nazism şi viaţă

Şi doresc, de asemenea, să înscriu în rândurile eroilor nazişti pe acel om care, fiind unul dintre cei mai buni, cu vorba şi cu gândul şi, în cele din urmă, cu faptele sale, şi-a dedicat viaţa trezirii poporului său - adică al nostru: Dietrich Eckart.

Adolf Hitler în Mein Kampf
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vrem nici nazism, nici comunism, nici "atlantism" - vrem o Europa ca în anii '70 - cu oameni liniştiţi şi chibzuiţi, care să îşi trăiască viaţa din plăcere şi nu din disperare!

citat din Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aţi trăi, aşa cum am trăit şi eu, câţiva ani sub totalitarismul nazist şi apoi 20 de ani în totalitarismul comunist, veţi realiza cu siguranţă cât de preţioasă este libertatea şi cât de uşor este să ţi-o pierzi.

citat din Milos Forman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am de gând să fac nimic împotriva evreilor în afară de a continua campania noastră educaţională pe care eu am instituit-o în ultimii ani. Tot ce va face Partidul Naţional-Socialist pentru a-şi îndeplini programul politic va face într-un mod constituţional. Viaţa germană trebuie curăţată de toate elementele străine care deformează adevăratul spirit german. Guvernul trebuie să fie în mâinile germanilor şi să aibă un singur scop: să elibereze Germania din sclavia din prezent. Aceasta se poate face insuflând germanilor respectul de sine pe care l-au pierdut şi credinţa în propriile lor puteri. Propaganda pe care o derulăm este menită să sporească încrederea de sine a germanilor.

Adolf Hitler în The Jewish Criterion, interviu realizat de Max Fraenkel (23 ianuarie 1931)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chagall

eu sunt chagall,
vreau să desenez acrobate prin sunete,
am pictat destul balete ruse
în la ruche am găsit nestemata sufletului,
soldatul care bea e o frântură din viaţa mea,
căci lumea mea mitica vine din mine,
adică copilărie, mituri orientale, basme ruseşti
ascultate la gura sobei.
am colindat ca sirhan prin siria, palestina şi egipt
şi am ilustrat biblii,
ah, doamne, timpul este un fluviu fără ţărmuri,
nu ştiu de ce naziştii mi-au ars opera
căci morfologii fantastice m-au făcut să visez
şi aşa la mine ilogicul a devenit logic,
numai lumea mea interioară este realitate...
nu se ştie când am murit
pentru că şi astăzi mai duc o stradă în spinare
şi rătăcesc cu Perseu prin timp
poposind la un salon de pictura.
lăsaţi-mă să visez,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (30 septembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ceea ce eşti e dintotdeauna şi pentru totdeauna, are pupile nemişcate sau mişcate, are nas, fund sau păr? Are minte? Are formă? Se poate elibera din formă sau din minte ceva ce nu posedă o formă sau o minte, nu posedă nimic fiind însăşi inima nimicului? Astfel de oameni limitaţi nici măcar nu văd că eliberarea este de corp, nu pentru corp, de minte, nu pentru minte, de Absolut tot ce e Efemer, nu pentru efemer. Astfel de oameni sau guruşi de mâna a doua care pretind că îşi ţin pupilele nemişcate dacă i-ar prinde nazişti şi le-ar scoate ochii ei fireşte şi-ar pierde iluminarea falsă. Deşi posedă ochii, ei sunt orbi şi nu văd că şi atunci când cineva îşi pierde mâinile sau picioarele, când îşi pierde ochii, simţământul sfânt de A-Fi rămâne şi exact EL ESTE SINELE MANIFESTAT CA VIAŢA CA LIBERTATE şi nu o persoană care joacă o astfel de imagine. O scamatorie mai jalnică nici nu se putea. Doar recunoaşte Sinele tău. El nu doar că nu este prizonierul unei forme, dar absolut nici o practică nu poţi face pentru asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epic

Am trăit în locuri importante, în vremurile eroice
Când s-au petrecut şi tranşat marile evenimente: cine era
Proprietarul acelei parcele sterpe de pietriş, în ţinutul nimănui,
Înconjurat de furcile revendicărilor noastre.

I-am auzit pe-alde Duffy urlând " Blestemat fie-vă sufletul!"
Şi l-am văzut pe bătrânul McCabe gol până la brâu
Cum păşeşte pe-acea palmă de pământ sfidând oţelul ascuţit –
"Iată cum mă trec eu printre fiarele pietrelor."

Se întâmpla în anul ăla cu deranjul de la München*.
Care eveniment era oare mai important? Eram gata-gata
Să-mi pierd interesul pentru Ballyrush şi Gortin,
Dar apărut stafia lui Homer care mi-a şoptit la ureche,
A spus: Iliada s-a născut dintr-o gâlceavă locală
Asemănătoare. Fiecare zeu îşi arogă propria importanţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Patrick Kavanagh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!