Citate despre noapte și strigoi
citate despre noapte și strigoi (inclusiv în versuri).
Soției și strigoiului cumnatei mele
Strigoiule, de ce transpiri cât șapte,
Ca să mă chinuiești în orice noapte,
Când știi că-n zori se scoală sora ta?!
Doar n-ai uitat că-s însurat... cu ea?!
epigramă de Socrate din Râsul lumii la români (2010), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Egoism. Strigoiul cumnatei sale
Strigoiule, de ce transpiri cât șapte,
Ca să mă chinuiești în orice noapte,
Când știi că-n zori se scoală sora ta?!
Doar n-ai uitat că-s însurat... cu ea?!
epigramă de Socrate din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Venus Anadyomene
Sicriu abandonat, doi ochi de mort
Sub peruca morții însă-i o fantomă
Ce-și plimbă noaptea ca pe-un cort
Să ascundă lumii rana ei enormă!
Gât de strigoi, niște omoplați bizari,
Două buci și-o taină ce nu ascunde,
Doamne, după sexul unor armăsari,
Se-aud atât: numai gemete rotunde!
[...] Citește tot
poezie clasică de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret
Eu sunt sălbatec ca un vis
Ce noaptea liniștea sugrumă,
Ca un profet păgân închis
În carapacea mea de humă.
Eu sunt înalt ca un stindard
Ce-i ros de umbră și de glorii,
Ca un păcat spălat de nard
În patruzeci de purgatorii.
Eu sunt pribeag ca un strigoi
Ce scuipă lumea cu blesteme,
Ca un nebun cu pumnii goi
Și tidva plină de poeme.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Prepoem", an II, seria II (19 iunie 1941)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Castel părăsit, castel bântuit, castel cu vedenii. Imaginațiile vii și arzătoare l-au populat curând cu fantome, acolo se ivesc strigoi, iar duhurile se întorc la ceasuri de noapte. Tot așa se petrec lucrurile în unele ținuturi superstițioase ale Europei, iar printre ele Transilvania poate năzui la un loc de frunte. De altfel, cum s-ar fi putut rupe satul Verești cu credințele supranaturale?
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigoiul
Ca îngerii cu ochiul rău
Mă voi întoare-n patul tău
Și mă voi strecura spre tine
Ca umbra nopților haine;
Și-atunci, iubita mea cea brună
Ți-oi da săruturi reci de lună
Și dezmierdări de șerpi ce-n fund
De gropi se târâie rotund.
Când zorii reci vor răsări
Tu locul meu îl vei zări
Gol, rece, până se-nnoptează.
Cum alții prin iubire-ar vrea
Să stăpânească viața ta,
Eu vreau s-o stăpânesc prin groază!
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigoilor
Ce-a urmat după căderea nopții, nu mai știu
Dar am visat că toți erați de față
Subțiri și reci ca pojghița de gheață
Absurzi și goi ca un ocean pustiu.
Am auzit că-n secolul ce vine
Nu vor mai fi catarge și nici mări
Veți fi umblând pribegi prin depărtări
Să vă viseze cineva ca mine.
poezie de Mihail Mataringa (22 ianuarie 1985)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recomandare
Pe criticul cu care-i în război,
Că-l foarfecă în judecăți inapte,
Să-l pedepsească devenind strigoi
Și să-i apară-n somn în orice noapte.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântule!
Te caut, vântule, cu palma sus
Ca să te prind și să te fac pândar
Pe toate vorbele ce nu s-au spus
Să le păzești cu veghe de ogar.
Din ele eu apoi să împletesc
Minune de lumină și noroi,
Stindarde cu argint împărătesc
Și noapte cu luceferii strigoi.
Nu vămuiesc tratate și comori
Istoria-i bolnavă de eres.
Tu să-mi aduci din soare și din nori
Hambare de cuvinte cu 'nțeles.
Te-oi pune autor, deopotrivă,
Cu mine pe coperte, pe uluci,
Dar, iată, ți-este glezna colestivă
Și aripa copaie de năluci.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum" (24 octombrie 1938)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cod de portocală
Iubito!... vine frigu,-nchide ușa
Și încălzește ceaiul de ghimbir
Iarna aruncă... florilor... mănușa
Însă păstrează șalul de cașmir.
Ninsori nebune, crivăț, vijelie,
Focu-și topește ultimul strigoi,
Scriind, apoi, pe-o coală azurie,
Cum se topesc zăpezile... în noi.
Iubito!... avem cod de portocală
Nu are rost... din casă să ieșim,
Mai bine să cădem... la învoială,
Nopțile astea... hai să ne iubim!
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceață albastră, ceață gri
Ceață-albastră, ceață gri
Vine noaptea, tu nu vi,
Castelul să-l cucerești,
În sân codru' să-nvelești.
Amărât, uitat de soare
Șade-un nuc lângă cărare,
În amurg jilav de zi,
Plouă-albastru pe câmpii.
Pe cer, scenă cu actori
Zboară cârduri de cocori,
Săgetând spre miază-zi,
Ceru'-albastru, cerul gri.
Cade noaptea picurată,
Din pârâu aburi s-arată
Frunza geme-n colivie,
Ceață-albastră, ceață vie.
[...] Citește tot
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea strigoilor
Cu ochii înfometați căutați sânge
Fugiți după ei
După cei ce au scăpat
Curmați-le suferința
Trimiteții la zei.
Și fug cu disperare spre libertate
Dar cad, urlă de frică
Voi le ieșiți în cale
Îi ajutați
Să scape de lumea ce se strică.
Strigoi, adunați-vă în această noapte
O noapte a voastră
Să curățați locurile
De suflete ca mărăcinii
Ce se cred doar flori în glastră..
Se-ascund în biserici?
Atrageții afară cu aur
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, vai! Duhul Regelui H. - strigoiul osândit să rătăcească-n noapte, împlătoșat de luptă cap-a-pe, până când infamul homicid fi-va pe deplin răzbunat. Ceva e putred în Danemarca, cum bine spune M. - devotata-mi santinelă. Cum poate-un frate, zi-i diavol mai curând, să curme zilele cuiva prin sânge înrudit, să-i fure viața, tronul și femeia juruită la altar?! Făgăduiesc, cinstite Duh, să te răzbun. Pe viața mea mă jur, cum zice Creatorul, că-ți voi întoarce liniștea și locul între sfinți. Bunii mei tovarăși, M. și H., pe voi mă bizui. Jurați!
Dan Costinaș în Hamlet. 13 telegrame, T2 (2016)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știai că lupii ucid de plăcere?
Când doar copitele
nisipul fin al plajei
îl mai aruncă-n mare
și-un soare desuet
discret îmi bate-n geam,
păscută-s de nesomn
și în cenușă,
amurgul clar îmi dojeneam.
Un lup stingher
clar, colții și-i împlântă
în visul meu
care-și îndreaptă pașii
spre niciunde,
și în durerea umbrei
ce avid mă soarbe
nisip de plajă,
pe veci voi rămânea!
În tropot viu,
și-n colț de lup
mă regăsesc,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeul nopții
Zeul nopții umblă pe stradă.
E foarte afemeiat și bețivan,
Îl cheamă Stafie, Poveste, Ivan
Și-l țin felinarele să nu cadă.
L-am întâlnit în grădina orașului
Zăpăcit, cocoșat, de o cruntă paloare.
Mirosea a infern, a candoare
Și semăna groază ca ochii ocnașului.
Fremătau crizantemele de spaimă,
Îndrăgostiții aveau impresia unei ample zădărnicii,
Toți vagabonzii meditau nemernicii.
Numai luna era plină de îndrăsneală și faimă.
Zeul nopții m-a sărutat pe frunte.
Buzele lui aveau gustul morții.
Am mers alături până la pervazul porții
Unde m-a lăsat cu toate grijile mărunte.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biblioteca în alfabetul morse
Cavou fără cruce, sub negrul blestem,
Cu sumbre celule, firide de gheață,
Cetatea tăcerii în care zăcem
Departe de lume, departe de viață.
Cu țipăt târziu, cucuvelele stranii,
Trecând prin nesomn de lihniți deținuți,
Ne sfâșie noaptea cu triste jelanii,
Ca plânsul copiilor noștri pierduți.
Deșarte, mor visele noastre pe rând,
Tiptil, deznădejdea ne mușcă, năpârcă,
Și zile schiloade se duc șchiopătând
Cu unul din noi, sau altul, în cârcă.
Dar surd, câteodată, s-aude ceva:
Un V ciocănit ușurel în perete.
Atunci tresărim, bucuroși că ne va
Purta pe aripă chemarea discretă.
[...] Citește tot
poezie clasică de A.C. Dragodan
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Liturghia liniștirii
Două lumini înaripate
cu vocile de ceară
cântă liturghia liniștirii
le mângâi penele
pe autostrada
unde toate mașinile au un far spart
câinii se dau la miezul nopții
transformat în cufăr cu strigoi
lătrându-și acatistele în roșu și lumină
pe banda de avarii
morții dansează
în mișcarea tatuată de infinit în mine
împart măruntaile mele
îi rog să-ți lase inima ție
și intru în hora lor pe sârma ghimpată
tu
sărută-mi cicatricea ombilicului
desprins de trecut
spune-le tuturor
că am fost un autostopist
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la noapte și strigoi, dar cu o relevanță mică.
Poetul
Acum în miez de noapte
Poetul se deșteaptă
În mine, ca un om.
E ca un "alter-ego"
Desprins de trupul meu,
Născut din taina-mi neagră
Pe care n-o-nțeleg.
Și el vorbește singur
Și eu transcriu pe negru
Gândirea lui cu duhul
Din care se încheagă:
Un conțopist pe care
În șoaptă l-a trezit
Să nu-i tulbure visul.
Poetu-ncet dictează
În limba-i de fantomă,
Poem din altă lume
Ce-o știe numai el.
Glas surd și somnambulic
Înfășură în vată
[...] Citește tot
poezie celebră de Demostene Botez din Almanahul Literar 1970
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anul nou dacic cuprinde printre altele ideea morții simbolice a divinității adorate, bocetul Andreiului, ospețe nocturne (Noaptea Strigoilor sau păzitul usturoiului), excese de mâncare, băutură și distracție, prepararea și consumarea alimentelor (turta lui Andrei) și băuturilor rituale, credința că se deschid mormintele și se întorc spiritele animalelor, că vorbesc animalele, că se prind farmecele și vrăjitoriile, mai ales cele de aflare a ursitei.
Ion Ghinoiu în Dicționar de Mitologie română
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizită
Mă trezesc năuc din spaimele nopții
ca după o beție cruntă de docher,
pe colț de pat mă-nghesuiau, stingher,
nălucile. M-au vizitat, cohorte, morții
Am trăncănit o groază, pe-ndelete,
fragmente din altă imposibilă viață,
"the end" proiectat spre dimineață,
dans de strigoi și rânjete-amulete
Calvarul nocturn epuizant mă stoarce,
interferență dintre două zigurate arce,
neîntâmplări croite de nenăscute Parce
și cripticul mesaj; tu vizita le-o-ntoarce!
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și strigoi, adresa este: