Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

murdărie și religie

Citate despre murdărie și religie

citate despre murdărie și religie (inclusiv în versuri).

Ion Minulescu

De ce-ai plecat?

De ce-ai plecat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai,
Prin munții cu păduri de brad,
Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -
Potecile te duc spre Iad,
Și nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?...

De ce-ai plecat
Cu vântu-n părul tău vâlvoi,
Când nici un glas nu te-a chemat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai
Potecile sunt încă pline de noroi?...

De ce-ai plecat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai
E luna primului păcat -
Păcatul care dintr-o glumă

[...] Citește tot

poezie celebră de din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 6 februarie 2016.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Persoanele care sunt în favoarea adevărului, a carității, a milei, aceste persoane trebuie protejate: în schimb sunt constrânse a se ascunde, sunt obligate a se face nevăzute, pentru că prietenia lor cu Dumnezeu este invidiată de toți. Iată pentru ce există Mânăstiri, izolare, pentru ca adevărații oameni religioși încurcă și de aceea vin ținuți departe. Persoanele oneste deranjează ordinea disociată. Omul onest e singur. Dacă ne privim bine în apropierea unei persoane curate, ne dăm seama de murdăria noastră.

în E i matti dove li mettiamo (2015)
Adăugat de Aneta Timplaru HorghidanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Locul în care nu e ascuns Sfântul Graal

am intrat călare în catedrala plină de oameni speriați,
preotul s-a ascuns într-o icoană murdară și a închis ochii tuturor sfinților părăsiți de credință.
vocea mea a răsunat ca o pedeapsă binecuvântată.
copiii femeilor părăsite mi-au sărutat cizmele prăfuite iar cerșetorii și-au întins hainele în fața mea
ca pe un covor peticit peste care calul meu a trecut fără grabă.
pe catafalc, femeia cu o singură inimă se zbătea între lumină și întuneric.
am ridicat cravașa și am lovit în neștire pe cei îngenunchiați în fața unor chipuri fără viață,
dogma a plâns zgâriind vitraliile cu profeții despre altcineva.
îmbrăcat în haine de călugăr iezuit, Betrand de Blanchefort a recitat poemul durerii
apoi ne-am așezat pe podeaua murdărită de vise
și ne-am îmbăiat în sângele celor nenăscuți.
pe catafalc, femeia cu o singură inimă se zbătea între lumină și întuneric.
când focul trădării a aprins asfințitul unei religii născute dintr-un adevăr schingiuit,
frații centauri au dansat în jurul minciunii până ce oboseala le-a întins cupa de otravă.
eu am rămas să păzesc celelalte cuvinte printre cerșetori, târfe,
ore obosite și simboluri fără legendă.
pe catafalc, femeia cu o singură inimă se zbătea între lumină și întuneric.

poezie de (21 august 2011)
Adăugat de Eduard DorneanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georg Trakl

De Profundis

E-o miriște pe care cade o ploaie neagră.
E-un arbore roșietic ce stă aici stingher.
E-un vânt șuierător ce împrejmuie colibele pustii -
Ce tristă e seara!

La marginea cătunului
Blajina orfană adună încă spice sărăcăcioase.
În amurg, ochii i se desfată rotunzi și auriți.
Iar sânul ei așteaptă cu nerăbdare logodnicul ceresc.

La reîntoarcerea lor
Ciobanii au găsit trupul cel dulce
Putrezit în mărăciniș.

O umbră sunt departe de satele întunecoase.
Tăcerea lui Dumnezeu
Am sorbit-o din fântâna dumbrăvii.

Pe fruntea mea trece metal înghețat.
Păianjenii îmi caută inima.

[...] Citește tot

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în catalană.
cumpărăturiCartea "Gedichte / Poezii" de Georg Trakl este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 10.99 lei.

Textele de mai jos conțin referiri la murdărie și religie, dar cu o relevanță mică.

Walt Whitman

Cuiva, gata să moară

Dintre toți, te-am ales pe tine, având un mesaj
să-ți transmit.
Vei muri în curând. Îi las pe alții să-ți spună
ce le place. Eu nu pot să te mint.
Te iubesc, dar sunt corect și fără milă: nu ai scăpare.
Încet, îmi așez mâna dreaptă pe tine și tu simți.
Nu discut nimic. Îmi aplec capul și aproape îl
acopăr.
Stau liniștit. Îți rămân credincios,
Îți sunt mai mult decât o soră de caritate, o
rudă sau un vecin.
Te scap de toate, în afară de existența ta
spirituală: e eternă;
de restul, în mod sigur, tu singur vei scăpa.
Trupul pe care îl vei părăsi va fi nimic
altceva decât murdărie.
Soarele izbucnește în neînchise spații.
Te bat gânduri puternice și ești plin de încredere. Râzi.
Uiți că ești bolnav, așa cum uit și eu.
Nu-i mai vezi pe doctori, nu-ți pasă de

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 19 aprilie 2019.
Distribuie
cumpărăturiCartea "The Complete Poems" de Walt Whitman este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -116.00- 45.99 lei.

Timpul ne moare în cuvânt

gura mea păianjen însetat de soare
prizonieră a tentaculelor tale
câmpia cu maci de foc se rotea
iubite, între delir și uitare
asfințiturile ne fug din gânduri
păsări roșii unduind printre rânduri
șarpele cu limba a murdărit
vitraliile din catedralele gotice
destine pe muchie de cuțit
orele defilează cu steaguri demonice
trupurile noastre - morminte de lut-
timpul ne moare în cuvânt.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Giovanni Papini

Aștepta paradisul și se trezește în cele mai pestilențiale bolgii ale infernului, credea că va întâlni frați cu mâinile întinse și dă peste o haită de bestii lihnite care rânjesc și se reped asupra lui, își închipuia că viața i se oferă ca o piatră aleasă sau ca o marmură fină pentru a-și sculpta în ea chipul propriu cu dalta dură a voinței și, în schimb, ține în mâini o cocă de noroi și murdărie care nu se poate modela, iar dacă e modelată, nu rezistă.

în Un om sfârșit
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un om sfirsit" de Giovanni Papini este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.95- 14.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Stele căzătoare partea a VI-a

Luceafăr blând al existenței mele,
În câte constelații să conjug,
Sub plugul sufletului, praful dens de stele,
Apoi, în râu de lacrimi să tot curg?

Pe-al visurilor rug, demente umbre
Își plimbă trupul, căutând un sens
Trăirilor atât de insalubre
Din fiecare lacrimă și gest.

Zadarnic cauți raze de lumină...
Sub geana mea, un tulbure destin,
Durerea altor mii de vieți ascult㠖
Fâșie ruptă din incest divin.

Sunt albatroși ce zboară-n universul
Scăldat în ape tulburi și stihii...
Azi, mângâiere-mi este numai versul
Ce-a izvorât din nopțile pustii.

[...] Citește tot

poezie de din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Cruci înrobite

Treceau plopii in fugă
Pe chipuri pline de rugă,
Cruci inrobite in zvastici
Măcinau mame și copii,

Capuri de mort argintii
Călcau incălțate pe inimi
Fum de oameni cerșea apă
Un colț de pâine și ceapă

Să-si frece ochii să plângă
Lacrimile a fugit uscate
De chinuri și pedepse,
Poate or să curgā

Din ochii reci si goi
Câteva.. cât de puține
Stropi de lacrimi
Să stingă setea

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mărturisire

Eu, azi, ți-aș spune totul
Vreau să pun în mintea ta
Un gând prea greu. Nu vreau.
Dar îți spun: dețin secretul.

Tu tremuri toată, inima suspină.
E un adevăr prea crud
Pentru un suflet fin
Dar așa, noi ne unim
Indestructibil, în lumină.

De astăzi, tu, știi totul
Ești înger, ești regină,
Ți-am pus în sufletul frumos: păcatul,
Mai bine dispăream, demult,
Și așa, tu te iubeai cu altul.

Acum suntem pe veci, legați...
Azi îți murdăresc, cu gândul,
Și sufletul, și trupul.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Iustinian CruceanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Charles Baudelaire

Prefață

Greșelile, păcatul, zgârcenia, prostia
Ne-aruncă-n suflet zbucium și-n trupuri frământări
Și noi nutrim cu grijă blajine remușcări
Așa cum cerșetorii își cresc păducheria.

Păcatele ni-s aspre, căințele mișele,
Mărturisirea noastră ne-o răsplătim din gros
Și iar ne-ntoarcem veseli pe drumul gloduros
Crezând cu lacrimi sterpe că ne-am spălat de rele.

În mrejele pierzării prelung Satan ne plimbă
Și sufletul ni-l lasă vrăjit și vlăguit
Și al voinței noastre metal neprețuit
Acest chimist destoinic în aburi îl preschimbă.

Cu sfori ascunse, Dracul ne prinde și ne joacă!
De tot ce-i murdărie ni-i sufletul atras;
Spre Iad în orice clipă ne scoborâm cu-n pas,
Senini, printr-o adâncă și scârnava cloacă.

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Florile raului" de Charles Baudelaire este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -14.99- 14.24 lei.

Oamenilor li s-a promis raiul pe pământ, dar li s-a interzis raiul ceresc, li s-a dat satisfacția simțurilor, dar li s-a negat cea a sufletului, li s-a spus că totul va fi bine și frumos, dar în ei n-a existat nici binele, nici frumosul si când a dispărut și aspirația spre ceruri, s-au simțit întemnițați pe pământ. Iar când au fost momiți de poftele trupești, au devenit fiare și bestii, fără suflete și fără conștiință, întunecând totul în jurul lor, căci în ultimă analiză oamenii care nu se sfințesc în ei înșiși murdăresc lumea cu tot ce e rău și murdar în ei. Prin urmare, tot "binele" care siluiește conștiințele nu poate fi decât distructiv.

în Întoarcerea la Hristos
Adăugat de Dan NicorescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Diamant de rouă

ÎIn iadul nostru de cărbuni
În care încerci să te lipești de cineva
Să incerci și să simți că iubesti
Murdărindu-te din dorințele lor cărbunare
Găsești diamantul de rouă
Din plânsul nevăzut in intunericul
Minelor de suflete
Și are o lumină că ar putea lumina
Toate aceste lagăre de nevoi ale noastre
Dar in viteza noastră de a descoperi
Filoane mai mari de ceea ce par diamante
Ce sunt doar cărbuni cu oglinzi pe ei
Trecem pe lângă acel infim dar infinit diamant al inimii
Ce are o lumină si puritate
Ce nu o găsesti in toate minele de suflet ale universului
El stând si asteptând palma care să-l culeagă fără al murdări
Chiar dacă palma e plină de praful săpăturilor in suflet

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atât de jos de cer

Lăsat-am vorbă vieții ca, de-am să plec vreodată,
Cu verde să îmi scalde în locul ce-am trăit
Și-n dunga de cenușă a focului de vatră
Ce-am fost, de s-o putea, un zarzăr înflorit
Să-l crească-n rămășițe cu rădăcin-adâncă
În zori să-mi scormonească statornicul veșmânt,
Iar somnul ce mă prinse, în prea-ndelungă tihnă,
Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând.

Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme,
Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt,
Să-mi salte fericită în trainice ciulendre,
Să bată fără milă cu verdele-n pământ,
Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută
Ce bătătură largă imi puse lângă trup,
Să fluiere din frunze-i tulpina de leurdă
Și de-o putea-n zori cucul, mă spurce iar cântând...

Lăsat-am vorbă... ție, ce te-am iubit tăcută
Ascunși de moartea lumii, fugind de Dumnezeu

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un fel de Prometeu

Ce tăcere insalubră
Mucezește împrejur!
Ce schimonosită umbră
Deseneaz-al meu contur!

Dorul meu suflat în aur
Brusc s-a metamorfozat
Într-o mostră de balaur
Ce prea mult a ajunat

Și înghite peste poate
Gânduri bune de nimic...
Dac-o fi să mi se-arate
Îl lovesc în ombilic.

Ce tristețe incoloră
Pe pomeți s-a așezat!
Ca smochina sicomoră
M-a ultra-estetizat

[...] Citește tot

poezie de (12 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea mea e și a ta?

picioarele le am în noroi,
mi-e rece și mi-e ud și voi
îmi aruncați noroiul vostru,
m-ați confundat cu popa prostu*

sunt plin de stropii murdăriți
uscat sub lutul plin cu dinți,
mușcați din mine unde-s crud
să mă înec, să mă afund

nu văd vreo mână să mă prind,
văd negrul cer și e arid,
văd și tufișuri și au ghimpi,
pe cine strig și în ce timpi

când sub picioare simțeam stânci
ce mulți erau, veneau pe brânci,
mă agățau de pantaloni
și erau toți supușii clovni

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeia care cerne frunze

Aș da o galaxie întreagă pentru sărutul tău stângaci
îmi pari un tainic demon ce mă scoate din hău,
din hăul vieții mele cam devreme începută
Ți-aș pune gentil lumea la picioare,
de la răsărit la apus, și de la miazănoapte la sud
deși mi-e cumva să-ți murdăresc tălpile
Din rai aș fura pentru tine
pilde, minuni, daruri și ce-o mai fi pe-acolo
crezând că se asortează cu ochii tăi sclipitori,
nici o șansă...
Mii și mii de versuri ți-am scris, milioane poate
ți-am sculptat buzele cafenii cu imaginația, cu părerea
părul ți-am mângâiat pe cearșafurile iubirii,
ca în visul de la șase și ceva dimineața.
Mă-ntreb ce toamnă zace în palmele tale mici
fine ca pielea unui copil nenăscut
mie îmi plac toamnele bulevardelor,
sunt cuminți și frumoase
și știu mai bine decât orice om putința iubirii
nu te-aș vrea întrupată, dar simt cu toată nesimțirea

[...] Citește tot

poezie de din Autor (2017)
Adăugat de Roberto KuzmanovicSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Haina de lumină

La botez primit-am haină.
De lumină și putere.
Din potir primit-am hrană.
Bucurie, mângâiere.

Dar trăind cu duhul lumii.
M-am îndepărtat mereu.
Iară haina de lumină.
Vai, am murdărit-o rău.

M-am târât prin murdărie.
Prin beții și curvișag.
Iară podoaba ce-am primit-o,
Am umplut-o de adiag.

Și prin spini și pălămidă.
Am intrat să mă îmfrupt.
Iar frumoasa-mbracaminte,
Foarte tare eu am rupt.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum se mântuie o țară (2 Cronici 7,12-14)

Și eu vreau ca țara-ntreagă să se-ntoarcă la Hristos,
Și eu vreau ca președinte să fie un credincios.
Nu-i asta la urma urmei dorința lui Dumnezeu,
Ca tot omul să-L primească drept Mântuitorul său?
Da, așa-i, dar când e vorba despre scopul nostru care
Urmărim când vrem s-aducem țara pe sfânta cărare,
Ne-mpărțim în două cete: cei care sincer doresc
Pocăința țării-n sine și-un alt scop nu urmăresc;
Iar ceilalți prin pocăința țării urmăresc de fapt
Doar o viață mai comodă, într-o lume de păcat.
Când vezi un creștin politic plin de zel minune mare
Să-și împingă toată țara pe-a sfințeniei cărare,
Dă-i Scriptura s-o deschidă la a doua Cronici șapte,
La versetul treisprezece și de-acolo mai departe.
În a doua Cronici șapte, în versetul amintit,
Domnul spune cât se poate și de clar și lămurit:
"Când poporul Meu se roagă - zice Dumnezeu Preasfântul;
Când poporul Meu Mă caută - spune-aici iarăși Cuvântul;
Când poporul Meu se-ntoarce de la căile lui rele,
Atunci Eu, Domnul din ceruri, Eu prin harurile Mele

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Luminița Teleoacă

Bolnav de naivă

nu știu dacă azi o să plouă
dacă am uitat rufe întinse pe frânghie
o rană deschisă... doar gândul meu
spânzurat către tine

[buburuză înnegrită cu orange testează trupurile noastre ca pe aer; nimeni n-o mai strigă pe nume!]

o iau de la capăt
școlar conștiincios
încercând să descopăr locul acela
unde s-a strecurat greșeala
păcatul în miniatură al strămoșilor vajnici

paginile se acoperă de straniu

*
oameni goi intră în septembrie
ca de insectă își scutură văzul
își murdăresc mersul în moartea căzută
dintr-un vârf de copac sau de înger

[...] Citește tot

poezie de din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre murdărie și religie, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce e spiritul? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!