noapte şi ortografie

Unui iniţiator al haosului ortografic

Contemplând a tale fapte
N-am nimic a-ţi reproşa;
Baţi tu câmpii zi şi noapte,
Dar îi scrii cu î din a.

epigramă de Ştefan Cazimir din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un vechi arbore genealogic

Mereu te reîntorci melancolie
O, blândeţe a singuraticului suflet.
La sfârşit o zi aurie străluceşte.

Plin de umilinţă se înclină durerea răbdătorului
Sunând a blândeţe şi moale nebunie.
Priveşte! Iată se şi-ntunecă.

Se reîntoarce noaptea şi plânge-un muribund
Şi altul suferă cu el.

Tremurând sub ale nopţii stele
Se-nclină an de an tot mai adânc capul.

Comentarii

Ca şi în alte texte ale lui Trakl, melancolia, "O, blândeţe a singuraticului suflet" este în centrul poeziei "Într-un vechi arbore genealogic". Două terţine formează prima jumătate a poeziei, două versuri, a doua. Ca formă, avem un respect clar pentru ortografiile aforistice care erau comune pentru începuturilor unui jurnal.
În cea de-a doua strofă, "blândeţea" şi "nebunia" sunt încorporate într-o imagine complexă care pare să se dizolve între mişcarea sănătoasă şi consolidarea civilizaţiilor urbane în sunete, chiar lingvistic, dacă privim structura vocală a acestei stări cu dominaţia sunetelor profunde.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maia de noapte albă

Sunt fiecare cuvânt
ce începe
şi se nemărgineşte
cu mine.

Surprinzător, noaptea,
la lumina metaforelor,
formalizata scriitură
dumică nominative
desluşind vremelnicia.

Ca şi cum am regla conturi
socotim spuse şi nespuse.
Balanţa părtăluitoarea
îmi descumpăneşte orbita
evidentelor trăiri.

Respir uşurată
pe-acorduri de inspiraţie.
Fiecare cuvânt

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acesta e minutul

acesta e minutul ascuns de adevăr
concluziile care le tragi zilnic de păr
dar cine să te vadă, cine să te-asculte
de sulte, de insulte şi de păreri oculte,
cu-atâta complezenţă şi false plecăciuni
care se schimbă noaptea în vesele minciuni?
iar tu vei fi silit pe toate să le-mprăştii
cum zvârl' copiii pietrele din prăştii.
şi nu te crede nimeni, oglinzile crăpate
la bursele de ştiri au cota jumătate,
dulceţi zaharisite şi noime fără noimă
că nici un şoim nu are un feminin cu şoimă

acesta e minutul ascuns de adevăr
pe care n-ai să-l iei vreodată în răspăr
că viaţa n-are reguli precum ortografia
şi dex-ul face victimi la fel ca primăria
pune-ţi mănuşi de damă şi ochelari de soare
bastonul lui Gambeta şi du-te la plimbare
ce-o fi să se întâmple, întâmple-se şi gata

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capitularea nopţii

Asceto! Închide-mă în bezna ta, în cele
Stânci muntene, reci şi albastre!
Roua de sânge curge dintre astre;
Crucea se-nalţă-n licăriri de stele.

Violet rupsese guri, minciună
În cămăruţa ruinată, rece;
Joc auriu mai râde şi petrece,
Şi ultimului clopot limba îi mai sună.

Nor de lună! Cad îndurerate
Sălbaticele fructe noaptea pe pământ
Şi spaţiu-ntreg devine un mormânt
Şi vis se face brazda pe-nserate.

Comentarii

În această poezie, Georg Trakl ridică ritmul şi limbajul la un nivel accesibil în care sensurile pot fi schimbate şi preluate (întregul sens: V 12)

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!