munţi şi suflet

Muntele Fuji
Ancorat în sufletul
Japonezilor.

haiku de Florica Ghigeanu din Ca pasărea Phoenix, renasc - haiku, Volumul VII
Adăugat de Florica Ghigeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu fierbe în voi, părăsind munţii tăcuţi şi furtunile durerii.

citat clasic din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche (1883)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc de cuvinte

Între doi munţi
dimineaţa e o ceaţă uşoară
ca un suflet –
sufletul oamenilor,
înălţându-se atât de sus
încât până şi munţii trebuie să se recunoască
învinşi.

poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele ne oferă frumuseţile sale, pe care le admirăm ca nişte copii cu sufletele neîntinate.

citat din Maurice Herzog
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinii exploatează zăcămintele de aur de la Roşia Montană

"Munţii noştri aur poartă",
Dar ni-i sufletul o rană,
Că vin alţii să împartă
Toată Roşia Montană.

epigramă de Mircea Constanda din ziarul "Viaţa Buzăului" (10 martie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exilaţi în munţii din suflet

Exilaţi în munţii din suflet,
lovim cu aripa gândului ancora vieţii.
Unde îţi vei odihni fruntea obosită
când, însângeraţi de lama ascuţită
a timpului,
vom înţelege că în dragoste
n-am ştiut să învingem?

poezie de Elena Contoman din Când îngerii iubesc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea pentru munte nu are explicaţii logice; la fel ca orice dragoste, ea există în individ atâta vreme cât corespunde unei nevoi a sufletului.

citat din Ionel Coman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop

Mi-am aruncat
sufletul
pe un vârf de munte
ca să mi-l salvez
de la potopul
patimilor
şi din noroiul
gândurilor,
până ce puhoaiele
se vor retrage
şi din trupu-mi lut, va înverzi
ramură de măslin.

poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te...

La mine-n suflet sunt fântâni adânci
Şi ape reci, venite dintre munţi,
Eu te iubesc cu ochii mei cărunţi
Şi cu tăcerea şoaptelor din stânci.
Şi nu-mi ajung aceste nopţi sumare
Nici clipele trăite pe pământ,
Să-ţi pot rosti tăcerile din gând
Să-ţi pot deschide zâmbetul c-o floare.

poezie de Adrian Abrudan (2013)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chem lumina şi aspectele înalte ale spiritului fiinţei mele şi aspectele întunecate şi grele ale sufletului. Sufletul este acasă în văile adânci, umbrite. Flori greoaie, aţipite, vopsite din plin în negru cresc aici. Râurile curg asemeni melasei calde. Ele se varsă într-un mare ocean al sufletului. Spiritul este un tărâm cu piscuri dalbe, cu lacuri si flori strălucind precum giuvaerele. Viaţa este rară aici şi sunetele călătoresc pe o mare distanţă. Aici se află muzica sufletului, hrana sufletului şi dragostea sufletului... Oamenii au nevoie să se caţere pe munte nu pur şi simplu pentru că este acolo, ci pentru că divinitatea sufletească trebuie să fie unită cu spiritul.

citat din Dalai Lama
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În liniştea munţilor s-au născut un suflet şi o conştiinţă. În contact direct cu misterele naturii, oamenii au ajuns la o fină sensibilitate şi la o bogată viaţă interioară.

citat clasic din Octavian Goga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e muntele ce îl porţi în suflet şi de pe al cărui vârf dai mâna cu Dumnezeu.

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horia

Să priveasc-Ardealul lunei i-e ruşine
Că-a robit copii-i pe sub mâni streine.

Ci-ntr-un nor de abur, într-un văl de ceaţă,
Îşi ascunde tristă galbena ei faţă.

Horia pe-un munte falnic stă călare:
O coroană sură munţilor se pare,
Iar Carpaţii ţepeni îngropaţi în nori
Îşi vuiau prin tunet gândurile lor.

- Eu am, zise-un tunet, suflet mare, greu,
Dar mai mare suflet bate-n pieptul său

Fruntea-mi este albă ca de ani o mie,
Dară a lui nume mai mult o să ţie.

- Nalţi suntem noi munţii, zise-un vechi Carpat,
Dar el e mai mare, că ni-i împărat.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea munţilor trebuie iubită ca un întreg, cu ochii deschişi şi cu sufletul sensibil, să înţelegem animale şi plante, stânca şi albastrul cerului, lumina şi culoarea, într-un cuvânt – natura.

citat din Karl Blodig
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet petrecut

Scăzută zării blândă e ţara minerală.
- Inel şi munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.

Minţiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap:
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip de nap.

poezie clasică de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum un izvor de munte, schimbarea este alegerea firescă de a-ţi păstra proapăt sufletul.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde profunzime la un izvor de munte? El este ca un suflet de copil: învolburat şi gingaş.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (1 ianuarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedeţi această câmpie din sufletul meu? E restul unui munte. Când iubeam, aici a fost Everestul.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unica fiinţă

Mama mea, icoană sfântă,
Mama mea, suflet de pâine,
Tu eşti unica fiinţă
Care în sufletul meu veşnic va rămâne.

Va trece timpul peste mine,
Va trece timpul peste noi,
Dar tu vei fi unica fiinţă
Care mă va apăra de vânt şi ploi.

Pentru tine, scumpă mamă,
Aş trece munţii în zbor,
Căci tu eşti acea fiinţă
Care mi-ai dat un viitor.

În faţa ta mă închin
Şi multă sănătate îţi doresc,
Căci tu eşti unica fiinţă
Pe care cu adevărat o iubesc.

poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele de foc

Pe cei munţi pustii, sălbatici,
Din Lombardo-Veneţie,
Unde noaptea în orgie
S-adun demonii lunatici,

Hoţi de moarte doisprezece
Stau în rond sub vântul rece
Care şuieră şi trece!

Focul cerului s-aprinde,
Urmărit de groaznic tunet,
Şi al munţilor răsunet
Printre văi adânci se-ntinde.

Hoţii râd cu voie bună.
Şeful lor, purtând cunună,
Cântă astfel în furtună:

"Varsă-n cupa mea de aur
Acest vin ce desfatează

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Vasile Alecsandri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!