Citate despre moarte și scandal
citate despre moarte și scandal (inclusiv în versuri).
Scandalurile moarte alcătuiesc un bun subiect de discuție mondenă.
citat celebru din Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În viață și după
Viu - scandal îi face
Că dă bani pe rochii.
Mort - o lasă-n pace:
Mai închide ochii!
epigramă de Ion Grigore din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La vârsta a treia
La o vârstă-naintată
Sexul poate fi mortal!
Sare baba supărată:
- Dacă-i moare, fac scandal!
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E prea putin
De-atâtea zilnice-ncercări mizere,
De-atâta umilință și păcat,
De-atâta moarte câtă ni s-a dat,
E prea puțin o singură-Nviere.
Și, totuși, pe pământul înghețat,
Lumina lunii drepturile-și cere
Și-n stupi lucrează vechiul dor de miere
Și vânturile primenirii bat.
E ca un fel de rupere de ere
Și ca un întuneric luminat,
E lupta-ntre femeie și bărbat,
Ca la un alt scandal pentru putere.
Și, vai, în tot ce, zilnic, s-a-ntâmplat,
E prea puțin o singură-Nviere.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara la țară
Locuința mea de vară
E la țară...
Acolo era să mor
De urât și de-ntristare
Beat de soare
Și pârlit îngrozitor!
Acolo, când n-are treabă,
Orice babă
Este medic comunal.
Viața ce aci palpită
E lipsită
De confort occidental.
Nu exista berărie,
Nici regie...
Doar un hoț de cârciumar
Care are marfa proastă
Și-o nevastă
Ce se ține c-un jândar'.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce simplu mi-ar fi dacă nu te-aș iubi
Altceva nu-i nimic
Și mereu ma complic
Și ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aș iubi.
Dacă m-aș lua după pretexte,
dacă aș trage unde e ușor,
nici nu trebuia să aud de tine
și-mi era mai de folos sa mor.
M-am băgat de bunăvoie slugă,
dragostei morale ce ți-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe un sport.
Nu-i o simplă încăpățânare,
pentru un ambițios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sonetul beției
Trăiesc precum un spectator la meciuri
scandalizat de-un dans de majorete;
nu vreau să văd pe nimeni azi, mi-e sete
să sorb tăcerile-nvechite-n beciuri.
Singurătatea mi-a săpat în gânduri
traseu de glonț calibru foarte mare;
sunt primul mort ce merge în picioare
purtând pe umăr haine-n loc de scânduri;
azi sunt, de fapt, doar umbra mea, știu bine,
beau doar vapori din zilele de-odată;
deși le sparg, paharele-s tot pline
căci soarta ce mi-a fost încredințată
- în viitor - doar un trecut cu tine
nu are martori, jude, judecată...
poezie de Spiridon Voinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte și scandal, dar cu o relevanță mică.
Catarame
Între da și nu, mă gândesc la Evtușenko, aș spune da, optimist,
aș spune nu, mai realist, vibrațiile minciunii sunt puternice,
te lovesc ca o ușă batantă, numai furnicile roșii trec pe dedesupt, marx, engels, lenin, stalin, mao, kim, castro, ș. a.,
plouă cu stele pe morți, săruturile noastre, iubito, urcă la cer,
vine vulturul să-mi caute ficatul, nu-l mai găsește, face, scandal,
heil, vultur, e un final.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul care merge
în mâini se uita la omul
care-și taie venele felii
felii cu lama de bărbierit
s-a oprit de crescut
la paisprezece ani și a început
să bea bere în biblioteca
lui taică-su care era frizer
striga morții să-i facă un copil
la fel de nebun
vorbea vrute și toate îl jenau
bancurile cu oamenii
de stânga îi aduceau scandal
uneori era salvat de femeia
cu cizme mari de cauciuc
a învățat să se scarpine
cu picioarele și multă lume
s-a zgâit la el
apoi s-au obișnuit și cu asta
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ingenios
Și când va fi să mor,
voi, oameni dragi,
să știți că-s lângă voi.
În vântul ce-acum vă mângâie duios,
și-apoi vă ceartă nemilos.
În floarea inspirată nesățios,
în nopțile intunecate și reci, miraculos,
și-n cele înstelate, aventuros.
Mă veți simți,
în praful verii, insidios și vicios,
în fulgii ce vă sărută ochii, scandalos,
în verdele ierbii, capricios.
