Citate despre metrou și timp
citate despre metrou și timp (inclusiv în versuri).
Orasul de cerneala
Sena - fluviu de cerneală
cu anticari vetuști de când lumea,
orașul furnicar se ridică pe schelă
cu viteza metrourilor ce ies din pământ.
Notre-Dame măsoară timpul prin porii ce respiră
o dată la o mie de ani.
Orașul - fluviu de cerneală
spre care trag toate trenurile fără stăpân.
poezie de Gina Elena Afrasinei
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Știi cum se întâmplă? Ești în metrou. Stai în picioare. E destul de plin metroul. Vezi departe o fată. Tu poate ești însurat, ai deja patru copii, dar să presupunem, nu te supăra. Dintre alte 17 fete care sunt în metroul ăla când tu te întorci de la redacție, tu te duci la ea, la urechea ei și o pupi ușor. Ți-am dat un exemplu foarte îndepărtat ca să-ți demonstrez că există un fel de atracție între oameni. Așa a fost cu Amza și cu mine. Noi am fost colegi în anii III și IV. Am stat în aceeași bancă. Avem foarte multe amintiri care au o singură calitate: sunt numai ale noastre, nu le știe nimeni. Nu le va ști nimeni. I-am promis!
Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
C. R. MacNamara: Acu' fie vorba între noi, Schlemmer, ce anume ai făcut în timpul războiului?
Schlemmer: Am fost la Untergrund sub pământ.
C. R. MacNamara: Luptător de rezistență?
Schlemmer: Nu, mecanic. Sub pământ, la metrou, știi.
replici din filmul artistic Unu, doi, trei, după Ferenc Molnar (15 decembrie 1961)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calul alb
în salonul septic nr 23 sânii tăi
aduc turlele bisericii mai aproape
linia lor perfectă mă face să visez
că d-zeu e chirurg și operează fără
bisturiu doar cu mâinile goale în
patul de lângă fereastră poetul costel
așteaptă ședința chimio se ține tare
nu varsă o lacrimă și nici nu dă bacșiș
la doctori decât cărțile lui în 2 3 zile
va fi externat cu regim o va mai duce 2
poate 3 ani cu el împart zacusca și amin
tirile tale primesc în schimb poezii atât
de luminoase că par profeții uite aici
scrie că tu plictisită de atâta așteptare
ca de istoria literaturii lui manolescu
te-ai hotărât să îl ceri de bărbat pe
primul necunoscut care îți iese în cale
între stația de metrou și spital stai
liniștit mi-a spus poetul costel și ime
diat a adăugat versuri în care eu mă
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremea din aprilie
Luni omul purta tricou
La cât de cald era afară.
Prin parcuri, pe la metrou
Mirosea de-acum a vară.
Dar clima s-a schimbat!
După căldură și Soare
Gros ne-am îmbrăcat,
Ieri a fost răcoare.
Astăzi e un frig... și-ți vine
De iarnă să te echipezi.
Pui geaca frumos pe tine
Și-aștepți zăpadă să vezi.
Paștele este pe drum,
Sosește-n câteva zile.
Dacă te uiți pe geam acum
E cam la mii de mile.
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 aprilie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi tot timpul călătorim cu acest metrou intern care este mintea și el e mult mai rapid decât metroul extern. Privește la gândurile minții cum privești la vagoanele ce trec în viteză, te arunci tu cu capul în ele? Nu, doar le lași să treacă mai departe. Ei bine, problema apare când unul din aceste vagoane-gând par a opri în stație și spun: "Acum vă rugăm, poftiți în vagoane!"
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agenți heruvimi
n-aș fi oprit timpul dacă nu
m-ar fi oprit jandarmii în centrul istoric
aruncam cu pietre stinghere în mălăiele pe
strada covaci care nu
e decât
o galerie de artă modernă iar nu de ultrași
și nu aș
fi oprit curgerea timpului în gurile de metrou
dacă nu
aș fi chiar eu dumnezeul acela
de care
nu se teme nici chiar
garda pretoriană învinsă puțin
de îngeri în servicii. străine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut prin viață
Călătorim înghesuiți pe scările autobuzului urban
Către destinații inutilizabile în drumurile noastre
Nu avem bilet pe lumea asta plină de controlori
Păcălim viață fiind la rândul nostru păcaliți
Alergăm, ne grăbim, fugim, suntem goniți de timp
Schimbăm tramvaiul cu metroul în stații de tranzit
Suntem toți un ciorchine de strugure ordinar
Storciți în teascul timpului pentru un vin prost
Pe care nimeni nu-l bea, uitat în beciuri reci, bun de canal
Un animal ciudat cu mii de perechi de ochii
Și nas, și gură, și urechi
Urcăm scări, coborâm cu liftul, așteptăm
Parcăm, înjurăm, iarăși așteptăm la stop
La televizor un tip ne învață să reușim în viață
Pe facebook un concurs de scuipat în sus
Facturi, rate, salarii, internet-banking
Mergem în cârciumi cu niște străini, prietenii noștri
Ne prefacem cu toții că ne interesează
De fapt nici cât negru sub unghie
În cutiile de carton avem fiecare o celulă
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de pahar
la crâșma unui adevăr domnesc
îmi dau pe dușcă zilnic, puși la zar,
toți banii inimii de buzunar -
hai, cântă lăutare că plătesc
între solemne stații de metrou
cobor din mers și urc la fel pe scară
ciupind de buci a morții domnișoară
ce-mi trece la dosar un număr nou
[...] Citește tot
poezie de Lucian Avramescu din Bună seara, iubito (1989)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la metrou și timp, dar cu o relevanță mică.
Orele
orele sunt de vanilie azi
se scutură din fiecare ceas
din toate catedralele
de pe ziduri birouri holuri
din metrouri gări aeroporturi
de pe toate mâinile
și de pe unde au fost aruncate
ca pe un timp nenecesar
lunecă dinspre noapte spre zi
cu miros de dulce
ademenitor și feciorelnic
ca și când nu al lui este păcatul trecerii
cad fix peste cămașa ta în care
am rămas îmbrăcată să nu-ți uit mirosul
iar orele astea niște mere
nu-mi mai încap în buzunare
se sfârșesc
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vraja
în mine foste izvoare se întrepătrund
șanțuri de pământ sterp
zilele toate îmbrăcate la fel
ca un rătăcit îmi număr pașii
1, 2, 3
o bătaie de aripă la răsărit
aproape lumină
aproape întuneric
mă topesc în pardoseli comuniste
ușile metroului mă strâng
cresc și mă micșoresc în același timp
mâinile mele atotmângâietoare/atotvindecătoare
sângerează și trec aproape fără să observ
când ochii mi se închid
deschid noi găuri de vierme
dărâm uși ascunse
îmi șoptesc
cu o portavoce lipită de inimă
și tot nu aud și tot nu văd
doar pașii merg în gol și numără în gând
[...] Citește tot
poezie de Raluca Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zero infinit
trec pe roșu și nu își numără restul
au zile galbene ore verzi discursuri pompoase iar tu știi că îi interesează ordinea imatură
nimic din vocea lor nu seduce plebea adunată
să împartă celebritatea
îi vezi la gurile de metrou cu edițiile speciale sub braț la tarabele cu sfinți de vânzare
viața lor s-a demonetizat și tocmai de aceea ard în rutina zilei cu fețele plate și ochii exoftalmici de atâtea așteptări
traversezi printre guri de canal aburii zilei toride îți înfășoară pulpele ziua este un te deum nesfârșit în care aplici pentru patru de da
vrei să te ipostaziezi lângă mulțimea rebelă și încă eziți să-i numești frați pe oamenii cu aură violet ce se multiplică precum nebunii pe tabla de șah
dincolo de gestul mărunt al pașilor măsurați
există doar vorbe fariseice
astăzi se trăiește în vitrină în locuri comune cu toate ale sufletului la vedere precum în Amsterdam unde poți să cumperi din priviri
femei și bărbați cu acea libertate nemăsurată
din care dumnezeu scade spre zero infinit
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este o dimineață rece de februarie, iar pe stradă circulă mai puțin oameni decât de obicei. Dinspre stația de metrou vine un singur om; comportarea lui neobișnuită îmi atrăsese atenția. Pare un bărbat cam de cincizeci de ani, înalt, chipul lui are trăsături puternice, autoritare. Este bine îmbrăcat, dar atitudinea contrastează cu demnitatea, îmbrăcămintea și figura sa. Aleargă, ridicând mâinile și clătinându-și capul.
Arthur Conan Doyle în Bijuterii polițiste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel de iarnă
pe-aleea din parc cu neoane
când toamna nu vrea să mai plece
tușind nostalgii pe maidane
privește la iarnă, cum trece
e-n haină de zahăr și vine
din steaua de-argint, boreală
pe umăr și-a pus zeppeline
plutește pe-asfalt, minerală
din ochi îi țâșnesc, cardinale,
reflexe verzui de banchiză
uimiți, raci adorm în cristale
de gheață intrată în criză
pe lac trestii goale se-agită
în ritmuri de blues și romanță,
de spaimă în valuri vomită
nostalgice ploi de vacanță
[...] Citește tot
poezie de Radu Ștefănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era frig și ploua
neîntrerupt, fără milă, așa cum
numai în orașe poate să plouă
lăsând impresia că o s-o țină
așa un veac bătând în geamuri
în capotele mașinilor
sau pe asfalt
era frig și ploua, fără milă
cu alte cuvinte, inundând stațiile
de metrou la coborârea
în întunericul plictisitor
era o ploaie bună pentru începutul
unei depresii care se instalează
mai ușor în frig și umezeală
era o ploaie de sfârșit de februarie
cum nu mi-ar fi trecut prin minte
că poate exista vreodată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am citit undeva că ultima glaciațiune a venit
într-o zi de toamnă de acum 12690 de ani
cel puțin așa spun cercetătorii de la Potsdam
care au cercetat sedimentele de pe fundul unui
lac din Germania
și apoi, îmi închipui, au mers la bere mulțumiți
că au rezolvat-o și pe-asta.
nu știu ce să zic, cifrele astea foarte exacte m-au
pus mereu în dificultate.
deschid larg geamul și încerc să înțeleg ceva
din ziua asta cusurgie
și mă gândesc la câte zile de toamnă de rahat
am trăit și-n fiecare putea începe.
după 22 ani de freze și bormașini, în blocul
de vizavi s-au mutat de curând niște
flăcăi veseli care ascultă ntruna o combinație
de muzică populară de pe vremea Mărioarei Murărescu
și niște manele sănătoase ca la sfârșitul
[...] Citește tot
poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vineri sunt îndrăgostit
Nu știu de ce luni e gri,
Marți și miercuri sunt uni,
Joi e o albastră zi,
Dar vineri sunt îndrăgostit.
Luni e-o zi de stat în pat,
Marți și miercuri încă zac,
Joi iau totul de la cap,
Dar vineri pot să iubesc.
Sâmbătă-i departe,
Duminică nu am timp pentru toate,
Dar vineri e stare de necesitate,
Pentru că pot să iubesc.
Luni - zi neagră, ce să fac?
Marți sau miercuri am infarct,
Joi încep iar de la "start",
Dar vineri pot să iubesc.
[...] Citește tot
cântec interpretat de The Cure, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
citesc pașii mei prin oase de gheață
fulgul disperat țipă prin geam la mine
nu agăț ultima sărutare de cârligul vieții
nu vreau ușa băncii să o tărăsc în neștire
șoseaua vieții încă-mi este liberă
alerg plutind după tine
arunc îmbrăcămintea de trecut, în timpul din urmă
am luat cheutorea zilei de astăzi
și într-o stație de metrou, încerc prin privire
să o arunc numai spre tine
bluza neagră stă numai pe un umăr
atârnă golaș desupra rotundului așteptării
ginșii mă lasă să văd pielea albă
de sus și de jos de unde începe viața
neglijent privesc strada și uit de zebră
ea mă obligă să-mi cântăresc, câteodată viața
acuz cu degetul ochiului meu care nu vede
seara, albul pătratului fără de cute
noaptea-mi este zbatere, fără sunete
te-aștept să-ți văd marmura dezgolirii
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau sărutul timpului, înapoi
mă strâng
strada nu-mi mai este dreaptă, are colțuri
în ele sângerez, postez noaptea linii imaginare
la un calculator, orele sunt târzii, mă seacă
diminețile scot fum, din coșuri, care nu mai sunt
lipsesc lemnele, ferestrele tremură, gheață nu mai vor
cândva ascultam cum joacă șotron o amintire
pe strada sufletului ei, atunci trecea o înmormântare
langă gardul cu o ulucă, strambă
o urmă din mine o privea
este și acum cu mine, pe peretele alb, noaptea
o insectă se zbate
plasa păianjelui sugrumă trăirea, durere
nu vreau să fiu nici eu, nici tu, în ea
au adunat prea mulți dintre noi, în cifre, în conturi
în digiți, la o bancă, privesc noaptea
nu mai este nici strada a mea
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uităm să zâmbim
Permanent își afundă privirea pierdută într-un obiect.
Sufletul e gheață, ceva acolo e schimbat, pot spune defect.
Nu mai vorbește, nu mai răspunde, timpul aleargă, se scurge.
Ne mulțumim că respiră, mănâncă și merge.
Comunică cu noi și cu lumea, doar prin acel aparat.
Astăzi gândesc altfel și blestem ziua când i l-am cumpărat.
Vezi oameni pe stradă, la metrou, la restaurant, la birou.
Captivați și blocați mental de acest diavolesc cadou.
Copii, adulți și bătrâni, cu voința deja încarcerată.
Doar atunci cand dorm, mintea le este eliberată.
Acest nemernic "device", afirm și susțin că este un viciu.
Iar pentru cei ajunsi în sevraj, să renunțe la el,
e deja subiect tabu, un amalgam și un sacrificiu.
Am uitat să vorbim, să comunicăm, să iubim.
Fără telefon parcă nu mai gândim.
Devenim zilnic mai ursuzi și uităm să zâmbim.
Am ajuns să depindem de un nenorocit de obiect.
Diferența nu mai facem între greșit și corect.
Când vorbim și dezbatem pe marginea acestui subiect.
poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre metrou și timp, adresa este: