mândrie şi timp

E ora când flăcăul
Aşteaptă-n doru-i sfânt
La poarta mândrei sale:
Viaţă... sau mormânt

catren de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne mândrim cu pământenii ajunşi pe Lună. Nu şi cu lunaticii rămaşi pe Pământ.

calambur aforistic de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevestica mea

Am nevastă ca o zână,
Mândră ca hortensia,
Mă iubeşte-odată-n lună
Când îmi vine... pensia.

epigramă de Ioan Răduţ-Poşăganu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din gura Oltului au curs secole getice şi vor mai curge secole româneşti până la sfârşitul timpului, iată un motiv în plus pentru care olteanul ar trebui să se mândrească de rădăcinile sale autentice.

Camelia Opriţa în Însemnări din inima Olteniei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria satului de a se găsi în centrul lumii şi al unui destin ne-a menţinut şi ne-a salvat ca popor peste veacurile de nenoroc.

Lucian Blaga în Laudă satului românesc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul şi dragostea

Te-ai făcut subţire şi prelung,
şi un sentiment ciudat te doare,
şi eşti mândru, şi ţi-l porţi pe umăr
ca pe-un şoim de vânătoare.

Şi prelungi, privirile îţi trec
chiar prin zidul greu şi prin lăcate
şi se-opresc la piatra unui chip, mereu,
cu sprâncenele-mbinate.

Se petrec atunci întreceri, lupte,
şi răpiri imaginare,
ora se înclină, bate
cu secunde tot mai rare.

Şi trec ani, şi şoimul zvelt
de pe umăr nu-l mai lepezi,
doar secundele din el
bat din ce în ce mai repezi.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Colindă de inimă
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui scriitor care mă ruga să-i scot de la tipar epigrama ce-i făcusem

Ţi-am scos epigrama cu greu,
Dar totuşi, ce vană mândrie!
Aveai un prilej să se ştie
C-ai fost cineva-n timpul meu!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi boanghenul pleacă mândru că nu s-a-ndurat să se şi răzbune pe o tânără uşuratică, turburându-i mai mult decât o clipă luna de miere.

finalul de la Luna de miere de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Barbu Bălan (la împlinirea vârstei de 80 de ani)

Te-aş lăuda, stimate-al meu confrate,
Că de mândrie, ştiu, motive ai,
Dar las pe Domnul să îţi facă parte,
La centenar, de-un colţişor de rai!

madrigal de Gabriela Genţiana Groza (8 februarie 2016)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

1492. În copilărie, eram învăţaţi să memorăm acest an, cu mândrie şi bucurie, ca fiind anul în care oamenii au început să trăiască vieţi pline şi frumoase pe tărâmul nord-american. În fapt, oamenii trăiau vieţi pline şi frumoase pe tărâmul nord american de sute de ani. 1492 a fost doar anul în care piraţii mării au început să îi jefuiască şi să îi ucidă.

citat clasic din Kurt Vonnegut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un astfel de nebun îndrăgostit e-n stare
De dragul mândrei sale
Să spargă c-un de tunet soare, lună, stele,
Şi spre a-i fi pe plac — şi alte cele!

catren de Goethe din piesa de teatru Faust
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia carre absentează de la serviciu

"De-ar fi mândra unde-i luna,
Aş vedea-o-ntotdeauna!"
(Eu, stând în birou cu ea,
Foarte rar o pot vedea!)

epigramă de Ioan Martin din Palatul de Justiţie (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuitate

Când i-am pus creionu-n mână,
Copila, uşor a tremurat.
După nici o săptămână
Să scrie a învăţat.
......................
Au trecut mulţi ani de zile.
Multe trepte a urcat.
Acum, ea-nvaţă, copile,
Şi-s mândru că mi-a urmat.

poezie de Dumitru Delcă (15 septembrie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum câţiva ani! Simţeam în mine tăria să prăbuşesc o lume şi puteri să reclădesc alta... Dar a trebuit să te întâlnesc pe tine, mormântul mândriei mele!

citat celebru din Camil Petrescu
Adăugat de flore
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul României nu mă flatează deloc şi nici nu sunt prea mândru de strămoşii mei lipsiţi de orgoliu că au putut dormi atâta timp, în aşteptarea libertăţii.

Emil Cioran în Schimbarea la faţă a României
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am vorbit niciodată despre evrei cu respectul care li se cuvine, şi asta din cauza temperamentului meu elen... Acum văd că grecii n-au fost decât nişte adolescenţi frumoşi, în timp ce evreii au fost tot timpul bărbaţi puternici şi neînduplecaţi... şi dacă mândria naşterii n-ar fi contrară spiritului bătrânului revoluţionar şi democrat ce sunt, aş putea fi mândru... că sunt descendent al acestor martiri care au dat lumii un Dumnezeu şi o morală şi care au luptat şi suferit pe toate câmpurile de luptă ale spiritului.

Heinrich Heine în Confesiuni (1854)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi să fii orgolios şi să iubeşti în acelaşi timp. Între cele două există o disjuncţie exclusivă. Dragostea adevărată înfrânge orice urmă de mândrie deplasată.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de Juliana Mallart
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În lacul trist şi solitar
Tronează mândră luna plină
Ca o mărgea de chihlibar,
Expusă singură-n vitrină...
Pe malul lacului aştept ―
Aştept nebun să te arăţi,
Cu drag să te mai strâng la piept
Ca-n alte dăţi...

poezie celebră de Ion Minulescu din Corigent la limba română (1928)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

in luna lui mai-
un cocos mândru pe gard
dă deşteptarea

haiku de Mihai Moldoveanu - Mirco (mai 2020)
Adăugat de Mihai Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Vai mie, amară-i viaţa,
Mai şubredă decât aţa!
Unde-i mândrul Decheval
Şi-amazoanele pe cal?
Unde-i bădica Traian,
Crai norodului râmlean?
Unde-s marii voievozi
Cu boieri şi cu aprozi,
Cu domniţele ochioase,
Învăscute în mătase?
....................
Unde-s soţii şi duşmanii,
Unde-s lunile şi anii,
Unde-s visuri şi păreri,
Une-i ziua cea de ieri?

poezie celebră de George Călinescu din Laudă lucrurilor (1963)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!