Mă veți găsi,
în dansul naturii, copilăros,
în urletul furtunii, primejdios
și-n liniștea dimineții, prea curios.
Am să rămân aproape.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buletine de știri și de trotuar
La noi buletinul de știri e alarmă
Și statul degeaba e statul de drept
Salamul și pâinea de mâine-i o armă,
Iar semnul de carte-i săgeata din piept
La noi trotuarul se face parcare,
Să-ncapă mașina la oricine-o vrea,
Căci mersul pe jos e rușine și -i mare
Grădina Ta Doamne cu noi toți în ea
La noi pe ecrane se judecă lumea,
Scandalul din presă e pâine și circ,
Mai mult de trei zile ne ține minunea
Și carul cu proștii e-n pană pe cric.
Prin școlile noastre abundă nimicul,
Iar mărul de aur adus din import,
E mărul din basmul cu Prâslea Voinicul,
Cules fără luptă căci zmeul e mort.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum ar putea o putere să-și exercite, pedepsind cu moartea, cele mai înalte prerogative ale sale, dacă rolul său fundamental este acela de a asigura, de a susține, de a consolida, de a multiplica viața și de a o ordona? Pentru o astfel de putere execuția capitală este, în același timp, limitată, scandal și contradicție. De aici rezultă faptul că ea nu a putut fi menținută decât invocându-se mai degrabă monstruozitatea criminalului, incorigibilitatea sa, precum și salvgardarea societății, decât enormitatea crimei în sine.
Michel Foucault în Istoria sexualității (1976)
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Privesc cu jale Centrul Vechi,
Un București pentru priveghi,
Un mini-New York ori Paris,
Aici eu am trăit un vis,
Oraș cu nume ciobănesc,
Bătut de vânturi, crai domnesc,
Prin cimitire trec jelind,
Atâtea nume, prea mult jind,
Nici în Carpați, nici pe Danub,
O Dâmboviță verde crud,
Zaraze multe au trăit,
Că le-au ucis, că le-au iubit,
Pe Eminescu-l văd precum
Umbra lui Hamlet, spricht warum?
Modest mormânt, făloase bănci,
Doar zăngănit de bani și lănci,
Scandaluri, înțelepții mor
Departe, la Vârful cu Dor.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe-al meu, ce Moș Crăciun!
O-ntâmplare-ntâmplătoare s-a-ntâmplat întâmplător,
(Dacă nu vă zic acuma, ce și cum, parol, că mor!)
M-am trezit de dimineață, la cumpărături să merg-
Era frig, era și ceață, ochelarii dau să-i șterg,
Dar, îi scap din mână, iaca, calc pe ei și îi strivesc-
Na, că nu mai pot acuma prețurile să citesc.
Intru-n Mol mă uit în stânga și în dreapta mă chiorăsc,
Ce să iau, să umplu coșul, încă nu mă hotărăsc.
La intrare chiar pe dreapta, Moș Crăciun lângă un brad
Zâmbea tâmp, c-o blondă-n brațe, slabă și cu ochi de jad.
Mă opresc și mă uit bine, chiar și fără ochelari,
Moșu-o mângâia pe fese și pe sânii ei cei tari.
Măi, să fie, parcă-i Gheorghe, Gică-al meu, privesc șașiu-
M-a văzut, se înnegrește, nici nu pot să vă descriu,
Cum se schimbă fețe fețe și-o aruncă pe blondină,
Peste sacii cu cadouri, lângă mine o vecină:
-Aoleu, ăsta nu-i Gheorghe, Maricico, ce-i cu el?
Că eu îl știam mai mare, acu'i tare mititel,
Parcă a intrat la apă și-i cam galben, vai de el!
Gheorghe tremura ca varga și suna din clopoțel.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
A cui e vina?...
E lumea de jale strivită
Iar noi condamnații la zid,
Cu viața de boală lovită
Și stinsă de-un grav genocid.
A cui este vina supremă?
Te-ntrebi; însă totu-i mister,
Iar cei ce ne țin în dilemă,
Au măști cu surâsuri de ger.
Miroase-a minciuni în spitale
Și oamenii dragi ne tot pier,
Iar spaima se plimbă agale
Și morții îi e curier.
Șomajul e-n plină paradă
Și mulți au rămas fără bani
Dar cine?... Dar cine să vadă?
Că suntem ai sorții orfani.
