moarte şi peruci

Venus Anadyomene

Sicriu abandonat, doi ochi de mort

Sub peruca morţii însă-i o fantomă

Ce-şi plimbă noaptea ca pe-un cort

Să ascundă lumii rana ei enormă!

Gât de strigoi, nişte omoplaţi bizari,

Două buci şi-o taină ce nu ascunde,

Doamne, după sexul unor armăsari,

Se-aud atât: numai gemete rotunde!

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarnă señora ai grijă

oraşul pare un cer răsturnat
oamenii
asemenea unor pâlcuri de păsări/zidite în zbor
ignoră căderea
totuşi
e iarnă señora/ai grijă
moartea
bate cuie-n pereţi
agaţă bulendre peruci/ nelipsitele-i sfori
scaune goale îşi ţin de urât
mimează inutile conversaţii
la subsol
conducte sparte abur/aer
puţin
în iarna asta
ninge sacerdotal
señora/ ai grijă
ninsoarea
e un alfabetar pentru frig
pe întuneric

[...] Citeşte tot

poezie de Gela Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ea aşezase tacâmurile cu mare grijă.
Scosese argintăria şi cristalurile de la bunici.
În craniul meu stăteau spânzurate colţurile iernii.
Aşteptam la masă creaturi mari şi mici.
Licuricii studiau în podul casei coşul cu lumini fumegânde.
Vizitii morţi, de la alte trăsuri, adulmecau pe la uşi.
Câinii mei se strângeau peste palme mănuşi.
Vânătoarea deja începea în salon.
Sub cătuşe bufonii îmi râdeau în peruci.
Mătasea foşnea cu miros de căpşuni.
Din sărut în sărut deveneam ochi nebuni.
Fereastra s-a spart pe neaşteptate
Lipită de mine sângerai, spate-n spate.
Fete mari şi nebune ne priveau fără rost.
O haită de uşi ne urlau la urechi.
Lumânările toate pâlpâiau în acord.
Nebuno, ce zi se aude în noi
Mă doare pădurea şi simbria în doi
Golit de vedere şi nebun aburind
Vânătoarea eternă ne stârneşte din brici.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!