monumente şi prezent

Timpul frapant

Timpul la prezent
E un monument,
În orice moment.

tristih de David Boia (5 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, monumente glorioase, subterane istorice şi măguri misterioase ale României! Deşi nimenea din noi, care ne pretindem astăzi arheologi, nu ne pricepem cum să vă scăpăm din întunericul în care zăceţi de zecimi de secole, deşi năravul nostru este de a râde unul de altul, deşi ne place numai parada de vorbe publicate prin foi; dar mâine poate veni ziua în care tinerimea studioasă, păşind după descoperirile noastre, vă va scoate din întunericul pământului României şi vă vor arăta naţiunilor luminate, care sunt atât de zeloase pentru monumentele patriei şi ale străbunilor lor.

finalul de la Istoria fondărei oraşului Bucureşti de Dimitrie Papazoglu (1891)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământ la Monumentul Ciumii

Tu mi-ai jurat la Monumentul Ciumii,
Să mori cu mine când va fi să mor,
Şi eu am spus aceasta tuturor
Şi te-am şi înălţat în ochii lumii.

Şi ţi-am răspuns că vorbele deşarte
Nu pot unii pe cei ce se iubesc
Şi că-i destinul nostru omenesc
Să aibă fiecare câte-o moarte.

Dar astăzi, când s-a-ntors să mă consume
Reproşul tău absurd că ne iubim,
Dar nu legal, formal şi legitim,
Eu merg la Monumentul Tristei Ciume.

Şi îl intreb, cu vocea mea postumă,
De nu cumva şi dragostea e ciumă.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zimbrul

(animal monument al naturii)

Animal prin lege protejat,
Astăzi, cu încetul, se măreşte,
Să tragem un semnal accentuat,
Câtă vreme, zimbrul mai trăieşte.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşkin și florile

Puşkin și florile...

Motto: Astăzi se împlinesc 221 de ani de la naşterea marelui poet rus Aleksandr Puşkin. Cu acest prilej, şeful statului, Igor Dodon, împreună cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi și consilierii prezidențiali, a depus flori la monumentul poetului din Grădina Publică "Ştefan cel Mare".

La ce-a spus Alecsandri despre porc şi cal arab,

Mai hazliu ce poate fi? Numai porcul- pârcălab...

În rest - marele poet, ca principii şi valori,

E omagiat discret... tot de scârnăvii. Cu flori...

epigramă de Iurie Osoianu (6 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a înnoptat devreme

I

S-a înnoptat devreme şi astăzi, şi-i târziu,
Şi nici un gând în cartea de piatră n-am să scriu;

De soare toată ziua m-am tot ţinut, arând,
Şi s-a trecut şi ziua de azi, nici nu ştiu când –

Lumina nu mai este demult precum era.
Mereu lăsat-am cartea s-o scriu când s-o-nsera.

II

"Ferestrele sunt stinse... veţi spune. S-o fi dus
Cu soarele de astăzi dincolo de apus –

Întinsul timp de-acuma îl are de arat..."
De fapt adânc dormi-voi cu-ai mei amestecat –

Şi secete şi geruri oricât ne-ar măcina,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştim!

Ascuns în gândul nopţii şi-n privire,
Ca pe un psalm te recitesc oftând,
Ne plouă cu orgolii pe iubire
Şi astăzi ne vorbim mai mult tăcând.

Iar între noi, nescris, firu'-ntâmplării,
Abandonat în piept respiră greu,
Acoperiţi cu mugurii visării...
Tu în fotoliul tău, eu într-al meu!

Ne trece viaţa-n "dolce far niente"
Şi cu penelu'-nchipuirii ridicăm,
Singurătăţii noastre, monumente,
Noi nu ştim să iubim, doar declarăm!

Cuvinte scorojite şi confuze
Încremenesc în lemnul unui scrin,
Când tu eşti ploaia ce îmi stă pe buze
Alerg să mă ascund sub fulgarin!

poezie de Mihaela Alina din Vol. de versuri "O fi târziu?" (2022)
Adăugat de Lavinia H
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Întâi Decembrie

Încununează-te cu flori, frumoasă ţară,
Şi-nveşmântează-te în mândrul tricolor,
Astăzi e ziua ta, cu marşuri şi fanfară,
Şi-a celor ce te-au apărat cu pieptul lor.

E ziua sfântă a binecuvântării tale,
Când buciumul doineşte-n faţa stânii,
Iar la Oituz, la monument, în vale,
Descoperiţi, îngenunchează toţi românii.

E ziua ta, e zi de sărbătoare-n care,
Bunici cu răni spun pruncilor poveşti,
Despre eroi ce au căzut spre înălţare,
Despre morminte ce plâng la Mărăşeşti.

poezie de Paul Aelenei din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hipnoză

lumina soarelui se strecoară sub pleoape
face să rodească livada cu vise
din ochii mei s-au scurs atâtea ape
că s-a făcut o deltă cu braţe deschise.

am pus pecete pe epistola vremii
monumentul dragostei l-am ctitorit
colaborând adesea cu boemii
noaptea întreagă până la răsărit.

caut răspunsuri prin universul magic
stele îmi sunt martore la frământări
nu vreau să simt momentul tragic
de rătăcire în rebele depărtări.

revăd tot trecutul în stare de hipnoză
tinereţea mea e astăzi veştejită tuberoză.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu Soarelui

îţi aud vocea plutitoare pe vânt
şi-ţi simt respiraţia caldă pe piele
eşti atât de prezent în gândurile mele
încât mă manifest ecou din cuvânt.

te rog aprinde-mi Soare numele pe cer
ca pe un artificiu în zeci de direcţii
lumini să mă ningă cu sublime reflecţii
pe aripile tale să iubesc să sper.

eşti împăratul lumii printre stele
stăpân peste viaţă şi peste sentimente
pe aripi de lumină scânteiază momente
recompui importanţa emoţiilor mele.

tu Soare străluceşti pe monumente
strecori iubiri suave şi printre zăbrele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o noapte

uneori strângeam stele în palmă
să nu se rătăcească în galaxii
mă aveai, eu visam
clădisem un monument pe ăst tragic pământ
mă întrebam mereu cine sunt
treceai printre stele, suavă ca ele
erai senină şi pură iubito
te frângeai între gânduri, eu păşeam printre spini
erai primăvară, fecioară...
îmi era atâta dor de tine, dor de casă
să vin, să mă întorc astăzi acasă
dar lupii ăştia mă omoară, nu mă lasă
şi dacă tu...
atunci eu...
ce labirint al sufletului croisem într-o noapte între noi
e trist că n-am ştiut atâta timp de noi, noi, doi nebuni
noi, amândoi, în şir de doi
începe tu, eu...
tu mă strigai în noapte, chemarea era mută
plutea pe lac un nufăr, iar tu plângeai prin colţuri

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Marr şi alţi marinari

De vreme ce-n cartul nopţii mele sunteţi prezenţi,
De ce oare nu vorbiţi cu mine-acum, băieţi,
Colegul vostru de echipaj de altădată?
Odinioară, pe-nviforata mare-ntunecată

Vocile voastre răsunau nespus de clar
Spărgând în cioburi cântecele a sute de furtuni;
Voi încă navigaţi, în gând; ridicând vela pe catarg,
Furtună-i viaţa, bate vântul – tu, inimă, răsuni.

Acceptând lucrurile ca fiind un dat al sorţii,
Ca-n joaca lor nişte copii, aţi împânzit o lume;
Iubind viaţa, dar neîngenunchind în faţa morţii,
V-aţi pus-o-n mâinile talazurilor mari, în spume –

Navigatori – albatroşi pe toate cele şapte mări,*
Iar pe uscat ciocârlii cu tril melodios –
Voi nu treceţi niciodată dincolo de ale amintirii zări,
Nu sunteţi pierduţi, uitate tulpini lipsite de folos,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Herman Melville, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un om liber

Sunt un om liber,
ceea ce eu gândesc singur,
ceea ce eu scriu singur,
noapte de noapte,
poate ajunge, ziua,
în mâinile voastre,
sub ochii voştri,
poate intra în lume,
poate intra
în istoria literaturii,
sub formă de libertate
care-şi caută rostul.

Nici o libertate
n-are nici un rost
singură,
fără setea de ea,
fără nevoia de ea,
fără dorul de ea,
fără negaţia ei

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Antologia "Sunt un om liber" - 1989 (11 iulie 1989)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crima a fost în Granada

1. Crima

A fost văzut mergând printre carabine
până-n josul străzii
şi ieşind afară pe câmpul rece,
sub cele câteva stele-ale zorilor.
L-au ucis pe Federico
la răsăritul soarelui.
Cei din plutonul de execuţie
n-au îndrăznit să-l privească drept în faţă.
Au închis ochii;
s-au scuzat: nici Dumnezeu nu te mai poate salva!
Federico s-a prăbuşit mort,
cu fruntea însângerată şi cu plumb în intestine.
... ştii, crima a fost în Granada,
sărmana Granada?! Granada lui.

2. Poetul şi moartea

[...] Citeşte tot

poezie de Antonio Machado, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carmen Saeculare

Mizantrop şi misogin,
augmentare, augmentin
tot un drac ce nu mi-e drag
lacrimă într-un şirag,
nu clădi minciuni şi ură
cum le rabdă-n arătură
Domnul, mă întreb şi eu,
asta ştie Dumnezeu.
**********************
Uneori mă simt ca un lup
Singuratic şi fără trup,
Numai suflet şi gând şi cuvânt,
n-am venit să mă plâng, să încânt.
Am venit să cunosc şi să cred
Într-un spirit înalt de Tancred,
În durerea lui de Vigny,
Devenind doar un punct peste i.
O scânteie în haos uman,
Sunt iubit şi de duşman,
Sunt prieteni – spirite mari,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruinelor cetăţii Neamţu - Odă

I

Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoşeşti,
Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăveşti.
A cărora-nfăţoşare orişicui samini a zice:
"M-au părăsit cetăţenii, m-au daramat cruda vreme,
Dar copii strămoşii voştri odineoară aice
Ocrotea patria voastră de vrăjmaşi făr-a se teme".
O, singure monument ce te aveam drept dovadă
Slavei acei strămoşeşti! Videţi-l cum a să cadă!
O, ziduri din care Ştefan, înviat la bărbăţie,
Întorcându-se cu grabă, pe vrajmaşi au biruit,
Însufleţiţi-mi puterea, daţi-mi glas, daţi-mi tărie,
Să pot tângui cu jale starea-n care aţi venit.

II

Rădice-se pân' la ceruri tânguirea şi strigarea
A obştiei moldovene! Plânsul, bocitul şi jalea
Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească;

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Hrisoverghi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conrad - Cântul al III-lea - Egiptul

Cunoaşteţi voi pământul ce Nilul a născut?
Ce crivăţul cu coama de gheaţă n-a bătut;
În care sub cununa-i se-nalţă palmierul
Şi pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul
Aşa ca o columnă de marmur minunat
Ce sprijină un templu cu aur înstelat?
În care dulcea Ibis de zefiri legănată,
În silvele de cactus suspină amorată,
În care zea Isis c-un graţios surâs
În tristele deşerte crea un oasis;
Cunoaşteţi voi Egiptul ce n-are semănare
Cu nici o altă ţară? Loc curios în care
Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii
Contrastă cu evrea cu ochii azurii,
Şi palida arabă, cu fruntea visătoare,
Cu copta cu păr negru şi braţe de ninsoare?
Pământ ce fecondează în fiecare lună,
Şi nici un timp n-abate splendida sa cunună!
În care frunza cade sub soarele de foc,
Şi alta vine-ndată de ţine al său loc.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobodiness menhir

Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspiraţie fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenuşii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening iniţatic desenându-mi o ideogramă pe faţă
Pe birou rămurele de busuioc şi pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluţiei franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de uşa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în oraşul devenit ceaţă şi întuneric
Statui înţepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însufleţind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer ţâşnesc fascicole verzi
În intersecţia năclăită de noapte

[...] Citeşte tot

poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!