[...] Citește tot
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dora Williams
Când Reuben Pantier a fugit și m-a părăsit,
Am plecat la Springfield. Acolo am întâlnit o partidă,
Tatăl său mort de cuarând îi lăsase o avere imensă
S-a căsătorit cu mine când era beat.
Viața mi-a devenit mizerabilă.
A trecut un an și într-o zi l-au găsit mort.
Astfel am ajuns bogată. M-am mutat în Chicago.
După o vreme l-am întâlnit pe Tyler Rountree, un ticălos.
M-am mutat la New York. Un magnat cu părul sur
Devenise nebun după mine așa că încă o avere.
A decedat într-o noapte în brațele mele, știi cum
(I-am revăzut fața stacojie încă mulți ani după aceea.)
A fost aproape un scandal.
M-am mutat iarăși, de data asta la Paris. Eram deja o femeie
Insiduoasă, subtilă, deprinsă cu lumea și cu bogăția.
Cochetul meu apartament de lângă Champs Elysses
A devenit locul de întâlnire a fel de fel de oameni,
Muzicieni, poeți, dandi, nobili;
Acolo se vorbea franceza și germana, italiana și engleza.
M-am căsătorit cu Contele Navigato, de loc din Genoa.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamnele de la Cambridge care locuiesc în suflete bine mobilate
doamnele de la Cambridge care locuiesc în suflete bine mobilate
nu sunt deloc frumoase și au mințile odihnite
(la fel, cu binecuvântarea bisericii protestante,
sunt și fiicele lor spirite fără parfum și formă)
ele cred în Hristos și în Longfellow (amândoi morți )
și sunt interesate invariabil de foarte multe lucruri
în vreme ce scriu cineva mai poate încă afla niște
degete încântătoare împletind: aceștia sunt Polii?
poate. În vreme ce-aceleași fețe cercetează sfios pe față și pe dos
scandalul D-nei N și al Profesorului D
..... doamnelor de la Cambridge nu le pasă dacă uneori deasupra
Cambridge-ului în cutia ei boltită de lavandă cerească
luna zornăie ca un fragment de acadea-îmbufnată
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țigara
Unii oftează pentru una-alta,
Dorințele mele nu-s mari din cale-afară;
Lumea se poate fâțâi cum vrea,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Unii mor de grija conservatorilor
Sau a laburiștilor la alegerile din vară;
Mie nu-mi pasă cine face scor electoral,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Sir John îmi cere votul iarăși,
Mr. Marr îmi promite tot ce zboară;
Nu-mi pasă cine va ajunge-n parlament,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Unii caută scandal cu nemții,
Alții vor război cu rușii, bunăoară;
Nu-mi pasă. Sunt împăcat cu toți,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
[...] Citește tot
poezie de Thomas Hood, 1799 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-i de făcut?
Ce-i de făcut? Mai avem vreo speranță?
Mă-ntreabă românii cu care mă văd.
Poporul meu drag a ajuns ca o zdreanță
Ce timp de ocară! Ce jalnic prăpăd!
Am tras, zi de zi, un semnal de alarmă
Mi-am dat sănătatea la șerpi de dudău
Nu stați la balcon, puneți mîna pe armă
E rău, însă mîine va fi și mai rău!
Vorbeam în pustiu. Un blestem mioritic
Ne ține-n genunchi și cu capul plecat.
Firește, eu n-am nici un drept să vă critic
Dar inima-mi plinge, ce mult ne-am schimbat!
Uitați-vă-n jur: toată lumea se-agită
Revendică drepturi, se luptă pe străzi
La noi e tăcere. O gloată tîmpită
Poftește cîrnații și berea din lăzi.
[...] Citește tot
pamflet de Corneliu Vadim Tudor (18 august 2013)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântul XXVIII
Deplin s-arate, chiar și-n proza lui
și-oricât repovestind, cine-ar fi-n stare
de-atâtea răni și sânge cât văzui?
Prea slab-ar fi o limbă orișicare,
căci loc în ele-atât de mult a strânge
nici mintea-ne, nici graiul nostru n-are.
Și chiar s-aduni pe câți avur-a plânge
cândva-n Apulia-n țara cea-ncercată
vărsat de oști romane-atâta sânge;
pe toți și-acei ce-n lupta-ndelungată
inele-au dat ca spolii fabuloase,
cum Titu Liviu negreșind ne-arată;
pe toți răpușii luptei dureroase
ce-n drumul lui Guiscard au stat; pe-acei
ce-arată și-azi la Ceperano oase
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și scandal, adresa este: