plâns şi visare

Un visător poate oscila între realitate şi reverie ca un clovn între râs şi plâns.

Octavian Paler în Deşertul pentru totdeauna
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plâns. Când am pus cartea pe raft, am râs. Am râs de mine. Încă mai sunt sensibil şi visător.

Mircea Eliade în Romanul adolescentului miop
Adăugat de Carla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tomas (plânge): Am rămas sărac!
Don Siempre (supărat): Domnule! Nu înţelegi nimic! Cum să fii sărac, când ai vise atât de bogate?

replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A pierde un vis trebuie să însemne a te îmbogăţi cu un adevăr. Cine se plânge de pierdere nu e demn de câştig.

citat clasic din Arthur Schnitzler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştită

am visat că am murit – îmi spuse
şi se urcă, mică şi plânsă, la mine în pat
şi primejdia i se oglindea neagră în ochii negri
şi eu îi mângâiam părul de lumină
şi o linişteam spunându-i: a fost doar un vis, adormi.

şi adormi

şi n-am mai îndrăznit s-o deştept niciodată.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vor seca izvoarele şi când ploile vor pleca în sus, eu şi cu tine ne vom ţine de mână şi vom plânge, ca să nu rămână văduvită de tristeţe această stare de vis.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Un copac străveziu
rămâne o vreme
în locul celui căzut

în cenuşă
visează uscate seve

râul
doar în albia sa
va plânge.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morarul

Melodiile, cupele pline,
Orele zilei, ritmate-n poeme
M-au gonit şi pe mine
Pentru o vreme.

Am găsit moara deschisă în sat,
Adică la marginea satului, scundă,
Moara cu glas răguşit şi cântat
În scrâşnet de piatră şi plânset de undă.

Plutea înăuntru o spuză amară
Şi-afară, la geam, luceau dulce caisele.
Mulţi oameni îşi mai macină-n moară
Grâul şi visele!

Morarul era un bătrân filosof,
Ştia ce-i în ţară şi ce-i mai departe,
În Lună sau Marte,
Şi nu cugeta la moarte.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună! Să adormi în braţele unui vis atât de frumos încât dimineaţa când te trezeşti să îţi vină să plângi.

citat din Michael Faudet
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

Peste păduri licăre palidă olac
Luna ce ne cufundă-n vis,
Salcia de lângă negrul lac
Plânge în noapte cu glas stins -

Se frânge-o inimă - nestins
Valul ridică ceaţa din zăcere
Tăcere peste tot tăcere.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e un lung şirag de trăiri în care poţi adăuga zâmbet, plâns, iubire, vis pentru a spulbera teama din faţa morţii.

aforism de Dorina Sisu (19 septembrie 2012)
Adăugat de Dorina Sisu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscuţi

Cad fără şir, necunoscute,
Atâtea lacrimi omeneşti...
O! Câte adâncimi de inimi
Într-însele poţi să citeşti!

Dar lacrimile nu sunt slove
Meşteşugite de tipar,
Şi cartea lor e scrisă-n suflet,.
Şi titlul lor e: În zadar!

Acei ce plâng nu pot, adesea,
Să-şi tălmăcească plânsul lor
Pe note dulci, armonioase,
Pe rime care curg uşor...

Ei nu fac opere de artă
Din plâns, dintr-un suspin profund;
Dar câte operi de durere
În a lor lacrimi nu se-ascund...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi farmec...

La Nord, în ţările ploioase,
Cu melancolice popoare,
Sunt visători ce plâng şi sufăr
De nostalgii de soare...
Şi, rar, când cerul le trimite
O rază caldă, o zâmbire,
În loc să cânte, să renască,
Ei mor de fericire...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis şi realitate

Visam că-s împărat pe-un pe-un colţ de rai,
Iar tu - o fată care mă iubeai...
Când m-am trezit, sărac ca-ntotdeauna,
În loc să plâng, am râs... Şi-am râs întruna...
Ai să-nţelegi vreodată bucuria?!
Pierdusem doar un fleac... Împărăţia.

hexagramă de Voltaire din Râsul lumii la români (2010), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana

În vechea mânăstire, de timp încremenită,
Veghează o icoană ce are faţa plânsă;
A lumii-mpărăteasă priveşte-nlăcrimată
Spre palida credinţă din ce în ce mai stinsă.

În neodihna mea găsesc la drum popas,
Aici în mânăstire, ating icoana veche,
Îngenunchez şi vreau să mă agăţ de cer,
Să caut frumuseţi ce nu cunosc pereche.

O linişte mă prinde, lumina mă-nconjoară,
Împodobesc o rugă cu visurile mele,
Icoana mă priveste cu lacrimi în şiroaie,
Simt aripi lângă umăr ce se întind spre stele.

Am întrebat în gând icoana de ce plânge
Şi chipu-nlăcrimat răspunsul mi l-a dat:
"Eu plâng de fericire că azi eşti lângă mine
Şi-n faţă la icoană te rogi îngenuncheat".

poezie de Mariana Dobrin (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

adolescenţă

Adolescenţă:

frunte semeaţă de pisc îndrăneţ;
ochiul atent deschis spre lumină;
nesupunere-n toate;
iubire pură pentru fiinţa din vis;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoase mâni

Presimt:
frumoase mâni, cum îmi cuprindeţi astăzi cu
căldura voastră capul plin de visuri,
aşa îmi veţi ţinea odată
şi urna cu cenuşa mea.
Visez:
frumoase mâni, când buze calde-mi vor sufla
în vânt cenuşa,
ce-o s-o ţineţi în pălmi ca-ntr-un potir,
veţi fi ca nişte flori,
din care boarea-mprăştie -- polenul.

Şi plâng:
veţi fi încă aşa de tinere atunci, frumoase mâni.

poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude şi sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.

catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cunoscut...

Am cunoscut visători punctuali
Care erau exacţi la întâlnire
Ca astrele-n cereasca lor rotire.
Ei nu visau grădini de portocali

Prin care în neştire să se plimbe,
Ci căutau cu mâini înfrigurate
Un punct de sprijin în realitate
Ca să transforme lumea şi s-o schimbe.

Unii-au pierit - i-a înghiţit abisul
Cu viziunea lor scăldată-n sânge,
Alţii-au rămas - dar nu pentru a-i plânge,
Ci pentru-a le clădi aievea visul.

poezie clasică de Virgil Teodorescu (1976)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin nopţi tăcute

Prin nopţi tăcute,
Prin lunce mute,
Prin vântul iute,
Aud un glass
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Văd un obraz.

Lumea senină,
Luna cea plină
Şi marea lină
Icoană-i sânt;
Ochiu-mi o cată
In lumea lată,
Cu mintea beată
Eu plâng şi cânt.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!