Citate despre noapte și spaimă
citate despre noapte și spaimă (inclusiv în versuri).
La ceas de noapte, dragoste, prinde-ți inima de-a mea, ca amândouă în somnul lor îngemănat s-alunge spaima.
Pablo Neruda în Sonet de dragoste
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru un mort, cea dintâi noapte în cimintir e ceva groaznic, înspăimântător. După asta se obișnuiește încetul cu încetul.
citat celebru din romanul Elevul Dima dintr-a șaptea de Mihail Drumeș (1946)
Adăugat de Ralu C.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din adânc
Mamă, - nimicul - marele! Spaima de marele
îmi cutremură noapte de noapte grădina.
Mamă, tu ai fost odat' mormântul meu.
De ce îmi e așa de teamă - mamă -
să părăsesc iar lumina?
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citește zi și noapte, rătăcind prin spaima veacului, și nu uita că lectura suplinește oricând opiul. Cărțile trebuie înghițite ca prafurile adormitoare. Nimeni nu citește pentru a ști, ci pentru a uita.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcută-i noaptea, strada-i liniștită
Tăcută-i noaptea, strada-i liniștită;
Aceasta-i casa ei de altădată -
De mult iubita-i dusă din oraș
Dar casa stă pe locu-i nemișcată.
În dreptul ei un om în sus se uită
Și-și frânge mâinile ca-ntr-o tortură;
Când însă luna chipu-i luminează,
Eu văd cu spaimă propria-mi figură.
Tu, alter ego, palide tovarăș,
De ce maimuțărești durerea mea,
Ce tot în locul ăsta mai-nainte
În fiecare noapte m-aducea?
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai sînt însă noptile cu lună. Rareori, privirile se pot încărca de atîta vrajă, ca în nopțile în care norii se întalnesc cu luna. Toate cîte au fost, în timpul zilei, prilej de spaimă sau uimire, apar încă o dată, sub o lumină de vis (...)
Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu unghiile
încleștate
în păcura nopții
moartea ca o spaimă
a existenței
gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturnă
M-am trezit cu mine lângă mine
Și m-am speriat de hăul care se deschidea între buzele mele,
Fără ca sufletul să-l mai poată acoperi.
Vorbeam singur.
Păianjenul din mine începuse, de spaimă,
Să țeasă o pânză în care să cadă cuvintele.
Când le vei auzi ecoul, urechea ta va fi bătrână,
Sufletul meu, cântec sub lună.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nervi de toamnă
(La toamnă, când frunza va îngălbeni...)
La toamnă, când frunza vă îngălbeni,
Când pentru ftizici nu se știe ce noi surprize vor veni,-
Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cândva,
Târziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna.
Și-n toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus,
Când vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus,-
La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final,
Voi repeta că anii trec mereu mai greu, și mai brutal.
Va bate ploaia... și târziu, la geamul tău voi plânge-ncet...
Va rătăci alcoolizat, apoi, în noapte, un schelet, -
Nimic tu nu vei auzi din câte voi avea de spus...
În toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus.
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte lungă
O noapte lungă, un păianjen negru,
Prinzând în pânzele lui foarte întinse
Zborul meu liber, umblet somnambul
Peste acoperișurile ninse.
Tu privești în tăcere mersul lin
Cu pași mărunți pe verticală
Și mâinile tremurătoare ca niște antene
Care pipăie spaima universală.
Fă-mi un semn să mă pot opri
În miezul visului încep să încurc
Ziua cu noaptea și stânga cu dreapta
Și zidurile pe care urc.
poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
E destul să privesc cerul (într-o noapte cu stele fără lună) și brațele îmi cad în jos de neputință, de tristețe. Dacă oamenii ar privi mai des cerul și foarte atent, ar muri de disperare și umilință. Putem trăi fiindcă îl uităm. Nu ne întristează numai; ne înspăimântă, ne înnebunește, ne sfâșie.
citat clasic din Eugene Ionesco
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte de furtună
Deasupra portului cerul vânăt ca fața unei femei înfricoșate;
Suspinele valurilor femei oftând în ore de neagră încercare;
Adâncul mării geme dincolo de dig prevestind furtuna care
Va sări din bârlogul ei pe cerul de nord-est, înspăimântătoare.
Încetișor, cețurile se ridică fantome pale-n largul mării sau
Gri și reci, se târăsc, pe lângă promontorii, pe lângă reciful submarin,
Vântul se zbuciumă, se vaită ca un om pierdut printre mii de insulițe,
Prevestind naufragii și vijelii, un răstimp de durere și de chin.
Grăbind spre bara posomorâtă, navele se întorc acasă
Asemeni unor păsări înspăimântate în căutare de-adăpost;
Doar păsările furtunii,* cărora le plac norii și tunetele mari,
Vor îndrăzni la noapte să-nfrunte mânia mării, dincolo de port.
De nava plecată-n zori, de marinarii ei care ne iubesc nespus,
Domnul s-aibă grijă și s-o ajute când uraganu-i va aține calea!
Femei, vegheați în noaptea asta tristă rugându-vă lângă icoane
Pentru cei plecați în zori să înfrunte destinul și, feroce, marea!
[...] Citește tot
poezie de Lucy Maud Montgomery, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păsări călătoare
moto:
nopți cu lună pe alee
ce mister care scânteie
duce dorul mai departe
literele dintr-o carte
--------------------------
Luncă despletindu-se molcum
Arii verzi și lung aliniate
Huruit de care dinspre sate
După care liniștea, oricum
Slută pe un dâmb, o buturugă
Peste care un blestem opac
Spânzură de fiece copac
Nerostite spaime dintr-o rugă
Clipocește apa de subțire
Ocolind cu teamă o pădure
Peste care cade o secure
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii
Nu pot să dorm,
Mi s-a plâns copacul;
Visez urât.
Apar în juru-mi
Fel de fel de nopți,
Și, de spaimă, pe trunchiul meu coaja
Face riduri.
Uneori mă zvârcolesc și gem,
Și atunci trebuie să mă clatine puțin
Vântul,
Ca nu cumva să mă usuc
În somn.
Dar când mă trezesc
Văd un ochi care mă pândește
În piatra de colo,
Și aud pași de groază
Apropiindu-se.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zărindu-i, de pe unde se aflau răzlețiți, păstorii veniră în fugă. Așa cum săreau peste bolovani, cu bîte în mîini, înfățișarea lor mai aspră era încă, răzbătînd în ea sălbăticirea și spaima de a fi stat, atîtea zile și nopți, față în față cu molima și cu moartea. Îmbrăcați în cojoace trecute prin multe ploi și ninsori, cu opinci rupte în picioare, înconjurați de cîini lătrînd zănateci, gata să se repeadă, ei sosiră, stînd zece oameni acum, în fața vacii care trăgea să moară.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Capitolul II Tragedii pe înaltul podiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am obișnuit
M-am obișnuit să dorm cu ochii deschiși,
De spaimă să nu fiu luat prin surprindere,
Să am controlul meu asupra lumii
Până în ultimul moment.
Ca un far care nu vrea să se stingă ziua
Ține orizontul mării mereu
În magia unei priviri disperate.
Te rog să-mi închizi ușor
Pleoapele atunci,
Ce-a fost de văzut am văzut!
Să tragi cu grijă aceste obloane fine
Peste ochii mei obosiți.
Sper să fie cât mai târziu
Cândva, într-o noapte cu multe stele
Și cu salcâmi înfloriți.
poezie celebră de Marin Sorescu din Puntea (Ultimele) (1997)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sutienul
în fiecare seară încerc
să mă sinucid - nu îmi iese decât
o spaimă undeva
în sutienul rupt cu dinții al nopții (?!)
atunci
în fiecare noapte încerc
să îmi revin din acreală
ca laptele de mamă heroină
către dimineață
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți la Zarcă
Șoapte putrede, nu voci,
Bezne înfiorătoare.
Ca-ntr-o baltă duhnitoare
Colcăim, bieți mormoloci.
Ce urși vin din peșteri reci
Și sub pașii grei ne calcă?
Dai un geamăt, strâmbi o falcă
Și adormi apoi pe veci.
Ca din haos, din abis,
Vântul sub zăbrele plânge;
Leșul lunii, plin de sânge,
Se rostogolește-n vis.
Stelele cu ochi de lup
Ies din văgăuni la pânde.
Haite de vampiri, flămânde,
Ne sug sângele din trup.
Ah, degeaba facem cruci
Să ne ocrotească Domnul,
Să nu ne mai fie somnul
Plin de șerpi și de năluci!
[...] Citește tot
poezie clasică de Ionel Zeană din Acești mari poeți mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea vrăjitoarelor
Bal mascat cu vrăjitoare
În alai se desfășoară
La păgână sărbătoare,
Când stafii te înfioară.
Dornici de senzațional,
Petrecăreții se-adună
Ascunși sub măști de carnaval,
Să se-amuze în nocturnă.
Costumați în vrăjitoare,
Denaturează făptura
Cu priviri scânteietoare,
Precum "Contele Dracula".
Cu mască în loc de joben,
Cât mai înspăimântătoare,
Mulți fac noaptea de Halloween,
Stranie comemorare.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții și ritualuri românești (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Werther: Dragă Wilhelm, sunt într-o stare în care trebuie să fi fost acei nenorociți despre care se credea că ar fi stăpâniți de un duh rău. Mă cuprinde de multe ori ceva ce nu e nici spaimă, nici dorință... e un vuiet lăuntric, necunoscut, care parcă îmi zdrobește pieptul și mă sugrumă! Vai! Vai! Și atunci rătăcesc încoace și încolo, martor al cumplitelor scene nocturne din acest anotimp dușmănos față de oameni.
replică celebră din romanul Suferințele tânărului Werther de Goethe (1774)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și spaimă, adresa este: