capul vostru gol
Din nou cânta colinde, lumina ce se-aprinde
Va fi stinsă de zor, de demoni veniți în zbor
Intrându-vă în gânduri vor sta în hoarde rânduri
Iar El cand se va naște nu vă va recunoaște
Veți fi doar praf în vant, o mână de pământ.
poezie de Alin Ojog (28 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai spre casă
Tăunul acesta a venit țintă
spre mine...
Avea un zar
dintr-o boltă cerească
și m-a întrebat
Zi sau noapte?
Iar eu am zis la repezeală...
zi!
Atunci e stângul!
Și a intrat în ochiul meu stâng
mai repede decât noaptea
atras de floarea cenușie
din spatele ochiului meu.
Tăunul acesta
se lovea de tâmple
împrăștiind lumina minții.
Cu aripa lui stângă
prin nara mea dreaptă
cu aripa lui dreaptă
prin talpa mea stângă
[...] Citește tot
poezie de Alin Gheorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cufere de păsări
[prin labirintul sângelui]
dacă aș mai avea un suflet de aruncat la zaruri
aș învăța duhul să mă danseze
capetele copiilor îmi zornăie la glezne
cu sunet sec
nebăut de arșița vremii nu pot să-mi privesc sufletul cum îmbracă lumina
între libelule înțelepte
trec strada cărnii primăveri fantaste cu urechi de pasăre
înhămați la memorii cuantice
războinicii se-mbăiază în cuvinte blindate
atât de ușor se-apasă
butoanele roșii
tălpi de cristal frământă colbul istoriei îngrașă aer sidefiu în aripă
văzduhurile se prăbușesc ucise
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca o pianină dezacordată
(cu zaruri măsluite)
va fi un ospăț sideral iubite în pielea ta violetă
a trăi și-a iubi cu piroane ruginind în visele noastre
se trece ora de-a lungul brațelor ca o moarte distilată în sânge
de prea mulți oameni am mâinile ude
și mi-e frig
frâu de ape inorog în artera pământului îmi pasc singur rănile ca pe stele
în orb se tastează claviatura vremii sub pașii noștri aseptici
nu se vrea să se vrea
mâinile nopții grele de absențe ne dor
încătușată în burice lumina îngheață
de la tribună țipăm cât de vast ne e spațiul în care încap
toate galaxiile lumii
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri scrijelite în stâncă
Amețit între hotare, între cer și lutul vieții,
Sunt un zar jucat de soartă aruncat de toți pereții
Și las urme, invizibil, când ating scrâșnind cu dinții
Sentimentele, ce iarăși, mă pun în conflict cu sfinții.
Le zâmbesc, dar cu rușine... am noroc că nu mă ceartă,
Mă tot mir de-a lor răbdare, mă întreb de ce mă iartă,
De n-ar face-o, m-aș retrage înapoi în văgăună,
Fără apă, fără soare, cu o inimă nebună.
Și i-aș scrijeli pereții cu un vârf de piatră rară,
Ca să simtă, ca și mine, cum a fost ultima oară
Când acopeream cu gânduri urmele de supărare,
Impregnate toate-n suflet de moravuri prea ușoare.
Sap adânc, fără odihnă, spre lumina infinită,
Ca să schimb o nepăsare ce apare nedorită,
Din ceva ce-apasă chipuri adormite în suspine,
Într-un nou surâs ce poartă armoniile divine.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu zadar adesea
renasc mirări în oameni zăvorâte
și mă-nsoțesc adesea cu zadarul
drumeț spre unde-mi cade-n soartă zarul
și vise-având eternității câte.
tăcerea-mi adâncește-n lut habarul
sub ceruri în lumină coborâte
de timp tu ai sprâncene mohorâte
femeie ce-n cuvânt îți verși nectarul.
priviri lăuntrice în tine-arunc
venind, nălucă, din eresul ploii
și dulce-mi înverzești în albul foii
pe-albastru țărm, în nemurire prunc.
e prin tenebre noaptea-n ale sale
vestiri de nuntă-n zile colosale.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exiști
închid uși
mă încui în ieri și-n urmă zile
clipe-mi sting lumini
număr chei
rătăcesc amintiri dinspre viitor
descuie-mă în tine
cu răbdare într-un alt mâine
opaițul inimii îmi alungă umbre
încăperea mea nu are margini
nu pot
cuprinde singur pereți de viață
masa din mijlocul meu
ține încă zarurile
rostogolesc nebune destinul
o față se oprește spre viitor
tăcerea-n mine fumegă
mă ard-n cărbuni
prin vine-mi curge timpul
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (decembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație unei necunoscute
Nedescoperiții tăi ochi
Se deschid imenși ca un soare
Să îmi lumineze
Nopțile interstelare.
Un zâmbet este chipul ce-l porți.
Plăcerea clipei și a risipei
Care trece inconfundabilă
Petală parfumată și imuabilă.
Întâmplarea îți dedică cuvântul
Rodul chinului și poate gândul
Crăpând bumb de primăvară distinsă
În această iarnă cu pistrui ninsă.
Joc de cuvinte, zaruri căzute
În numere potrivite, câștiguri mărunte,
Bucurii iluzorii... Icoana ți-o port
Ca pe un stâlp la capăt de mort.
poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegorie
sub pleoapa nopții plânge un cobzar
cântecul stelei s-a înecat în val
și-a zidit eșecul într-un os de zar
poartă masca fericirii la carnaval.
după lacrimi amare zâmbete răsar
cearcănul insomniei l-am ascuns sub fard
prin sufletul meu gonește-un armăsar
caută în mine spiritul de bard.
se hrănește numai cu jar și ovăz
îmi poartă zborurile în necuprins
valuri de lumină curg din văz
o stea din Carul Mare l-a aprins
uniți pe vecie ca lacătul și cheia
el îmi e bărbatul eu îi sunt femeia.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
tot universul meu de azi,
cât un măr,
l-am strecurat în mâna stângă.
pentru așteptarea ta distanța s-a micșorat
concentrată pe o amintire deschisă,
într-un poem desenat în absență
din frunzele plopilor
și cămașa ta cu anticorpi la lume,
într-o regăsire cuminte,
dezlegând pietrele din cuvinte.
în miezul adâncului se aude poemul nerostit de nimeni
c-un sâmbure dens de tăcere,
puhoaie de întuneric, potop de lumină,
vârtej amețit din albastru.
orașul himeric ne aruncă cu zarul
într-un hazard fără prihană
sau poate cădem în infern,
atârnați amândoi de-o stea plană.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec inspirat
bate vântu'-n spice, lanul e sărac.
via își lipește frunza de arac.
nucul se înclină până la pământ,
fără adăpost gândurile-mi sânt.
bate vântu'-n geamuri făina de cari.
din negura vremii se aud scripcari.
plopii desenează cerurile-n van.
îmi e sufletul al nopții găvan.
bate vântu'-n zaruri și trage la sorți.
zorii dimineții se aștern la porți.
o mătase verde-verde, de shantung,
pe umeri-mi goi cade părul lung.
ochii îi fac roată, pleoapa coviltir,
a soarelui floare de nectar potir.
trecând prin lumină, lumină să sorb.
o pală de vânt... o pană de corb...
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-s norii prea plăpânzi azi
îngerii frământă alții mai breji
robii se lăfăie în infint ca puii cloștii în nisip
carele hurducănesc cărând poloboace cu lumină
descântă întunericul la galaxiile nou născute
dintr-o simplă rotire de gând
minunile se rostogolesc ca niște zaruri
aruncate zările se strâng în apus
un licurici se luptă să pară stea
omul se ridică pe prispă
își spală ochii
și se mai naște
precum un sunet
precum o șoaptă
din împletirea fierbinte a materiei cu spiritul
e așa de nătâng cerul
atât de neînvățat cu florile câmpului
încât se prăbușeșete ca o ploaie de vară
peste râsul meu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumină și zaruri, adresa este: