Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

păstrăvi și timp

Citate despre păstrăvi și timp

citate despre păstrăvi și timp (inclusiv în versuri).

Nina Cassian

Poetului Stephane Roll/Prietenului Gheorghe Dinu

Pentru că, iată, este Anul Nou,
vreau să primești din parte-mi un cadou.
Am pus într-însul câteva vitrine
cu jucării ciudate dar benine:
un ou, un termofor de vinilin,
o muscă zăpăcită, un vecin,
un metru din cămașa Mării Negre,
ceva din ritmul ploilor alegre,
o lișiță, un loden, un borcan
cu marmeladă de acum un an,
o banderolă magică, un pudel
pitic și învelit în foi de ștrudel,
o stea de ciclamen, un ac de os
înfipt într-un gâtlej de albatros,
patru viori de miere, o felie
din crupa lunii, un cusur, o mie
de rime, un sifon, un alpenștoc,
un păstrăv ambigen din Orenoc,
câteva teste, douăzcei de sticle
cu eticheta "era lui Pericle",

[...] Citește tot

poezie de din volumul Jocuri de vacanță (1983)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.00- 5.60 lei.

Vis

Mi-am așezat genunchii
lângă pietrele râului
laolaltă cu luna, cu păstrăvii.
Fiecare cu mersul său
în cămașă albă de nuntă
ne-mpiedecam în oglinzile timpului.

Mă sorbea Neuitarea, alintul, căderea.

Tu nici nu știai
că mergând pe stradă
el îmi povestea un vis.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cât de ușor

Cât de ușor captăm, pierdem iubirea,
Un păstrăv argintiu, strălucitor,
Veni, zbură la vale, ah, menirea,
De a fi rob sau zeu nemuritor.
"Fii Domnului statură luminoasă,
Cu gândul sprinten, fulger viitor,
Să-ți fie brațul, spadă bătăioasă
și ochiul, disc lunar, lunecător".
Dar eu mă țin de vorba noastră veche,
Sfânt dedublat, iubit și nepereche.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la păstrăvi și timp, dar cu o relevanță mică.

Adrian Păunescu

Toamna la Potoci

Deodată vine toamna la Potoci
și ne găsește pregătiți de vară
și spic avem în păr și soare-n voci
și-brăcămintea ni-i așa ușoară.

Din munți se prăbușește-ntâiul frig,
pădurea-nvață iar să se încline,
prin trăsnete ultime te strig
și numai păstrăvul se simte bine.

Se duc la vale bulgări de noroi
Și Tiruri pe șosele derapează,
ultima zi de vară plânge-n noi,
am ochii arși de dorul de amiază.

Și lacul verde cum s-a tulburat!
Tot răul de pământ îi cade-n unde
și-un nor de griji plutind din sat în sat,
în zbuciumul perdelelor pătrunde.

[...] Citește tot

poezie celebră de din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Astenie de vară

Eu aș putea să scap cu fuga-n munte,
Măcar un timp, atât cât să rezist
Potopului de foc ce-l simt pe frunte,
Ca răcorit să-ncerc să mai exist.

M-aș ține după pietrele ce suie
Înfierbântate-acelaș drum bizar,
Să ne-așezăm sub unda albăstruie
Acolo unde păstrăvii mai sar.

Rămâne jar, rămâne scrum în urmă,
Și tu rămâi, răpusă de pârjol.
Te-aș fi legat sub niște oi de turmă,
Ca să te scap solarului viol,

Dar soarta ta s-a depărtat de mine,
Sau eu nu m-am ținut prea strâns de ea.
O să cobor, iubita mea, la tine,
O să cobor atunci când s-o putea...

[...] Citește tot

poezie de din Săniile adâncului (1999)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu mâinile astea

am pictat cerul albastru
după aceea am tras
o rază de lumină
cu lanterna în mână
luna e captivă într-un geam
unde oftează o iubită
după un iubit sau cam așa ceva
stelele le-am gratinat puțin
să fie mai crocante
în mâinile astea două
am ținut păstrăvii și clenii
care evadau din moldova
se agățau de crinii fără spini
fluturii aveau trup de căprioară
pun mâna pe cuvânt
îl întind cât să fac o poezie

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se simțea ca la casting în fața unui regizor hollywoodian din anii '40. Spera, totuși, ca parfumul cu note de piper roz și frankincense să nu-l hipnotizeze, deși îi lipsea vestitul pendul. Îl privi în ochi și îi spuse plină de încredere: "Tu, om bun și generos, care iei mediocrii prea în serios, să știi că impertinența, nerușinarea unora poate fi mai surprinzătoare decât artificiile în nopți de sărbătoare. Le poți da bani, dacă ești spectaculos de bogat, chiar saci și valize blindate de bani, îi poți ajuta în situații limită, iar cu trecerea timpului ei să considere actele tale de bunătate absolut normale și banale... pentru că li se cuvine, întrucât sunt cineva. Fără persoane ca tine în viața lor, categoric nu! Te mai pomenești că vor să vândă castraveți grădinarului, somon și păstrăv pescarilor, amandine cofetarilor, dând lecții de moralitate pe un ton acru de superioritate. Pe de altă parte, dragostea necondiționată poate fi interpretată scandalos de eronat ca obsesie, iar omul preaiubitor - un cățeluș silitor, sâcâitor, după atenție lătrător... În Biblie există avertismentul de a nu arunca mărgăritare porcilor. Ia-ți-le înapoi!".

în Povestea Divei cu ochi de ciocolată
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anno Domini...

Anno Domini... am văzut cimitirele de mașini
Înverzite, răvășite de vântul de primăvară,
Am văzut omul în câmpie semănând,
Sălbăticiunea tânără, umflată,
Fugind în pădure să nască.
Anno Domini... pun mâna streașină la ochi
Și până departe în zare pământul
Pulsează ca o venă deschisă,
Cu cereale verzi, cu câmpuri petrolifere, cu orașe.
Anno Domini... a trecut iarna cu păstrăvi morți și crengi putrezite,
Plămânii noștri, ca niște păsări, ciugulesc aerul, se umflă,
Aleargă și plutesc încet, sângerând.
Anno Domini... am văzut bicicliștii coborând
Colina vânătă, cu cămașa deschisă, cu sacul de merinde,
Am văzut turmele și călăreții îndemnându-le către munte,
Am văzut egretele venind.
Anno Domini... o lumină blândă se aprinde în cer și coboară,
Pământul își întoarce iarba deasupra,
Peste oasele cailor, peste șosele, peste mașinării, peste căi ferate, peste conducte.
Anno Domini... anul acesta nu seamănă cu celălalt

[...] Citește tot

poezie de din Ca silabele unui mare pian (2011)
Adăugat de Carmen2015Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Păstrăvul-de-munte (Salmo trutta morpha fario)

Pește din cei mai de frunte,
Crește-n apele de munte,
Râuri repezi, dar și-n lacuri,
Și e prețuit de veacuri.

E ușor de-ademenit
Și ușor de pescuit
Chiar cu-o râmă și-un băț verde:
Lăcomia lui îl pierde.

Și-un novice chiar îl prinde,
Când o undiță întinde:
Lăcomia nu-i dă pace,
Fi'ndcă-i prădător vorace.

Carnea-i albă și gustoasă,
Rafinată, delicioasă
Și, cum știe orișicine,
Are oase doar puține.

[...] Citește tot

poezie de din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (25 martie 2018)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vechiul drum al mătăsii

Ai putea să-mi fii și mamă, și tată, și casap,
ai putea să mă calci în fiecare dimineață pe bombeu
cu roțile perechi și descentrate cu care te deplasezi
spre serviciu, ai putea să locuiești pe-același palier
cu mine, să ne ciocnim, pe-ntuneric, lângă ghena
de gunoi, ai putea să fii cea care îmi prinde
inima în palme ca pe un buchet de nuntă,
dacă-i avea răbdare să mai aștepți puțin sub turnul
din Pisa până când va atinge înclinația necesară,
ai putea să-mi aduci tu factura de lumină
sau prognoza meteo în plic, pe-ntreaga lună vitoare,
ca să mă dezobișnuiesc să-njur străinii care nu-și fac
decât meseria, ai putea să fii necunoscuta care
se osândește cu mine pe viață într-un lift nechemat
niciodată de nimeni, oh, și câte și mai câte ai mai putea fi,
toate din pricină că specia mea pe cale de dispariție
e dependentă de tine ca de glonțul ultim, cel care nu
va fi găsit niciodată, nicicând.

Copacii cad în anonimat mai repede ca oamenii,

[...] Citește tot

poezie de din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre păstrăvi și timp, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook