moaşe şi timp

Împărăteasa se puse şi ea dară a cere sfaturi de la vraci şi vrăjitori, de la moaşe şi descântătoare. Luă tot felul de leacuri. Când, într-o noapte, ce văzu se spăimântă. Se făcea că umblă pe o câmpie verde şi frumoasă. Pe acolo toate firicelele de iarbă erau însoţite, şi două câte două se încovoiau una către alta şi părea că se sărută. Până şi flutureii umblau tot doi câte doi. Visa şi totuşi credea că este aievea ceea ce vede. Nu se bucură mult de priveliştea cea frumoasă, şi iată că un balaur, bala dracului, venea, măre, spre dânsa ca un vârtej. Pasămite, el gonea o porumbiţă; aceasta, tremurând ca varga, fugi în sus, fugi în jos, şi, văzând că n-are scăpare de vrăjmaşa fiară sălbatecă, se repezi şi se ascunse în sânul împărătesei. Balaurul, văzând una ca aceasta, se repezi şi el asupra împărătesei. Dar împărăteasa dete un ţipet şi se deşteptă. Îi sărise inima de frică şi-i tremurau toate cărnurile. P-aci, p-aci era să şi leşine. Spuse împăratului pocitania de vis, şi rămase şi el înmărmurit de groază. A doua zi se simţi îngreunată şi peste nouă luni de zile născu o bunătate de copilaş de drăguleţ. Bucuria ce fu la curtea împăratului nu se poate spune. Se hotărâră să boteze pruncul.

Petre Ispirescu în George cel viteaz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mine

dincolo de mine este o haită de lupi -
ceasornic al tristeţilor,
urlet adânc nu la lună,
ci la hăul din oameni
am crezut că vântul
e un crai desculţ de durere
dar nu!
m-am înşelat
vântul e doar o moaşă bătrână
ce urzeşte chinurile facerii
la gura peşterii
cristelniţe cu urlete prelungi
botează-n mine
cascade de lacrimi
şi slove de sânge
la gura peşterii
dincolo de mine
vântul e mesagerul lupilor

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feciorul de boier luă fata şi se duse cu dânsa la moşiile lui. Acolo avea el nişte palaturi cum nu mai văzuse ea. Se cununară, făcând o nuntă de se dusese vestea în şapte ţări, şi făcură tot ce trebuia pentru rostul căsătoriei lor. Nu trecu mult şi fata rămase grea şi ea ca toată lumea. Când auzi feciorul de boier una ca asta, nu mai putu de bucurie, şi porunci numaidecât să-i facă un leagăn numai de mătase, în care să-şi puie copiii. Feciorul de boier, când îşi aduse acasă nevasta, îi dete, pentru trebuinţele ei, o fată a unei bahniţe de ţigancă ce-şi ţinea zilele prin curtea boierului cu ce se îndurau stăpânii. Procleta de cioară cum văzu fata, îi puse gând rău. Când sosi ceasul naşterei, fiul de boier nu era acasă, ci dus într-ale sale. Doamna casei trimise pe ţigancă să aducă o moaşă. Ea aduse pe mumă-sa.

citat celebru din povestea Înşir-te mărgăritari de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Eu m-am născut la orele amiezii,
În patul vechi, cu paie, de acasă,
În zi de primăvară, răcoroasă,
Când mai durau puterile zăpezii.

Privea prin geamuri mama mea frumoasă
Cum se-ntindeau la crengile livezii,
Să prindă muguri, caprele şi iezii
Şi mai făcea, spontan, câte-o grimasă.

En nu ştiu dac-a vrut să fiu o fată,
Atunci când, de durere, a ţipat
Şi-am apărut pe lume, deodată,

Dar ştiu că tatăl meu s-a bucurat
Când moaşa a ieşit îmbujorată
Şi i-a şoptit complice: e băiat!

sonet de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru-o zi ...

Fluturi ce-au doar o zi, trăindu-şi clipa,
S-au întrupat în fâlfâiri gingaşe,
Iar noi, venirea le-am vegheat, ca moaşe,
Văzând prisosul nuanţelor, risipa.

La sfânta zi le-am fost voit părtaşe,
Când roiul şi-a săltat spre cer aripa,
Cromatica-mbrăcând de la tulipa
Pestriţă şi-ale ei surori trufaşe.

Fluturi frumoşi, beţie de culoare,
Făpturi plăpânde, logodiţi cu flori.
Doar pentru-o zi, cu-o ultimă suflare,

Preţuind timpul ca pe vechi comori,
Mai aveţi drept la ultima cântare,
Lăudând viaţa-n imnu-i până-n zori.

sonet de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liftul cu sentimente

Am ramas blocat între două lifturi.
Unul urca la tine,
celălalt nu se mai întorcea.
Am aflat ca o să mă nasc prematur,
între etajele gândurilor tale!
O moaşă mi-a taiat ombilicul
şi au început să curgă cuvintele.
Oare, începusem să te scriu
în tine fiind!?
M-ai hrănit numai cu litere?
Ştii!!!
Parcă voiam şi o culoare,
aşa, de amorul artei,
să fiu pictura ta abstractă,
singura ta expoziţie de sentimente,
Tu, Phonixul poeziei mele,
renăscut din cenuşa
cuvintelor ce m-au creat.
Eu aş vrea să mă mai nasc o dată.
Tu, vrei să mă mai naşti?

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Coandă (31 octombrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estul extrem, Vestul extrem ( poem-vis istoric )

La o altitudine de 12 000 de metri
la 870 de mile pe oră
cu vânt din faţă de 40 km/h
în patru ore depăşesc podul de gheaţă,
lacurile albe, pădurile,
tundra
acolo
unde şi ei au traversat
de-a lungul miilor de ani
acum cam douăzeci şi şase de mii ani
( în era glaciaţiei Würm )
bărbaţi
femei
copii mici
femei bătrâne, bărbaţi
care au descoperit lumea nouă
Primăvara
când piciorul cocoşului înflorea
şi când tufişurile erau pline cu afine
ei reluau expediţiile lor în direcţia

[...] Citeşte tot

poezie de J.M.G. Le Clezio, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Identitate

slugi, iobagi, şerbi, argaţi, rumâni,
la turci, la ruşi, la unguri, la austrieci
la greci, la tătari, la nemţi
sute de ani, mii de ani, generaţii
tradiţii de
slugi, iobagi, şerbi, argaţi, rumâni
olah, bidos-olah, vlah
ţărani pe moşie, vânduţi, cumpăraţi
în bordeie, legaţi de boier
curve, hoţi, mincinoşi, puturoşi
pizmă naţională
doi ciobani îl omoară pe al treilea
mai bogat
Păcală de la ţară e un şmecher
maghiarii îi detestă pe ardeleni
ardelenii îi respectă pe maghiari
moldovenii şi muntenii sunt în urma ardelenilor
drăgaica, caloianul, pluguşorul, colinde
pe la boierii care nu-s acasă
Sânziene, căluşari, moaşe, babe, bobi

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!